Această decizie va necesita depășirea „frânei datoriilor” prevăzute în Constituție, astfel încât bugetul apărării să fie majorat cu 100 de miliarde de euro anual, în contextul în care Europa se confruntă cu o posibilă reducere a sprijinului militar din partea Statelor Unite.
Friedrich Merz își schimbă poziția
„Există momente în care istoria unei țări ia o întorsătură neașteptată”, a scris miercuri ziarul Die Zeit, referindu-se la planurile lui Merz ca la un posibil punct de cotitură. Anunțul a fost făcut marți, în cadrul negocierilor accelerate dintre alianța de centru-dreapta CDU/CSU condusă de Merz și social-democrații din SPD, în vederea formării unei coaliții după alegerile generale.
Discuțiile au fost intensificate pe fondul tensiunilor generate de disputa televizată dintre președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, urmată de decizia Casei Albe de a îngheța ajutorul pentru Ucraina.
Friedrich Merz, probabil viitorul cancelar german și un susținător tradițional al relațiilor transatlantice, dar și adversar al îndatorării publice excesive, și-a schimbat rapid poziția sub presiunea evenimentelor.
Liderii europeni, care se vor reuni joi într-un summit crucial pentru securitatea Ucrainei și a Europei, așteaptă de la Berlin măsuri concrete după luni de blocaj politic cauzat de prăbușirea guvernului Olaf Scholz în noiembrie.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
Fond special pentru modernizarea și redresarea economiei
Pe lângă majorarea drastică a bugetului militar, Merz intenționează să creeze un fond de 500 de miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii germane și redresarea economiei, afectată de doi ani consecutivi de recesiune.
„Dacă aceste planuri se concretizează, ar putea marca un moment de cotitură și ar contribui la depășirea rapidă a stagnării economice a Germaniei”, a declarat Sebastian Dullien, directorul institutului de cercetare economică IMK.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a descris aceste inițiative drept „o zi istorică pentru Bundeswehr (armată) și pentru Germania”, o țară care, timp de decenii, a evitat să-și proiecteze puterea militară din cauza trecutului său nazist.
Der Spiegel a remarcat distanța dintre aceste măsuri și poziția lui Merz în campania electorală, când a susținut o politică fiscală conservatoare. Cu toate acestea, publicația a subliniat că adaptarea sa la noile realități geopolitice este benefică.
Responsabilitatea Germaniei
În fața unei posibile atitudini ostile a SUA față de Europa, Germania, ca cea mai mare economie și cea mai populată țară de pe continent, are responsabilitatea de a mobiliza și conduce eforturile europene pentru securitatea colectivă, potrivit presei germane.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
Totuși, pentru a implementa aceste planuri, parlamentul german trebuie să aprobe rapid modificarea „frânei datoriilor”, ceea ce necesită o majoritate de două treimi, probabil cu sprijinul Verzilor. Ulterior, CDU/CSU și SPD trebuie să finalizeze acordul de coaliție pentru a putea începe investițiile.
Rămân însă întrebări importante despre implementarea acestor cheltuieli masive. „Cine va produce echipamentele necesare? Dispune Europa de materiile prime necesare? Ce efect va avea această injecție de capital asupra inflației?”, se întreabă analiștii.
În plus, coordonarea cu partenerii europeni și Bruxelles-ul este esențială, mai ales că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat marți un plan de mobilizare a 800 de miliarde de euro pentru apărare și sprijinul Ucrainei.
Există și riscuri de tensiuni cu Franța, reamintind reacția președintelui Emmanuel Macron la anunțul fondului special de 100 de miliarde de euro al lui Scholz în 2022, care a fost epuizat rapid. Atunci, Macron a avertizat că Germania riscă să se izoleze în cadrul UE.
Acum, sumele implicate sunt mai mult decât duble, iar partenerii europeni vor evalua impactul acestor măsuri asupra economiilor lor, asupra zonei euro și asupra echilibrului de putere în Europa.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_63ff26b6b598b5617b0e437fd354840b.jpg)
Totodată, Germania încearcă să se reinventeze în condițiile în care se confruntă cu provocări economice majore, pe măsură ce modelul său de afaceri tradițional se destramă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_dc04e4043bfe24aab7dd9c781fc010ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_af0c59904225d71ef15faaab11d3f33f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d4520484ddf084e10d7da158a5f611a1.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d3a74d6c89267c1d8db02f3f8bccb33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_45063146cd597b758e5a7075e6501c45.jpg)