Greșeala fatală făcută de pilotul Vali Cîrlan, care a cauzat căderea în gol de la 70 de metri. Anchetatorii au elucidat cauza care a produs accidentul mortal al instructorului de zbor 

Zbura în tandem cu o clientă

Valentin Cîrlan, din Sânpetru, judeţul Braşov, a decedat pe 20 octombrie 2024 în timp ce efectua un exerciţiu de zbor cu parapanta, în tandem cu o tânără de 23 de ani. 

Bărbatul de 47 de ani s-a prăbușit pe o stradă din orașul Săcele și a murit pe loc. Tânăra a reușit să conducă parapanta și, la indicațiile celor care se aflau jos, a aterizat în siguranță. Aceasta era în vacanță, cu familia, și a vrut să experimenteze un zbor cu parapanta. 

Potrivit raportului final de investigație, făcut public de Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației (AIAS), cei doi s-au lansat cu parapanta din zona aflată în vecinătatea telescaunului Bunloc, la marginea localității Săcele. 

„După 5 – 7 minute de zbor, la verticala zonei rezidențiale Bunloc, pilotul a alunecat din harnașamentul de zbor și a căzut de la o înălțime de aproximativ 50 – 70 de metri. La momentul producerii evenimentului, parapanta se afla la o distanță de aproximativ 600 de metri față de locul destinat aterizării. Pasagerul, la indicațiile piloților aflați în zona de aterizare, a manevrat parapanta, reușind să aterizeze fără alte evenimente”, se precizează în document.

Calificat pentru zbor în tandem, cu o lună înainte de accident

Terenul de lansare pentru zbor asigură condițiile necesare și suficiente pentru executarea manevrelor de decolare în siguranță. Diferența de nivel între terenul de lansare și terenul de aterizare de 550 metri, acesta aflându-se în vecinătatea stației inferioare a telescaunului Bunloc.

Pilotul Valentin Cîrlan practica zborul cu parapanta din anul 1996, a fost autorizat pentru zboruri în tandem începând cu 10 decembrie 2023, iar în data de 25 septembrie 2024 a obținut calificarea superioară de instructor pentru zborul în tandem. 

Pentru obținerea autorizării de zbor în tandem, cât și a calificării superioare de instructor de zbor în tandem, acesta a urmat cursurile de pregătire teoretică la sol și cele de pregătire practică în zbor ale unei organizații autorizate în acest scop. Din datele de evidență personală a activității de zbor a pilotului, a rezultat faptul că acesta avea experiență de zbor pe cinci tipuri de parapante.

„Comisia de investigație a avut la dispoziție declarația pasagerului, declarația unuia dintre instructorii care l-au autorizat pentru zborul în tandem și instructor pentru zborul în tandem, precum și trei înregistrări video: o înregistrare realizată de un martor ocular care surprinde momentul alunecării pilotului din harnașament, o înregistrare realizată de o cameră video montată de către piloții parapantiști la locul de lansare

și o înregistrare realizată de o cameră video manevrată de pasager pe timpul desfășurării activității de zbor”, se mai susține în documentul citat. 

Echipamentul de zbor, perfect funcțional

Potrivit anchetatorilor, la astfel de zboruri, echiparea cu harnașamentul de zbor se execută individual, după care pilotul se conectează la parapantă prin intermediul unui sistem de carabiniere, iar apoi cu ajutorul unui sistem de carabiniere/distanțiere se conectează harnașamentul pasagerului la harnașamentul pilotului. 

„În urma analizei la fața locului a echipamentului de siguranțare a pilotului în harnașamentul de zbor, s-a putut concluziona că acesta era perfect funcțional. La acest tip de harnașament, cataramele hamului nu se pot deschide atunci când sunt tensionate. Pe timpul zborului asupra lor acționează o forță cel puțin egală cu masa pilotului multiplicată cu accelerația gravitațională. Clemele de deschidere sunt blocate de forța de tensiune, deci hamul de siguranțare nu ar fi putut fi deschis în mod accidental sau voit în timpul zborului”, au mai afirmat reprezentanții AIAS. De asmenea, s-a constatat că sistemele de siguranță aferente celor două posturi, au fost în perfectă stare de funcționare.

Nu a cuplat chingile de siguranță

În urma analizei probelor video, investigatorii au descoperit că, deși întregul proces de pregătire a zborului a fost derulat în condiții normale, fără grabă sau presiuni externe, pilotul Vali Cîrlan nu a cuplat, din motive care nu au putut fi determinate, chingile de picioare și cea abdominală. 

„Nefolosirea corespunzătoare a echipamentului de siguranță al pilotului, respectiv nesiguranțarea înaintea decolării a sistemului chingi de picioare-chingă abdominală, a avut ca rezultat final alunecarea pilotului din harnașamentul de zbor”, este concluzia finală a anchetatorilor.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro