Generalul maior în rezervă Dorin Toma, fost comandant NATO, despre drona căzută la Galați: „Militarii români care deschid focul nu sunt protejați legal”

„Nu există mijloace de contracarare eficiente, nu există mijloace de angajare. Este foarte dificil să dobori o dronă cu avioane de vânătoare, cu racheta de la bord sau cu tunul de bord. Cea mai eficientă soluție, cel puțin la ora actuală, sunt aceste drone interceptoare. Știu că a existat un proiect dezvoltat cu o firmă americană pentru achiziționarea acelor sisteme Merops. Sunt și alte opțiuni testate și care funcționează în Ucraina cu o rată destul de mare de succes. Dar nu avem, sau cel puțin nu înțelegem foarte clar din mesajele publice dacă astfel de sisteme au fost achiziționate și dacă sunt în funcție”, spune generalul în rezervă.

Opțiunile standard pentru doborârea dronelor

Dorin Toma afirmă că, la ora actuală, sunt trei opțiuni importante pentru doborârea unor astfel de drone militare. „Prima este utilizarea mijloacelor aeriene, elicoptere sau avioane cu armamentul de la bord. Mai nou, în Ucraina, inclusiv pe anumite elicoptere și chiar pe anumite tipuri de avioane se instalează drone interceptoare. Mai este varianta utilizării armamentului standard de la bord, adică tunul de bord sau rachetele aer-aer. 

A doua opțiune sunt turnuri anteriene, cum ar fi sistemele Gepard, dar există un risc foarte mare pentru că împrăștierea proiectilelor este mare și poate produce victime pagube colaterale. 

A treia opțiune este acest nou sistem de dronă interceptoare. Este vorba tot de un tip de rachetă antiaeriană, dar una mai ieftină, care are opțiunea de a distruge drona la impact sau de a exploda în proximitatea ei. Și, bineînțeles, există și varianta de bruiere, adică anihilarea prin metode non-kinetice. În timp de pace, cea mai eficientă soluție sunt aceste drone interceptoare, unde riscul de a produce pagube colaterale este cel mai redus”, afirmă fostul comandant NATO.

Generalul Toma scoate în evidență o altă mare lacună a Armatei Române, respectiv cadrul normativ: „Nu este vorba neapărat de o lege. Este vorba de cum funcționează procesul de-a lungul lanțului de comandă, procesul decizional. Dacă militarii au ordin să o descopere, să o identifice, să o urmărească, să o însoțească și numai în ultimă instanță să o angajeze cu mijoacele pe care le-au luat dispoziție, vă dați seama, că «în ultimă instanță» poate fi exact înaintea impactului. 

Știu din experiența mea că Polonia și țările baltice au cu totul și cu tot o altă abordare. Acolo, dacă ai descoperit-o, o angajezi imediat, nu mai aștepți. Nu mai stai s-o urmărești, să vezi pe unde se duce, să ceri aprobare lanțului de comandă și așa mai departe. 

A doua chestiune se referă la regulile de angajare. Un militar nu deschide focul, mai ales în timp de pace, în orice condiții. Trebuie să aibă în vedere ca riscurile de a produce pagube materiale sau de a produce victime să fie minime. Din cockpit-ul avionului, pentru un pilot este foarte dificil de estimat, în momentul în care a lansat racheta, care poate fi impactul, care pot fi consecințele asupra cetățenilor. Într-un caz similar cu cel de la Galați, drona trebuie angajată cât mai aproape de frontieră. Ai descoperit-o, o angajezi, nu ai descoperit-o, o raportezi. Dacă cel din centrul de comandă te mai întreabă câte ceva și în cele din urmă ai ordinul de a o angaja, drona poate fi deasupra orașului Galați”.

Piloții care deschid focul nu sunt protejați legal

Dorin Toma se referă și la o a treia problemă, cel puțin la fel de importantă, respectiv protecția legală a celui care execută misiunea de foc. 

„Un pilot, un operator la sol la un anumit sistem antiaerian sau antidronă are nevoie de protecție legală, pentru că, până la urmă, discutăm de niște acțiuni militare în timp de pace. În Polonia, de exemplu, cred că au și modificat cadrul legislativ, în așa fel încât, dacă se întâmplă, militarul respectiv care a deschis focul să fie protejat legal. La noi nu există acest cadru normativ. În momentul în care e deschis focul, dacă din întâmplare, ca rezultat al acțiunilor tale, se produc anumite victime colaterale sau materiale, vine procurorul, te ia, te anchetează, conformul cadrului legal, cadrului normativ din timp de pace al României, legislației naționale. Nu există nicio protecție, nicio protecție a militarului într-o de situație. Prin urmare, cel care efectiv trebuie să deschidă misiunea de foc se gândește de câteva ori înainte să apese butonul, chiar dacă primește, în ultimă instanță, autorizarea de a deschide focul”, afirmă generalul în rezervă.

Potrivit acestuia, „regulile de angajare” transformă cadrul juridic în mediul operațional, adică explică pilotului sau trăgătorului exact în ce condiții se deschidă focul. 

„În situația în care o regulă de angajare spune că, dacă există riscuri de a produce pagube colaterale sau victime colaterale, nu deschizi focul, pilotul sau operatorul nu o să deschidă, pentru că aproape tot timpul există un astfel de risc, mai mare sau mai mic. Nu există protecție legală în România pentru, ca în timp de pace, pentru deschiderea focului în aceste situații militarul respectiv să fie protejat legal. 

În Polonia s-a hotărât prin ordine interne ca, dacă se întâmplă așa ceva, toate cheltuielile să fie suportate de Ministerul Apărării. La noi nu există nicio protecție și știu din proprie experiență că, dacă se întâmplă ceva, vine procurorul militar te ia la întrebări, te poartă prin tribunale, pe banii tăi, pe timpul tău. Bineînțeles în plan profesional ai de suferit și ai consecințe de suportat. Cine își va asuma un astfel de risc?”, se întreabă fostul militar.

Dorin Toma mai spune că pilotul român care a doborârât, în urmă cu o săptămână, o dronă în Estonia a făcut-o pentru că acolo a avut libertatea de a o „angaja” din primul minut. „Bineînțeles că și acolo și-a luat toate măsurile necesare, cât a putut, ca efectele acțiunii lui să nu pericliteze, să nu pună în pericol populația sau bunuri materiale. Cu toate acestea, resturile dronei au aterizat la câteva zeci de metri de o zonă locuită. Deci și acolo a fost o parte importantă de noroc. Dar omul și-a asumat, pilotul și-a asumat, pentru că acest cadru normativ, regulile de angajare îi permiteau să facă lucruri”, precizează fostul comandant. 

Dorin Toma are o carieră de peste 35 de ani în Armata România și a plecat din sistem în ianuarie 2026. A deținut numeroase funcții, de la comandant de pluton infanterie la comandant de batalion parașutiști, locțiitor al adjunctului pentru operații al șefului de stat major al Misiunii NATO „Resolute Support” din Afganistan, locțiitor al Comandantului Componentei Operaționale Terestre (COT), comandant al Diviziei Multinaționale NATO din Sud-Est (MND-SE). Este veteran al teatrelor de operații externe, cu misiuni îndeplinite în Angola, Albania, Irak și Afganistan, decorat de aliații americani cu medalia „Bronze Star”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro