„Iranul aspiră la libertate, poate mai mult ca niciodată. Statele Unite sunt pregătite să ajute!!!”, a scris președintele american pe platforma sa Truth Social.

La rândul ei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat sâmbătă că Uniunea Europeană susține pe „deplin” manifestațiile masive din Iran și condamnă „represiunea violentă” împotriva protestatarilor.

Protestele au continuat sâmbătă în Iran

Protestele față de agravarea problemelor economice au izbucnit pe 28 decembrie la Teheran și s-au răspândit rapid în întreaga țară cu revendicări politice. Este vorba de cel mai mare val de contestare de la instaurarea Republicii islamice în 1979.

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat vineri că „nu va da înapoi” și i-a promis lui Donald Trump că-l va „răsturna” de la putere.

Oprirea internetului, impusă de autorităţi joi, i-a izolat în mare parte pe protestatari de restul lumii, însă videoclipurile care au reuşit să iasă din ţară arată că protestele au continuat sâmbătă în Iran, relevă The Gaurdian, potrivit news.ro.

„Moarte lui Khamenei”, „Trăiască şahul”, au scandat protestatarii în timp ce băteau în oale, la Teheran.

Mulţimi de protestatari au mărşăluit şi pe străzile din Mashhad, oraşul natal al lui Khamenei și orașul sfânt al șiiților din Iran.

Protestele continuă în pofida represiunii și amenințărilor regimului. Procurorul general al ţării, Mohammad Mahvadi Azad, a amenințat că fiecare contestatar va fi considerat „duşman al lui Allah”, o acuzaţie pedepsită cu moartea.

Prințul moștenitor Reza Pahlavi, fiul ultimului şah al Iranului, i-a îndemnat pe protestatari să iasă în stradă sâmbătă şi duminică şi să preia controlul asupra centrelor oraşelor. Pahlavi le-a cerut totodată oamenilor să arboreze steagul „leul şi soarele”, folosit înainte de 1979, în timpul domniei tatălui său.

„Scopul nostru nu mai este doar să ieşim în stradă. Scopul este să ne pregătim să preluăm centrele oraşelor şi să le menţinem sub control”, a spus prințul moștenitor, promiţând că se va întoarce în Iran în curând.

Reacție dură din partea regimului

Oprirea internetului şi a telefoniei mobile face dificilă estimarea dimensiunii protestelor. Totuşi, puţinele videoclipuri care au reuşit să iasă din ţară, precum şi mărturiile activiştilor care au reuşit să evite blocajul datorită sistemului de sateliţi Starlink, vorbesc despre protestatari furioşi şi o reacţie extrem de dură din partea structurilor de securitate ale regimului.

„Ne ridicăm pentru o revoluţie, dar avem nevoie de ajutor. Lunetişti au fost poziţionaţi în spatele zonei Tajrish Arg (un cartier din Teheran)”, a declarat un protestatar pentru The Guardian. Acesta a mai spus că mulţi oameni au fost împuşcaţi în diferite părţi ale oraşului. „Am văzut sute de cadavre”, a afirmat el.

Un activist din Teheran a declarat că a văzut forţele de securitate trăgând cu muniţie reală în direcția protestatarilor şi că numărul celor ucişi este „foarte mare”.

Cel puțin 72 de manifestanți uciși confirmați

Human Rights Activist, cu sediul în SUA, a obținut până acum confirmări despre 72 de persoane ucise în cursul protestelor şi peste 2.300 arestate. Atât grupurile pentru drepturile omului, cât şi autorităţile iraniene au anunțat victime şi în rândul forţelor de securitate, regimul de la Teheran punând aceste pierderi pe seama unor „sabotori” susţinuţi din străinătate.

Laureata iraniană a Premiului Nobel pentru Pace, avocata și activista pentru drepturile omului Shirin Ebadi, a avertizat vineri că forţele de securitate s-ar putea pregăti să comită un „masacru sub acoperirea unei întreruperi totale a comunicaţiilor”. Ebadi a spus că a primit deja informaţii despre sute de persoane tratate pentru leziuni oculare într-un singur spital din Teheran.

Iranul a mai trecut prin proteste de amploare, dar analiştii subliniază că regimul este acum mai vulnerabil din cauza loviturilor suferite în războiul de 12 zile cu Israel şi pierderii forţelor de sprijin din regiune.

Autorităţile iraniene au adoptat o retorică extrem de agresivă, prezentând protestatarii drept „infiltraţi” şi susţinuţi de „sabotori” israelieni sau americani. Armata iraniană a promis, într-un comunicat emis sâmbătă, că va dejuca „comploturile inamicului”, avertizând că subminarea securităţii ţării este o „linie roşie”.

Amenințări voalate la televiziunea de stat

Televiziunea de stat încearcă să transmită o aparenţă de normalitate, descriind protestele drept „abateri minore într-o ţară altfel paşnică”. Un prezentator TV le-a cerut părinţilor să-şi țină copiii în case. „Dacă se întâmplă ceva, dacă cineva este rănit, dacă se trage un glonţ şi li se întâmplă ceva, să nu vă plângeţi”, a spus acesta.

Un videoclip verificat de organizaţia Iran Human Rights arată membri ai familiilor, vizibil afectaţi, căutând printre cadavre la Spitalul Ghadir din Teheran, în timp ce agenţia de presă Fars, apropiată de serviciile de securitate iraniene, a difuzat imagini cu confesiuni forţate ale protestatarilor. Activiştii pentru drepturile omului semnalează că astfel de confesiuni, care constituie o încălcare a drepturilor omului, sunt adesea folosite ca probe pentru execuţii în Iran.

Pe fondul blocării internetului și a telefoniei mobile, activiştii încearcă să găsească soluţii alternative. Aceştia au cerut presei internaţionale să relateze continuu despre situaţia din Iran, descriind o brutalitate în creştere. „Vă rugăm să spuneţi clar că oamenii sunt ucişi cu muniţie reală”, a transmis un activist iranian.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.