Istoria Casei Teodorof din Tulcea: consulatul otoman devenit fabrică de mezeluri și cârciumă comunistă. Planurile actualului proprietar

A fost, pe rând, consulat otoman după revenirea Dobrogei la România, spațiu industrial pentru o fabrică de mezeluri, cârciumă de cartier și, în cele din urmă, o clădire abandonată, ajunsă în prag de ruină. 

La finalul anului 2020, imobilul a fost cumpărat de un afacerist local care a promis s-o reabiliteze, însă planurile au rămas pe hârtie.

Clădirea a servit primului consul otoman din istoria oraşului

Situat pe strada Gloriei din municipiul Tulcea, în imediata apropiere a zonei locuite în trecut de comunitatea turcă, imobilul a avut un rol administrativ important după revenirea Dobrogei la România, în 1878. 

Clădirea a funcționat pe atunci ca sediu al Consulatului Otoman, fiind reședința administrativă a lui Paul Naum Efendi, primul consul otoman din istoria municipiului Tulcea, scrie Călător prin România. 

Ulterior, Casa Teodorof a devenit martoră a Primului Război Mondial. 

În timpul asediilor desfășurate de trupele bulgare și germane asupra Dobrogei, numeroase clădiri din zonă au fost afectate, însă imobilul a scăpat fără a suferi distrugeri.

De la consulat la fabrică de mezeluri

După încheierea conflictului, imobilul a avut mai mulți proprietari. Ulterior, clădirea a fost confiscată de stat și atribuită Societății Anonime Române „Praga”, producător de mezeluri și conserve din carne. 

La Tulcea, societatea era reprezentată la acel moment de Ioan și Virginia Teodoru.

În 1948, în urma instaurării regimului comunist, imobilul a fost naționalizat, la fel ca multe alte proprietăți private. Astfel, clădirea și-a schimbat denumirea, devenind cunoscută sub numele de „Delfinul”.

Comuniștii au transformat-o în cârciumă 

La doar un an după naționalizare, Casa Teodorof a fost transformată într-o cârciumă de cartier, adaptată nevoilor cotidiene ale epocii, fără nicio preocupare pentru valoarea sa arhitecturală sau istorică. 

Deasupra ușii de acces se mai distinge și astăzi, pe o plăcuță măcinată de timp, cuvântul „bufet”, o urmă discretă, dar grăitoare a acestei etape din viața clădirii.

În acea perioadă, Casa Teodorof a primit un nou nume, devenind cunoscută drept „Cireșica”, denumire care avea să se păstreze mult timp în memoria colectivă a orașului.

După 1989, a ajuns în mâinile unei firme care repara frigidere

Revoluția a adus schimbarea de regim, deschizând drumul privatizărilor, iar Casa Teodorof a intrat astfel într-o nouă etapă a existenței sale. 

Clădirea a fost închiriată unei firme specializate în reparații de utilaje frigorifice, iar ulterior a fost vândută chiar chiriașului, pentru aproximativ 150.000 de lei, potrivit Călător prin România.

Informația este confirmată și de cartea funciară a imobilului, unde, pentru unul dintre corpurile clădirii, figurează în continuare ca obiect de activitate „atelier reparații frigidere”.

Autorizație pentru intervenția de urgență

Monumentul istoric a ajuns să fie achiziționat la finalul anului 2020 de omul de afaceri local Ion Luchian, urmând să fie restaurat, potrivit promisiunilor proprietarului, în termen de „aproximativ trei ani”. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat publicației locale Dobrogea Live.

„Nu știam istoria ei atunci când am cumpărat-o. Am aflat toate acestea după achiziționare și nu știam ce o să fac cu ea. În noiembrie 2020 nu aveam niciun plan, voiam doar să o salvez”, explica pe atunci Ion Luchian.

Conform planșelor de proiect, monumentul istoric era vizat de o reabilitare integrală, cu păstrarea arhitecturii originale a fațadei, aceasta urmând să fie refăcută după intervenții.

Lucrurile păreau să intre în linie dreaptă, atunci când Primăria Tulcea a emis, în luna februarie 2021, o autorizație pentru executarea lucrărilor de urgență asupra imobilului, acordată societății Allegro SRL. 

Durata estimată a lucrărilor era de un an, conform documentului emis de autoritatea locală.

Totuși, fotografiile realizate la mai bine de cinci ani de la promisiunile făcute de omul de afaceri arată că monumentul istoric se află în aceeași stare ca înainte de demararea proiectului, fără a fi vizibile intervențiile sau progresele lucrărilor anunțate.

Eșecul, motivat de cauze „cât se poate de românești”

Singura soluție legală implica intervenția în exterior din curțile învecinate, însă proprietarii acestora au refuzat accesul sau intervenția.

Întrebat ce s-a întâmplat în tot acest timp și de ce lucrările n-au înaintat, Ion Luchian a declarat că reabilitarea monumentului istoric reprezintă un eșec pe care și-l asumă. „Motivele au fost cât se poate de românești și au depins în prea mică măsură de interesul sau voința mea”, a declarat omul de afaceri.

Acesta a explicat că singura soluție tehnică legală pentru a reabilita Casa Teodorof era intervenția din afara clădirii, prin curțile învecinate lipite ilegal de monumentul istoric, însă proprietarii acestora au refuzat accesul sau intervenția.

„Din păcate, singura soluție admisibilă în contextul legislației actuale implica intervenția la exterior din curțile învecinate, respectiv demolarea anexelor lipite ilegal de zidurile casei, dar proprietarii imobilelor au refuzat orice fel de intervenție sau acces al lucrătorilor pe proprietățile lor. 

Pentru a obliga vecinii să-și demoleze construcțiile ilegale ar fi fost necesare procese lungi al căror rezultat ar fi fost nesigur. Chiar dacă aș fi câștigat toate aceste procese, iar instanța i-ar fi obligat să demoleze, e greu de crezut că pârâții mi-ar fi acceptat accesul pe proprietățile lor pentru a desfășura lucrări de consolidare și reparații la zidurile exterioare”, spune Ion Luchian.

Astfel, afaceristul, văzând că nu poate reabilita imobilul, a decis să-l vândă în 2022 către o firmă din județul Iași.

Casa Teodorof, scoasă la vânzare pe TikTok pentru 85.000 de euro 

Mai departe, la doi ani distanță de la tranzacție, Casa Teodorof a ajuns din nou la vânzare. 

Potrivit unui anunț publicat pe TikTok în septembrie 2024 de o agenție imobiliară locală, prețul cerut pentru monumentul istoric a fost stabilit la 85.000 de euro, echivalentul unui apartament cu două camere într-un orășel de provincie.

Anunțul nu făcea însă nicio referire la stadiul lucrărilor de restaurare promise anterior, la eventuale investiții realizate sau la obligațiile legale care revin proprietarului în cazul unui imobil clasat ca monument istoric. 

De asemenea, nu erau menționate condițiile restrictive impuse de legislația privind protecția patrimoniului, aspecte esențiale pentru orice potențial cumpărător.

Instituțiile statului au avut cinci ocazii s-o cumpere

În România, înstrăinarea unui monument istoric este supusă unui regim juridic special. Proprietarii privați care intenționează să vândă un astfel de imobil au obligația de a notifica, în prealabil, instituțiile aflate în subordinea Ministerului Culturii cu privire la intenția de vânzare.

În cazul Casei Teodorof, dreptul de preemțiune (prioritate) revine Direcției Județene pentru Cultură (DJC) Tulcea, instituție care poate achiziționa clădirea la același preț cerut de vânzător. 

Reprezentanții DJC au precizat că o potențială cumpărare a monumentului este „condiționată de disponibilitatea proprietarului de a vinde și alocarea de credite bugetare cu această destinație, cheltuieli de capital, de ordonatorul nostru de credite – în condițiile prevederilor legilor bugetului de stat anuale și a prevederilor legale fiscal-bugetare aflate în vigoare”, conform răspunsului transmis reporterului Libertatea.

De asemenea, instituția a comunicat că până în anul 2007, monumentul istoric s-a aflat, de fapt, în proprietatea Primăriei Tulcea.

După acel an, Casa Teodorof a fost înstrăinată unui proprietar privat. 

Potrivit DJC Tulcea, administrația locală și cea județeană ar fi avut posibilitatea legală de a răscumpăra imobilul de cel puțin patru ori în următorii ani, prin exercitarea dreptului de preemțiune. 

Niciuna dintre aceste oportunități nu a fost însă valorificată.

„Monumentul istoric a fost deținut până în 2007 de municipiul Tulcea. Imobilul a mai făcut obiectul procedurilor privind exercitarea dreptului de preemțiune în 2009, 2012, 2020, 2022 – în niciuna dintre aceste ocazii, deținătorii dreptului de preemțiune (inclusiv Consiliul Județean Tulcea și Primăria Tulcea) nu și-au manifestat intenția de a prelua clădirea în proprietate publică prin cumpărare”, a transmis DJC Tulcea.

Primăria Tulcea a confirmat în scris la solicitarea Libertatea că în 2024 nu și-a exercitat dreptul de preemțiune pentru achiziționarea Casei Teodorof, fără să explice motivele acestei decizii.

Întrebată dacă există planuri la nivelul instituției pentru readucerea monumentului istoric aflat pe str. Gloriei nr. 12 în patrimoniul statului, reprezentanții administrației locale au transmis că vor comunica răspunsul în 30 de zile.

În martie 2025, monumentul istoric a ajuns la firma unui cuplu de medici

După ce s-a plimbat de la un proprietar la altul asemenea unui activ imobiliar, Casa Teodorof a ajuns să fie cumpărată în cele din urmă de Mednews Investment SRL din Tulcea, conform cărții funciare consultate de Libertatea.

Societatea are ca obiect de activitate închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate. 

Asociații firmei sunt soții Ion și Sena Popescu, amândoi de profesie medici.

Ion Popescu este chirurg și a ocupat în trecut funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență Tulcea în perioada 2006-2012, potrivit Ziare.com. 

Soția sa, Sena Popescu, este medic specialist în diabet și boli de nutriție în cadrul aceleiași instituții, conform informațiilor publicate pe platforma oficială a spitalului.

„Anul acesta voi demara documentația necesară”

Contactat pentru un punct de vedere privind planurile de viitor legate de Casa Teodorof, Ion Popescu a declarat că reabilitarea imobilului ar necesita costuri estimate la aproximativ 2.000 de euro pe metru pătrat.

„În acest moment am ajuns la concluzia că procesul va avea două etape; întâi consolidarea clădirii existente și demolarea diverselor anexe care o parazitează, ulterior voi face demersurile pentru a transforma clădirea într-un imobil cu destinație cultural-turistică, eventual prin extinderea acesteia.

Ceea ce plănuiesc în momentul de față este să transform parterul clădirii într-un spațiu multifuncțional cultural care să păstreze elemente ale culturii orientale, având în vedere că acolo a fost cândva consulatul otoman”, a declarat Ion Popescu.

Noul proprietar a transmis că în 2026 va începe documentația necesară primei etape a proiectului de restaurare, care va dura mai mult de un an. 

„În prezent, societatea pe care o dețin are alte trei proiecte în derulare, iar clădirea la care vă referiți ocupă locul patru. Asta înseamnă că anul acesta voi demara documentația necesară primei etape. Din experiența mea, acest proces va dura mai mult de un an”, a explicat Popescu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro