LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 39 | Atacuri asupra Odesei și Mikolaivului, în timp ce ies la iveală atrocităţile rușilor în regiunea Kiev. Zelenski: „E un genocid”

Mai multe explozii au fost auzite duminică seară în orașul-port Odesa, din sudul Ucrainei, informează BBC.

Autoritățile din portul strategic de pe litoralul Mării Negre încă nu au confirmat informațiile privind aceste explozii, care vin din partea presei locale și a unui martor Reuters.

Odesa – oraș în care locuiesc aproximativ un milion de oameni – a fost lovită de rachete rusești și în cursul dimineții de duminică. Un oficial ucrainean a anunțat că rachetele au lovit „infrastructura critică”, dar că nu au fost victime.

Rusia a anunțat ulterior că a atacul a vizat instalațiile petroliere din regiune, pe care Ucraina le folosea pentru a-și aproviziona trupele.

Rusia a cerut ca luni să aibă loc o întrunire a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite care să discute despre ceea ce Moscova a numit o „provocare a radicalilor ucraineni” în orașul Bucha, după ce Kievul a acuzat trupele ruse că au ucis acolo în mod intenționat civili, relatează Reuters.

Recomandări

Puterea clanului Corduneanu. Liderul decedat al grupării a fost anchetat pentru trafic de droguri, cămătărie, trafic de persoane și acte de violență, dar condamnat doar pentru „spionarea soției”

„În lumina provocării flagrante a radicalilor ucraineni din Bucha, Rusia a cerut convocarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU”, a scris Dmitri Polansky, adjunctul ambasadorului rus la ONU, pe aplicația de mesagerie Telegram.

2.694 de persoane au fost evacuate în total, duminică, prin coridoarele umanitare din Ucraina, a anunțat vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk, într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram, conform CNN.

Vereșciuk a precizat că 469 de locuitori din Mariupol au ajuns la Zaporojie, cu propriile lor mașini, prin aceste coridoare umanitare, după ce au plecat din Mariupol și Berdiansk.

În regiunea Luhansk, 1.467 de persoane au fost evacuate din orașele Lysychansk, Severodonetsk, Rubijne și Kreminna.

Șapte autobuze însoțite de o delegație a Comitetului Internațional al Crucii Roșii au ajuns duminică la Manhush. Vereșciuk a spus că în prezent se duc negocieri pentru ca acest convoi să-și poată continua luni drumul către Mariupol.

Un convoi de autobuze, în care se aflau peste 350 de persoane din Mariupol și Berdiansk, a trecut prin mai multe puncte de control, a precizat vicepremierul ucrainean.

Recomandări

De ce candidatura lui Cîrstoiu vulnerabilizează alianța PNL-PSD

Alte zece autobuze, care au plecat din Berdiansk și transportă 408 locuitori ai Mariupolului, trec în prezent prin Vasylivka, a adăugat Vereșciuk.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mai spus, în mesajul video de duminică seară, că soldații ruși au ucis deliberat și cu plăcere, referindu-se la atrocitățile pe care le-au comis aceștia în orașele din regiunea Kiev, relatează The Kyiv Independent.

„Sunt lipsiți de tot ceea ce este uman, nu există suflet, nici inimă”, a declarat liderul ucrainean.

Zelenski consideră că imaginea Rusiei va fi, de acum înainte, pătată de uciderea civililor din Bucha, Irpin și Hostomel, scrie Ukrainska Pravda.

„Așa va fi perceput acum statul rus. Aceasta este imaginea voastră. Cultura și umanitatea voastră au murit alături de cetățenii Ucrainei pe al căror pământ ați ajuns”, a spus președintele ucrainean, referindu-se la crimele comise de trupele ruse.

Zelenski a precizat încă o dată, după ce același lucru l-a afirmat și într-o postare anterioară pe pagina sa de Facebook, că dorește ca mamele tuturor soldaților ruși să vadă cadavrele celor uciși în Bucha, Irpin și Hostomel.

„Ce au făcut? De ce au fost uciși? Ce a făcut bărbatul care mergea cu bicicleta pe stradă? De ce au fost torturați până la moarte civili obișnuiți și pașnici, într-un oraș obișnuit și pașnic? De ce au fost sugrumate femeile după ce li s-au smuls cerceii din urechi? Cum au putut să violeze și să omoare femei în fața copiilor acestora? Să le batjocorească trupurile chiar și după moartea lor? De ce ar zdrobi trupurile oamenilor cu tancurile lor? Ce i-a făcut orașul ucrainean Bucha Rusiei voastre?” a întrebat președintele ucrainean.

Recomandări

Studiu InfoClima: Patru milioane de români, expuși zilnic la poluarea fonică produsă de traficul rutier. Cum sunt afectate starea de sănătate și calitatea viețiim sunt afectate starea de sănătate și calitatea vieții

Zelenski a mai spus și că vrea ca liderii ruși să vadă cum au fost îndeplinite ordinele lor.

„Acestea sunt ordinele voastre. Așa au fost îndeplinite. Responsabilitatea este împărțită. Pentru aceste crime, pentru această tortură, pentru aceste brațe smulse de explozii din trupurile care zac pe străzi. Pentru împușcarea în ceafă a oamenilor legați la mâini”, a adăugat liderul de la Kiev.

Crește bilanțul bombardementelor de duminică asupra Harkovului, al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Atacurile forțelor ruse au provocat moartea a șapte persoane și rănirea altor 34, a anunțat parchetul regional, potrivit Reuters.

Forțele ruse au tras într-o zonă rezidențială din districtul Slobidskyi din Harkov, în jurul orei 18.00, distrugând 10 clădiri rezidențiale și un depozit de troleibuze, a precizat parchetul regional, conform publicației The Kyiv Independent. Printre cei răniți se numără și trei copii.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat duminică crearea unui „mecanism special” pentru anchetarea tuturor „crimelor” comise de forţele ruse în Ucraina şi pentru a-i trage la răspundere din punct de vedere juridic pe „ocupanţii vinovaţi de crime”, transmit AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

Zelenski a mai spus că liderii ruşi sunt responsabili pentru „crimele” şi „actele de tortură” de la Bucha, orașul din apropierea Kievului unde autorităţile ucrainene spun că au descoperit aproape 300 de persoane în gropi comune, după retragerea trupelor ruse.

Liderul de la Kiev a afirmat de asemenea că Occidentul va impune un nou pachet de sancţiuni Rusiei din cauza uciderii de civili la Bucha şi în alte oraşe ucrainene, dar a adăugat că nu este o pedeapsă suficientă.

Președintele ucrainean a spus că sute de civili au fost ucişi la Bucha şi în alte oraşe, unii dintre aceștia fiind împuşcaţi.

Zelenski a precizat totodată că „crimele de război” de la Bucha şi din alte oraşe care au fost ocupate de trupele ruse vor fi examinate marţi la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU.

Mai mult, într-o postare pe pagina sa de Facebook, liderul de la Kiev a amintit de declarația semnată de aliații NATO la summit-ul desfășurat la București, în 2008, despre care a spus că a reprezentat o șansă de a împiedica Rusia să invadeze Ucraina.

„București. Declarația summitului NATO. 3 aprilie, acum 14 ani. A fost o șansă să evităm toate acestea. Am avut o șansă să împiedicăm Rusia să invadeze.
Bucha, regiunea Kiev. Chiar acum. Rusia a invadat”, a scris Zelenski.

De asemenea, liderul ucrainean a ținut să le transmită mamelor soldaților ruși un mesaj extrem de dur, în contextul crimelor comise la Bucha.

„Mamele soldaților ruși ar trebui să vadă asta. Uitați ce nenorociți ați crescut. Criminali, tâlhari, măcelari”, a mai scris Zelenski.

Comandamentul Forțelor Aeriene din armata Ucrainei a anunțat, duminică, doborârea unui bombardier rusesc SU-34, în regiunea Harkov, potrivit Ukraine World.

A Russian SU-34 bomber shot down in Kharkiv oblast. Photo – Air Force Command of UA Armed Forces. pic.twitter.com/TJKdhwcAYF

— UkraineWorld (@ukraine_world) April 3, 2022

Președintele României, Klaus Iohannis a condamnat în termeni duri, duminică seara, atrocitățile din orașul Bucha, cerând, la fel ca și ceilalți lideri europeni importanți, aducerea celor vinovați de comiterea acestor crime de război în fața justiției internaționale și pedepsirea lor.

„Invazia Rusiei în Ucraina are consecințe teribile, de neînchipuit – imaginile din Bucea și alte orașe din Ucraina trebuie să fie reamintire pentru întreaga lume că trebuie să oprim această agresiune ilegală și că toți cei găsiți vinovați trebuie să plătească! Justiția internațională ar trebui să prevaleze!”, a scris șeful statului român, pe pagina sa de Twitter.

The Russian invasion of Ukraine has terrible, unspeakable consequences – the images of Bucha&other towns in 🇺🇦 must be a reminder for the whole world that we must stop this illegal aggression and that all those found responsible must pay! The international justice should prevail!

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) April 3, 2022

Mai multe detalii: Klaus Iohannis, despre masacrul din Bucha: „Toți cei găsiți vinovați trebuie să plătească”

ONU consideră că descoperirea unor gropi comune la Bucha, localitate din apropierea capitalei ucrainene Kiev, după retragerea forţelor ruse, ridică întrebări serioase privind „posibile crime de război”, subliniind totodată importanţa de a păstra orice probe, scrie Agerpres, preluând AFP.

„Ce ştim până acum ridică clar întrebări serioase şi îngrijorătoare privind posibile crime de război şi încălcări grave ale dreptului internaţional umanitar”, a transmis Biroul ONU pentru Drepturile Omului.

Ucraina a acuzat duminică Rusia de „genocid”, afirmând că a descoperit cadavrele a 410 civili în regiunea Kiev recent eliberată de sub controlul forţelor ruse, în urma retragerii acestora.

Numai în oraşul Bucha, la nord-vest de Kiev, aproape 300 de persoane au fost înmormântate în gropi comune, conform autorităţilor ucrainene.

Biroul ONU pentru Drepturile Omului a transmis că personalul său de pe teren nu a putut încă verifica aceste afirmaţii.

„Suntem extrem de îngrijoraţi de fotografiile şi filmările disponibile, inclusiv de imaginile cu cadavre cu mâinile legate la spate”, a adăugat, totuşi, Biroul ONU pentru Drepturile Omului.

În acelaşi timp, acesta nu a exclus ca printre cele „circa 300 de cadavre despre care autorităţile oraşului spun că au fost găsite şi îngropate” să se numere şi „cadavre ale unor soldaţi ucraineni sau ruşi ucişi în timpul ostilităţilor”.

„Civili morţi din cauze naturale, de crize cardiace sau în urma altor probleme de sănătate declanşate de stres şi de lipsa accesului la medicamente şi la ajutor medical în ultima lună s-ar putea număra de asemenea printre persoanele descoperite decedate pe străzile oraşului”, a adăugat organizaţia.

Însă, dată fiind posibilitatea să fi fost comise crime de război, ONU consideră că este important „să fie exhumate şi identificate cadavrele” pentru a stabili cauzele exacte ale deceselor.

„Este de asemenea important să se ia toate măsurile pentru a se asigura păstrarea probelor”, a subliniat ONU.

Șeful ONU: Este „esențială” o „anchetă independentă” privind crimele de la Bucha

Secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că o investigație independentă asupra modului în care au fost uciși civilii din Bucha este „esențială” pentru a asigura „tragerea efectivă la răspundere” a vinovaților, relatează CNN.

„Sunt profund șocat de imaginile cu civili uciși la Bucha”, a afirmat António Guterres, într-un scurt comunicat de presă.

„Este esenţial ca o anchetă independentă să permită tragerea la răspundere” a vinovaţilor, a secretarul general al ONU.

I am deeply shocked by the images of civilians killed in Bucha, Ukraine.

It is essential that an independent investigation leads to effective accountability.

— António Guterres (@antonioguterres) April 3, 2022

23 de persoane au fost rănite în bombardamentele rusești de duminică asupra districtului Slobidskyi, din orașul Harkov. Anunțul a fost făcut de Oleh Synehubov, șeful Administrației Militare Regionale Harkov, într-o emisiune de știri, potrivit publicației Ukrainska Pravda.

„Tocmai au fost bombardamente în districtul Slobidskyi din orașul Harkov, unde, conform informațiilor noastre, 23 de persoane au fost rănite până acum. Printre ei sunt copii, iar unele persoane se află în stare critică”, a declarat oficialul ucrainean.

Synehubov a precizat că și alte periferii ale Harkovului au fost bombardate duminică după-amiază: Saltivka, Pyatykhatky și Derhachi.

Mai mult, în noaptea de 2 spre 3 aprilie au fost în jur de 50 de reprize de bombardamente, a adăugat acesta.

Syniehubov a avertizat, de asemenea, cu privire la existența unor „amenințări de atacuri cu rachete” la sud de Harkov, în comunitatea Lozova, potrivit CNN.

„Recomandăm evacuarea populaţiei. Mâine ne propunem să-i transportăm pe locuitorii din Lozova în direcţia regiunii Poltava cu trenul electric”, a spus el.

Guvernatorul militar a precizat că cele mai intense lupte au fost în vecinătatea Iziumului. Acesta a susținut că Forțele Aeriene Ucrainene au doborât un bombardier rusesc Su-34 în zona Izium, luându-l prizonier pe pilotul avionului. Afirmația oficialului ucrainean nu a putut fi verificată imediat, notează CNN.

Trupele ruse au deschis focul duminică pentru a dispersa o manifestaţie împotriva prezenţei lor la Kahovka, un oraş ocupat din sudul Ucrainei, un număr nedeterminat de persoane fiind rănite, a anunțat Liudmila Denisova, o responsabilă cu drepturile omului pe lângă Parlamentul de la Kiev, potrivit Agerpres.

Locuitori din acest oraş situat pe Nipru, mare fluviu care traversează Ucraina, au început o „acţiune paşnică pentru a spune nu ocupanţilor”, a precizat Liudmila Denisova, pe Telegram.

În timpul manifestaţiei, au fost auzite „explozii de grenade şi focuri de mitralieră”, iar mai multe persoane au fost rănite sau arestate, a mai spus Liudmila Denisova, fără a oferi un număr, conform AFP.

Russian occupants trying to disperse today’s rally in the temporarily occupied Kahovka.

The video is taken from the Telegram channel of Andriy Tsaplienko, a Ukrainian military journalist pic.twitter.com/zu5wkcFicA

— UkraineWorld (@ukraine_world) April 3, 2022

Nu departe de Kahovka, la Herson, au fost desfăşurate echipamente militare ruse în faţa unor persoane care protestau de asemenea împotriva ocupaţiei din oraşul lor, scandând în special „Glorie Ucrainei!”, a adăugat Denisova, fără a semnala totuşi incidente similare.

Responsabila ucraineană nu a precizat numărul persoanelor din cele două localităţi care au participat la proteste.

Sâmbătă, la Enerhodar, un alt oraş din sudul Ucrainei ocupat de armata rusă, „o adunare pentru susţinerea Ucrainei” a fost dispersată de tiruri de mortieră şi de grenade asurzitoare care au făcut patru răniţi, conform autorităţilor ucrainene.

Vitalii Kim, guvernatorul militar regional al regiunii Mikolaiv, a anunțat duminică faptul că 14 persoane au fost duse la spital după bombardarea orașului Mikolaiv, informează CNN.

„Despre bombardarea orașului: 14 au fost duși la spital. 11 internați, printre care un copil de 15 ani cu leziuni de gravitate moderată. Va fi operat mâine”, a scris acesta, pe aplicația de mesagerie Telegram, precizând că un om a murit în urma atacului.

Din anunțul guvernatorului regional nu reiese clar dacă persoana care și-a pierdut viața se număra printre victimele transportate la spital.

Orașul Cernihiv, din nordul Ucrainei, este distrus în proporție de 70% în urma asaltului trupelor ruse, a anunțat duminică Vladislav Atroșenko, primarul orașului, potrivit CNN.

„Consecințele” atacurilor Rusiei în Cernihiv sunt „grave”, similare celor din alte orașe devastate, precum Harkov, Mariupol și chiar Bucha, acolo unde pe străzi au fost desoperite cadavre ale civililor, a precizat edilul.

Cele mai urgente probleme cu care se confruntă locuitorii orașului sunt reprezentate de „concentrarea trupelor ruse la granița cu Belarus” și de temerile că orașul va fi atacat cu și mai multe rachete și bombe aeriene, a adăugat Atroșenko.

„Rușii se mută prin Ucraina ca acasă. Iar faptul că au plecat nu înseamnă că nu se vor întoarce mâine. Le ia aproximativ o oră și jumătate să ajungă la noi… Astăzi putem spune că este liniște, e curățenie, e deminat”, a mai spus edilul.

Cancelarul german Olaf Scholz a anunţat că aliaţii occidentali vor conveni asupra unor noi sancţiuni împotriva Rusiei în zilele următoare din cauza invaziei sale din Ucraina şi a atrocităţilor comise de trupele ruse în micul oraş Bucha din apropierea Kievului, relatează Agerpres, citând Reuters și AFP.

„Vom decide noi măsuri între aliaţi în zilele următoare”, a dat acesta asigurări, într-o scurtă declaraţie făcută duminică, la cancelaria din Berlin.

Preşedintele rus Vladimir Putin şi „susţinătorii săi vor suferi consecinţele”, a promis liderul german. „Crimele împotriva civililor sunt crime de război”, a subliniat Scholz.

„Vom continua să punem arme la dispoziţia Ucrainei astfel încât această ţară să se poată apăra împotriva invaziei ruse”, a mai anunțat cancelarul german.

Premierul britanic Boris Johnson a declarat că „atacurile abjecte împotriva civililor” din Bucha şi Irpin, în apropiere de Kiev, sunt dovezi că Rusia comite „crime de război” în Ucraina şi a anunţat că, drept răspuns, Londra îşi va intensifica sancţiunile împotriva Moscovei şi sprijinul militar pentru Kiev, transmit Reuters şi AFP, preluate de Agerpres.

„Atacurile abjecte ale Rusiei asupra civililor nevinovaţi la Irpin şi Bucha sunt probe suplimentare că (preşedintele rus Vladimir) Putin şi armata sa comit crime de război în Ucraina”, a precizat Johnson, într-o declaraţie transmisă duminică.

„Voi face tot ce îmi stă în putere să înfometez maşina de război a lui Putin”, a adăugat premierul britanic.

„Ne intensificăm sancţiunile (împotriva Rusiei, n.r.) şi sprijinul militar (pentru Ucraina, n.r.) şi vom creşte, de asemenea, pachetul de ajutor umanitar pentru cei aflaţi în nevoie la faţa locului”, a mai spus Boris Johnson.

Rusia a respins duminică acuzaţiile Ucrainei că a ucis civili în oraşul ucrainean Bucea din apropiere de Kiev şi susţine că imaginile cu cadavre sunt fabricate de Kiev.

Procurorii ucraineni care investighează posibilele crime de război comise de soldații ruși spun că au găsit 410 cadavre în orașele din apropierea Kievului, informează BBC.

După ce Ucraina a anunțat că a recucerit regiunea din jurul capitalei, procurorul general Iryna Venedyktova a declarat că 140 dintre cadavrele identificate au fost examinate.

Anunțul vine în urma condamnării pe scară largă, la nivel internațional, a scenelor din orașul Bucha, acolo unde numeroase trupuri îmbrăcate în haine de civili au fost găsite împrăștiate pe un drum.

Sâmbătă, Venedyktova anunțase că Parchetul Militar al Ucrainei va „colecta și păstra dovezile agresiunii ruse, va menține legea și ordinea, va asigura respectarea drepturilor militarilor”.

Moscova a negat ferm, duminică, acuzațiile conform cărora forțele sale ar fi ucis civili în orașul situat în apropierea capitalei Kiev.

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a scris duminică, pe contul său de Twitter, că toți autorii „atrocităților” din Ucraina trebuie să ajungă să răspundă în fața justiției internaționale, precizând că România „sprijină pe deplin” o anchetă a Curții Penale Internaționale în cazul crimelor comise la Bucha.

„Condamn cu fermitate atrocitățile oribile comise în Bucha și în alte orașe din Ucraina ca urmare a agresiunii ruse. Toți autorii unor astfel de crime internaționale trebuie trași la răspundere de justiția internațională. România sprijină pe deplin o anchetă amănunțită a Curții Penale Internaționale”.

I strongly condemn t/horrible atrocities committed in #Bucha & other cities of #Ukraine as a result of Russian aggression against🇺🇦.All perpetrators of such international crimes must be held accountable by int’l justice.🇷🇴 fully supports a thorough investigation by @IntlCrimCourt

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) April 3, 2022

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz au cerut duminică să se facă lumină în legătură cu crimele comise de armata rusă în oraşul ucrainean Bucha şi ca vinovaţii să fie traşi la răspundere, anunță Agerpres, preluând AFP.

Liderul francez a denunţat imaginile „insuportabile” venite de la Bucha, oraş unde au fost descoperite numeroase cadavre după retragerea trupelor ruse, şi a afirmat că „autorităţile ruse vor trebui să dea socoteală pentru aceste crime”.

„Imaginile care ne parvin de la Bucea, oraş eliberat în apropiere de Kiev, sunt insuportabile”, a scris Emmanuel Macron, pe Twitter, denunţând uciderea „cu laşitate” a sute de civili pe stradă.

Les images qui nous parviennent de Boutcha, ville libérée près de Kiev, sont insoutenables. Dans les rues, des centaines de civils lâchement assassinés. Ma compassion pour les victimes, ma solidarité avec les Ukrainiens. Les autorités russes devront répondre de ces crimes.

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) April 3, 2022

La rândul său, într-o declaraţie scurtă transmisă de serviciul său de presă, Scholz a cerut să se facă lumină în legătură cu „crimele comise de armata rusă” la Bucea.

„Trebuie să investigăm fără încetare aceste crime comise de armata rusă. Cer ca organizațiilor internaționale, precum Comitetul Internațional al Crucii Roșii, să li se acorde acces în aceste zone pentru a documenta în mod independent atrocitățile. Autorii acestor crime şi cei care le-au comandat trebuie traşi la răspundere”, a afirmat Scholz, conform CNN.

Şi miniştrii de externe ai celor două ţări au condamnat anterior cu fermitate actele comise de armata rusă asupra civililor în mai multe oraşe din Ucraina, inclusiv la Bucha, spunând că, dacă vor fi confirmate, ele reprezintă „crime de război”, iar cei vinovaţi vor trebui traşi la răspundere.

Cadavrele a 57 de persoane au fost descoperite într-o groapă comună la Bucea, unde numeroase trupuri neînsufleţite fuseseră deja găsite sâmbătă pe străzi, a anunțat duminică şeful echipelor locale de intervenţie, arătând locul unei echipe de jurnalişti ai AFP.

Republica Moldova va declara ziua de 4 aprilie zi de doliu național în memoria victimelor atrocităților din orașul ucrainean Bucha, a anunțat duminică președinta țării, Maia Sandu, pe pagina ei de Facebook.

Potrivit acesteia, moldovenii sunt „șocați” de „masacrul” din Bucha, iar Chișinăul condamnă cu „fermitate aceste crime împotriva umanității”.

„Suntem șocați, alături de o lume întreagă, de masacrul din orașul Bucha, de lângă Kiev. Moldova condamnă cu fermitate aceste crime împotriva umanității, la fel cum condamnă acest război ilegal și neprovocat, declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei”, a scris Maia Sandu.

„Vom declara pentru mâine, 4 aprilie 2022, zi de doliu național în memoria tuturor vieților nevinovate pierdute, în ultimele 39 de zile, în Ucraina”, a adăugat președinta Republicii Moldova.

Rusia a respins duminică acuzaţiile Ucrainei că a ucis civili în oraşul Bucha şi susţine că imaginile cu cadavre sunt fabricate de Kiev, scriu Reuters şi AFP, citate de Agerpres.

„În perioada cât această localitate s-a aflat sub controlul forţelor armate ruse, niciun localnic nu a fost supus unor acţiuni violente”, a transmis Ministerul Apărării rus într-un comunicat de presă.

Ministerul Apărării de la Moscova a mai susținut că filmările şi fotografiile cu cadavre pe străzile din Bucea „sunt o nouă provocare” şi „o nouă producţie a regimului de la Kiev pentru presa occidentală”.

Moscova a mai precizat că toate unităţile militare ruse au părăsit oraşul la 30 martie.

Cadavrele a 57 de persoane au fost descoperite într-o groapă comună la Bucha, a anunţat duminică şeful echipelor locale de intervenţie.

Cu o zi înainte, au apărut filmări şi înregistrări cu numeroase cadavre găsite pe străzile din Bucha, un oraș situat în apropierea Kievului, după plecarea forţelor ruse.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat duminică Rusia de comiterea unui „genocid” în Ucraina.

Patriarhul Kiril, şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, a ţinut duminică o slujbă pentru soldaţi, în care le-a cerut să îşi apere ţara „aşa cum numai ruşii pot” să o facă, în contextul în care Moscova îşi continuă campania militară din Ucraina, scrie Reuters.

În cadrul unei slujbe ţinute la Catedrala Forţelor Armate, deschisă în urmă cu doi ani la Kubinka, în apropierea Moscovei, Patriarhul Kiril le-a spus unor militari, deopotrivă bărbaţi şi femei, că Rusia este o ţară care „iubeşte pacea” şi care a suferit mult din cauza războiului.

„Cu siguranţă nu căutăm războiul sau să facem ceva care le-ar putea dăuna altora”, a spus liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.

„Însă am fost crescuţi de-a lungul istoriei să ne iubim patria. Şi vom fi pregătiţi să o apărăm, aşa cum numai ruşii pot să îşi apere ţara”, a adăugat acesta.

Mai multe detalii: Patriarul rus Kiril le cere soldaţilor să apere Rusia, o ţară care „iubeşte pacea”

Lidera unui sat ucrainean, răpită luna trecută de soldații ruși, a fost găsită moartă, a declarat duminică viceprim-ministrul Ucrainei, Iryna Vereșciuk, potrivit BBC.

Răpirea Olhei Sukhenko, cea care conducea satul Motîjîn din regiunea Kiev, și a soțului ei fusese anunțată de procurorul general al Ucrainei pe 26 martie.

Vereșciuk a spus că ambii au fost „uciși în captivitate” de forțele ruse, conform AFP.

Vicepremierul ucrainean a precizat că 11 lideri ai unor comunitățil locale din regiunile Kiev, Herson, Harkov, Zaporojie, Mikolaiv și Donețk ar fi fost, de asemenea, răpiți de soldații ruși.

„Informăm Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR), ONU, toate organizațiile posibile, la fel ca și în cazul celorlalți civili care au dispărut”, a adăugat Vereșciuk.

De asemenea, aceasta i-a îndemnat pe ucraineni „să facă tot ce le stă în putere pentru a-i recupera”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat duminică Rusia de comiterea unui „genocid” în Ucraina pentru a elimina „întreaga naţiune”, la o zi după descoperirea a numeroase cadavre pe străzile din oraşul Bucha în apropiere de capitala Kiev după plecarea forţelor ruse, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Într-adevăr, este un genocid. Eliminarea întregii naţiuni şi a întregului popor. Suntem cetăţeni ai Ucrainei. Putem avea peste 100 de naţionalităţi. Este vorba de distrugerea şi exterminarea tuturor acestor naţionalităţi”, a declarat el într-un interviu pentru postul american de televiziune CBS.

„Suntem cetățeni ai Ucrainei și nu vrem să fim supuși politicii Federației Ruse. Acesta este motivul pentru care suntem distruși și exterminați”, a subliniat liderul de la Kiev, potrivit BBC.

„Iar acest lucru se întâmplă în Europa secolului 21”, a mai afirmat el, descriind invazia Rusiei drept o „tortură asupra întregii naţiuni”.

Ucraina a acuzat deja armata rusă că a comis un „masacru deliberat” asupra civililor la Bucea, un oraş la nord-vest de Kiev, precum şi alte „orori” în regiuni de acum „eliberate de invadator”, ceea ce a stârnit indignarea Occidentului şi a atras apeluri la sancţiuni suplimentare împotriva Moscovei.

Preşedintele Volodimir Zelenski a cerut „retragerea completă a trupelor” ruseşti pentru a reveni „cel puţin” la situaţia de dinainte de 24 februarie, ziua invaziei ruse.

„Acest lucru ne va permite să începem să discutăm despre alte chestiuni privind încetarea ocupaţiei, despre cum vom trăi după asta”, a adăugat el la CBS, conform unor fragmente difuzate pe Twitter.

„Nici măcar nu pot să am o întâlnire atât timp cât ei bombardează. Prin urmare, mai întâi un armistiţiu, apoi mă pot întâlni cu preşedintele rus” Vladimir Putin, a spus Zelenski.

„O să discutăm amândoi. Când va veni sfârşitul războiului, vom discuta apoi împreună despre garanţii de securitate şi despre statutul neutralităţii”, „menţinându-ne în acelaşi timp suveranitatea şi o armată puternică”, a mai afirmat el, enumerând propunerile ucrainene din tratativele în derulare cu Moscova.

„Iar dacă aceste acord este încălcat, trebuie să avem posibilitatea de a ne apăra”, a atras atenţia liderul ucrainean.

„Odată ce vom discuta despre acestea, toate trupele trebuie retrase. Iar după retragerea lor, ne putem aşeza la masă cu ţările care vor servi ca garanţi ai securităţii”, a adăugat Zelenski.

Imaginile cu numărul mare de ucraineni morţi în oraşul Bucha din regiunea Kiev, descoperiţi de forţele ucrainene după retragerea trupelor ruse, sunt o „lovitură în stomac”, iar aceasta „trebuie să înceteze”, a declarat duminică, într-un interviu pentru CNN, secretarul american de stat Antony Blinken, potrivit Agerpres.

„Nu putem normaliza acest lucru. Este realitatea a ceea ce se întâmplă în fiecare zi, atât timp cât brutalitatea Rusiei împotriva Ucrainei continuă”, a spus şeful diplomaţiei americane.

El a reafirmat că SUA vor contribui la „documentarea” eventualelor „crime de război” pentru ca vinovaţii „să fie traşi la răspundere”.

„De la începutul agresiunii, am ieșit și am spus că noi credem că forțele ruse au comis crime de război și am lucrat pentru a documenta asta, pentru a furniza informațiile pe care le avem instituțiilor și organizațiilor relevante, care vor pune toate aceste elemente împreună. Și trebuie să existe responsabilitate pentru asta”, a mai declarat Blinken, pentru postul american de televiziune.

Crimele asupra civililor imputate armatei ruse la Bucha, în apropiere de Kiev, sunt „oribile”, a declarat duminică secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, scrie AFP, preluată de Agerpres.

Șeful NATO consideră că aceste crime sunt „o brutalitate fără precedent în Europa în ultimele decenii”.

„Este absolut inacceptabil ca civilii să fie luaţi drept ţinte şi ucişi. Acest lucru scoate în evidenţă importanţa de a pune capăt războiului”, a spus el la postul american de televiziune CNN.

Întrebat despre plecarea trupelor ruse din regiunea Kiev, despre care forţele ucrainene au spus că au recucerit-o, șeful NATO s-a arătat prudent.

„Ceea ce vedem nu este o retragere reală. Dar vedem că Rusia își repoziționează trupele și le cheamă pe unele dintre acestea înapoi pentru a le reînarma, pentru a le întări, pentru a le reaproviziona”, a explicat Stoltenberg.

„Nu trebuie să fim foarte optimişti, deoarece atacurile vor continua. (…) Ne temem de o potenţială înmulţire a atacurilor, în special în sud şi în est”, a arătat șeful NATO.

Cadavrele a 57 de persoane au fost găsite într-o groapă comună din Bucha, a declarat duminică Serhii Kapliceni, şeful echipelor locale de salvare, arătând locul jurnaliştilor AFP, potrivit Agerpres.

Cele puţin zece cadavre erau vizibile, unele doar parţial îngropate, în spatele unei biserici din centrul acestei localităţi situate la nord-vest de capitala Ucrainei, precizează agenţia franceză de presă.

Mai multe cadavre erau în saci mortuari, în timp ce altele aveau haine civile.

„Aici, în acest mormânt lung, sunt îngropate 57 de persoane”, a spus Kapliceni, care coordonează operaţiunea de recuperare a cadavrelor.

După descoperirea, cu o zi în urmă, a numeroase corpuri neînsufleţite în Bucha, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a denunţat duminică un act „deliberat” al forţelor ruse.

Bucha massacre proves that Russian hatred towards Ukrainians is beyond anything Europe has seen since WWII. The only way to stop this: help Ukraine kick Russians out as soon as possible. Partners know our needs. Tanks, combat aircraft, heavy air defense systems. Provide them NOW. pic.twitter.com/LX5S3KVrwD

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) April 3, 2022

Jurnaliştii AFP au văzut sâmbătă cadavrele a cel puţin 20 de bărbaţi, îmbrăcaţi în haine civile, pe o stradă din Bucha, localitatea recucerită în această săptămână de trupele ucrainene.

Unul dintre bărbații care muriseră avea mâinile legate. Cadavrele erau împrăştiate pe câteva sute de metri.

Celebra grupare de hackeri Anonymous a publicat duminică o listă cu datele personale ale celor 120.000 de militari ruși care au fost trimiși să lupte în Ucraina.

Gruparea afirmă, într-un mesaj publicat pe Twitter, că toți acești militari trebuie să fie judecați pentru comiterea de crime de război, în contextul informațiilor care au apărut în ultimele zile cu privire la atrocitățile comise de trupele ruse în Ucraina, mai ales după retragerea din nordul țării.

”Toți soldații care participă la invadarea Ucrainei ar trebui să fie deferiți unui tribunal pentru crime de război”, au scris hackerii.

Statement: Personal data of 120,000 Russian soldiers fighting in Ukraine was leaked –
https://ddosecrets[.]com/wiki/Russian_soldier_leak
All soldiers participating in the invasion of Ukraine should be subjected to a war crime tribunal.

— Anonymous (@YourAnonNews) April 3, 2022

Lituania a devenit primul stat membru al Uniunii Europene care refuză importurile de gaze rusești, potrivit premierului țării, Ingrida Šimonytė, informează CNN.

„Începând de acum, Lituania nu va mai consuma niciun centrimetru cub de gaz rusesc toxic”, a anunțat Ingrida Šimonytė, într-un mesaj publicat duminică pe Twitter.

Acest lucru face ca Lituania să fie „prima țară din UE” care refuză importurile de gaz rusesc, a adăugat aceasta.

From now and so on Lithuania won’t be consuming a cubic cm of toxic russian gas.

LT is the first EU country to refuse Russian gas import.

— Ingrida Šimonytė (@IngridaSimonyte) April 3, 2022

UE s-a angajat să își reducă dependența de gazul rusesc cu 66% până la sfârșitul acestui an.

Uniunea Europeană depinde de Rusia pentru aproximativ 40% din gazele sale naturale. De asemenea, Rusia furnizează blocului comunitar aproximativ 27% din importurile de petrol și 46% din importurile de cărbune. Luate împreună, aceste schimburi comerciale îi aduc Moscovei zeci de miliarde de dolari pe an.

UE a promis că își va diversifica aprovizionarea cu energie, în special în 2014, când Rusia a anexat Peninsula Crimeea. Puține progrese s-au făcut de atunci, în special pentru că Germania – cel mai mare client energetic al Rusiei din Europa – nu a vrut strice relațiile cu Moscova.

Însă decizia președintelui Vladimir Putin, care a ordona luna trecută invadarea Ucrainei, a schimbat totul, notează CNN.

La începutul lunii martie, oficialii UE au prezentat planurile de reducere a importurilor de gaze rusești cu 66% în acest an.

Câteva zile mai târziu, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că liderii blocului comunitar au convenit să petreacă următoarele două luni pentru a elabora propuneri de eliminare a dependenței UE de importurile de energie din Rusia până în 2027.

Pe 25 martie, președintele american Joe Biden a anunțat o nouă inițiativă prin care Statele Unite caută să furniza Europei cel puțin 15 miliarde de metri cubi de gaz natural lichefiat în 2022, în parteneriat cu alte națiuni, a anunțat Casa Albă.

Per ansamblu, dependența Europei de hidrocarburile rusești s-a dovedit a fi un punct de blocaj major în eforturile Occidentului de a pedepsi Moscova pentru invazia sa în Ucraina. În timp ce SUA au interzis importurile de energie rusească, Europei i-a fost mult mai dificil să renunțe la aprovizionarea din Rusia.

Doi soldați ruși au murit și 28 au fost spitalizați după ce localnicii din regiunea Harkov din Ucraina le-au dat plăcinte otrăvite, a anunțat Ministerul ucrainean al Apărării, potrivit BBC.

Într-o actualizare zilnică a informațiilor serviciilor secrete, ministerul i-a descris pe ucraineni ca oameni care „rezistă în fața ocupanților prin toate mijloacele disponibile” și a susținut că trupele ruse care au fost otrăvite aparțin Diviziei a 3-a motorizate de pușcași a Rusiei.

Ministerul ucrainean al Apărării a preciat că alți 500 de soldați ruși au fost spitalizați din cauza unei „otrăviri severe cu alcool de origine necunoscută”.

BBC notează nu a reușit să verifice în mod independent afirmațiile instituției ucrainene.

Kremlinul susține că nu este posibilă izolarea completă a Rusiei, în timp ce Occidentul continuă să impună sancțiuni împotriva Moscovei din cauza operațiunii sale militare din Ucraina, relatează agenția France Presse, preluată de The Guardian.

„Nu poate exista un vid complet sau o izolare completă a Rusiei, este imposibil din punct de vedere tehnologic în lumea modernă”, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la televiziunea de stat rusă.

Lumea este „mult mai mare decât Europa”, a afirmat Peskov, adăugând: „Mai devreme sau mai târziu va trebui să construim un dialog, indiferent dacă unii de peste ocean doresc sau nu acest lucru”.

Capitalele occidentale au impus împotriva Rusiei sancțiuni economice fără precedent după ce Moscova și-a trimis trupele în Ucraina, pe 24 februarie. Au fost, de asemenea, impuse interdicții de călătorie și înghețarea activelor pentru o serie de personalități guvernamentale ruse, inclusiv pentru președintele Vladimir Putin.

Vorbind despre posibilitatea ca Putin să se întâlnească cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, Peskov a spus că ar fi „ipotetic posibil”, dar ar fi nevoie de un document scris convenit de ambele părți la negocierile de pace care se derulează cu Kievul, notează AFP.

Pentru ca întâlnirea să aibă loc, Peskov a arătat că delegațiile celor două părți trebuie să întocmească un „document specific”.

„Nu un set de idei, ci un document scris specific”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen, se declară „îngrozită” de rapoartele despre „ororile de nedescris” în zonele din Ucraina din care Rusia s-a retras și a subliniat că este nevoie urgentă de o investigație independentă, relatează The Guardian.

„Este nevoie urgentă de o anchetă independentă. Autorii crimelor de război vor fi trași la răspundere”, a scris șefa Executivului comunitar duminică, pe contul său de Twitter.

Appalled by reports of unspeakable horrors in areas from which Russia is withdrawing.

An independent investigation is urgently needed.

Perpetrators of war crimes will be held accountable.

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) April 3, 2022

Femeile și fetele din Irpin, oraș situat la 20 de kilometri de Kiev, au fost împușcate și apoi călcate cu tancurile de soldații ruși, relatează portalul de știri Nexta TV, care a publicat un interviu cu primarul localității, Oleksandr Markushin.

Cadavrele au fost lăsate în plină stradă de ruși, iar autoritățile din Ucraina le-au învelit și urmează să le îngroape cel mai probabil într-una din gropile comune.

In #Irpen, the occupiers shot women and girls and then drove tanks over them

The mayor of the city, Oleksandr Markushin, said this in an interview pic.twitter.com/PGmcyzQYdV

— NEXTA (@nexta_tv) April 3, 2022

Mai multe detalii: VIDEO | Femeile și fetele din Irpin au fost împușcate și apoi călcate cu tancurile, susține primarul orașului

Un viol, execuțiile sumare și violențele ilegale sunt câteva dintre presupusele crime de război comise de forțele ruse în Ucraina împotriva civililor din zonele ocupate din regiunile Cernihiv, Harkov și Kiev, a anunțat duminică organizația Human Rights Watch (HRW), într-un comunicat de presă, potrivit CNN.

Grupul independent pentru drepturile omului spune că a documentat acuzațiile privind comiterea unor de crime de război, care „includ un caz de viol repetat; două cazuri de executare sumară, unul în care au fost împușcați șase bărbați, iar celălalt în care a fost executat un bărbat; și alte cazuri de violență ilegală și amenințări împotriva civililor, între 27 februarie și 14 martie 2022”

„Soldații (ruși, n.r.) au fost, de asemenea, implicați în jefuirea proprietăților civile, inclusiv a alimentelor, hainelor și lemnelor de foc. Cei care au comis aceste abuzuri sunt responsabili pentru crime de război”, a adăugat Human Rights Watch.

CNN precizează că nu a verificat în mod independent detaliile acestor rapoarte.

Forțele ruse din Bucha, un oraș situat la aproximativ 30 de mile nord-vest de Kiev, „au adunat cinci bărbați și l-au executat sumar pe unul dintre ei” pe 4 martie, a scris HRW. Un martor a declarat grupului pentru drepturile omului că soldații i-au forțat pe bărbați să îngenuncheze pe drum și să-și tragă cămășile peste cap, iar apoi l-au împușcat pe unul dintre aceștia în ceafă.

Cu câteva zile înainte, pe 27 februarie, șase bărbați au fost arestați în satul Staryi Bykiv, din regiunea Cernihiv, iar ulterior au fost executați, a mai scris HRW.

În Malaya Rohan, un sat din regiunea Harkov, un soldat rus a violat în mod repetat o femeie într-o școală unde aceasta se adăpostise împreună cu familia ei pe 13 martie, a declarat victima pentru HRW. „Ea a spus că soldatul a bătut-o și i-a tăiat fața, gâtul și părul cu un cuțit”, a precizat HRW.

Femeia a fugit la Harkov a doua zi, „unde a putut să beneficieze de tratament medical și alte servicii”, a adăugat grupul pentru drepturile omului.

În satul Vorzel, aflat la 51 de mile nord-vest de Kiev, soldații ruși „au aruncat o grenadă lacrimogenă într-un subsol, apoi au împușcat o femeie și un copil de 14 ani când ieșeau din acel subsol în care se adăpostiseră”, a adăugat HRW.

„Cazurile pe care le-am documentat sunt de o cruzime extremă și de o violență deliberată împotriva civililor ucraineni”, a declarat Hugh Williamson, directorul HRW pentru Europa și Asia Centrală, în comunicat.

„Violul, crimele și alte acte violente împotriva persoanelor aflate în custodia forțelor ruse ar trebui investigate drept crime de război”, a arătat acesta.

CNN a solicitat comentarii din partea Ministerului rus al Apărării cu privire la raportul HRW.

Două explozii au fost auzite duminică în orașul rus Belgorod, situat în apropierea graniței cu Ucraina, au declarat doi martori pentru Reuters, la câteva zile după ce autoritățile ruse au acuzat forțele ucrainene că au lovit un depozit de combustibil acolo.

Cauza exploziilor nu este cunoscută pentru moment. O martoră a precizat că exploziile au fost atât de puternice încât au zguduit ferestrele casei ei din Belgorod.

The blasts come days after Russia’s defence ministry said two Ukrainian helicopters struck a fuel depot in the city, some 35 km (22 miles) from the border with Ukraine, after entering Russia at extremely low altitude in the early hours of Friday.

Exploziile s-au produs la doar două zile după ce Ministerul rus al Apărării a anunțat că două elicoptere ucrainene au lovit un depozit de combustibil din Belgorod, oraș situat la aproximativ 35 de kilometri (22 mile) de granița cu Ucraina, după ce au intrat în Rusia zburând la o altitudine extrem de joasă, în primele ore ale zilei de vineri.

Kremlinul a afirmat că incidentul ar putea submina eforturile de pace, în timp ce un înalt oficial de securitate ucrainean a negat responsabilitatea forțelor Kievului.

Un oficial local din regiunea din jurul Belgorod a declarat că duminică a avut loc o explozie în satul Tomarovka, precizând că nimeni nu a fost rănit și că nicio proprietate nu a fost avariată.

„A fost o bubuitură, mai multe resturi au căzut pe pământ”, a scris Oleg Medvedev, șeful districtului Yakovlevsky, din apropierea orașului Belgorod, pe aplicația de mesagerie Telegram.

El nu a dat detalii despre natura resturilor și nici despre cauza exploziei. Nu este clar dacă explozia descrisă de Medvedev a fost una dintre exploziile din Belgorod auzite de martori.

Oleksandr Syenkevych, primarul orașului Mikolaiv, din sudul Ucrainei, a anunțat duminică, într-o postare pe Facebook, că au avut loc „mai multe lovituri cu rachete” asupra localității, adăugând că autoritățile strâng informații cu privire la atac, relatează CNN.

Într-o declarație publicată pe Telegram, Vitalii Kim, șeful administrației militare regionale din Mikolaiv, a spus: „Vă povestesc mâine despre bombardamente. Totul este în regulă”.

Și Anton Herașcenko, consilier al ministrului de interne al Ucrainei, a declarat că autoritățile locale au raportat mai multe atacuri cu rachete în Mikolaiv, potrivit Reuters.

Armata Rusiei atacă porturile din sudul Ucrainei – inclusiv Odesa și Mikolaiv – într-o aparentă încercare de a bloca ieșirea Ucrainei la Marea Neagră și de a crea un coridor terestru între Rusia și Peninsula Crimeea, pe care Moscova a anexat-o în 2014, notează CNN.

Marți, o clădire a administrației regionale din Mikolaev a fost bombardată de ruși, în urma atacului cel puțin 36 de persoane pierzându-și viața. Salvatorii caută și acum eventuale victime printre dărâmăturile clădirii distruse.

Trupele ucrainene au preluat controlul asupra Pripyat, orașul fantomă aflat lângă centrala nucleară de la Cernobîl, a anunțat duminică, 3 aprilie, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit CNN.

„Astăzi, 3 aprilie, unități de parașutiști ale Forțelor Armate ale Ucrainei au preluat controlul asupra zonei orașului Pripyat și a zonei de-a lungul frontierei de stat a Ucrainei cu Republica Belarus”, se menționează într-o postare pe Facebook, unde a fost publicată și o fotografie a drapelului ucrainean fluturând deasupra orașului.

Pripyat a fost evacuat în 1986 în urma exploziei și incendiului de la Cernobîl, cel mai mare dezastru nuclear din lume.

Încă de la începutul invaziei ruse în Ucraina, forțele Moscovei au preluat controlul asupra centralei nucleare de la Cernobîl și al teritoriului înconjurător. Însă joi, 31 martie, Energoatom, compania nucleară ucraineană de stat, a confirmat retragerea trupelor ruse de la Cernobîl.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a cerut lumii să răspundă la ceea ce a numit „masacrul” care a avut loc în orașul Bucha, de lângă Kiev, relatează BBC.

”Masacrul de la Bucha a fost intenționat. Rușii își propun să elimine cât mai mulți ucraineni. Trebuie să-i oprim și să-i dăm afară”, a scris Kuleba pe Twitter, cerând G7 să impună ”noi sancțiuni devastatoare acum” la adresa Rusiei.

Șeful diplomației ucrainene propune introducerea unui embargo pentru petrol, gaz și cărbune, închiderea tuturor porturilor pentru navele și mărfurile rusești și deconectarea tuturor băncilor Rusiei de la sistemul SWIFT.

Și președintele Consiliului European, belgianul Charles Michel, a folosit cuvântul ”masacru” cu referire la descoperirile făcute în orașul Bucha după retragerea trupelor ruse.

„Șocat de imagini obsedante cu atrocitățile comise de armata rusă în regiunea eliberată de la Kiev #BuchaMassacre (#masacruldelaBucha – n.r.)”, a scris oficialul european pe Twitter, adăugând că UE sprijină Ucraina și organizațiile neguvernamentale în strângerea de dovezi care să fie aduse în fața instanțelor internaționale.

„Urmează alte sancțiuni”, a mai precizat Charles Michel.

La rândul său, șefa diplomației britanice, Liz Truss, a afirmat că atacurile asupra civililor din Ucraina „trebuie investigate drept crime de război”.

„Pe măsură ce trupele ruse sunt forțate să se retragă, observăm tot mai multe dovezi ale actelor îngrozitoare ale forțelor invadatoare în orașe precum Irpin și Bucha. Atacurile lor fără discriminare împotriva civililor nevinovați în timpul invaziei ilegale și nejustificate de către Rusia a Ucrainei trebuie investigate drept crime de război”, a transmis ministrul de Externe al Marii Britanii printr-un comunicat de presă citat de The Guardian.

Rusia a negat până acum că a vizat civili și a respins acuzațiile de crime de război în ceea ce numește „operațiune militară specială” în Ucraina.

Mai multe informații: ”Masacru”, ”genocid” sau ”crime de război”, termenii folosiți de liderii europeni pentru imaginile cu civilii uciși la Bucha

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a afirmat duminică, 3 aprilie, că forțele ruse țin captivi 11 primari ai unor localități din regiunile Kiev, Herson, Mikolaiv și Donețk, iar un edil ar fi fost ucis în detenție, relatează CNN.

Olga Sukhenko, primarul din satul Motîjîn, aflat în regiunea Kiev, a fost ucisă de forțele ruse, potrivit oficialului din guvernul de la Kiev.

”Aceasta este o crimă de război, cei responsabili vor fi pedepsiți în conformitate cu dreptul internațional umanitar”, a spus Vereșciuk, adăugând că Ucraina va face eforturi pentru a se asigura că „civilii noștri, primarii, preoții, jurnaliștii și activiștii noștri sunt eliberați” din detenție.

Vereșciuk a anunțat că Ucraina „va informa Comitetul Internațional al Crucii Roșii, ONU și alte organizații despre faptul că aceaștia sunt ținuți captivi”.

Informațiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Rafinăria din orașul Kremenciuk, aflat în regiunea Poltava din centrul Ucrainei, a fost distrusă complet de atacul forțelor ruse, a declarat guvernatorul Dmitro Lunin, potrivit Reuters.

”Incendiul de la rafinărie a fost stins, dar instalația a fost complet distrusă și nu mai poate funcționa”, a spus Dmitro Lunin.

Atacul asupra rafinăriei a avut loc sâmbătă dimineață. Rafinăria din Kremenciuk este cea mai mare din Ucraina și este un obiectiv industrial-cheie din centrul țării.

Generalul-maior Igor Konașenkov, purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, preciza sâmbătă că forțele Moscovei au distrus depozitele de benzină și motorină de unde se alimentează trupe ucrainene din estul și centrul țării.

Autoritățile din Ucraina au făcut descoperiri care „seamănă exact cu crimele de război”, după ce rușii s-au retras din zonele devastate, a declarat Serghei Nikiforov, purtătorul de cuvânt al președintelui Volodimir Zelenski, relatează The Guardian.

Scenele care au fost descoperite în teritoriile deocupate precum Bucha sunt „foarte greu de descris”, a declarat oficialul de la Kiev pentru BBC.

”Am găsit gropi comune. Am găsit oameni cu mâinile și cu picioarele legate… și cu împușcături, găuri de gloanțe, în ceafă. Erau în mod clar civili și au fost executați. Am găsit cadavre pe jumătate arse de parcă cineva ar fi încercat să-și ascundă crimele, dar nu au avut suficient timp să o facă în mod corespunzător”, a spus Serghei Nikiforov.

El a adăugat că trupele ucrainene au început să curețe zonele și acestea par să fie libere de soldați ruși.

Întrebat dacă scenele par să echivaleze cu crime de război, Nikiforov a răspuns: ”Par, trebuie să fiu atent cu formularea mea, dar arată exact ca niște crime de război”.

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk anunță că duminică, 3 martie, continuă încercările de evacuare a civililor din orașul Mariupol, din sudul Ucrainei. Mai multe autobuze se apropie de orașul-port de la Marea Azov, aflat sub asediul forțelor ruse de mai multe săptămâni.

„Șapte autobuze vor încerca să se apropie de Mariupol, însoțite de Comitetul Internațional al Crucii Roșii”, a spus Vereșciuk într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, potrivit Reuters.

În total, vor fi 17 autobuze pregătite pentru a evacua oamenii din Mariupol și Berdiansk, a adăugat oficialul ucrainean.

Bombardamentele rusești au lovit „infrastructura critică” din orașul-port Odesa, a declarat duminică Serghei Bratciuk, purtătorul de cuvânt al Statului Major Operațional al administrației militare regionale, relatează CNN.

„Unul dintre obiectivele de infrastructură critică a fost lovit în această dimineață. În prezent situația este sub control”, a declarat oficialul la televiziunea națională ucraineană, adăugând că sunt în desfășurare intervenții la fața locului.

Un nor negru de fum a fost văzut duminică dimineață deasupra orașului-port de la Marea Neagră, iar un depozit de combustibil din Odesa era cuprins de flăcări, potrivit unei echipe CNN de la fața locului.

Fuel storage terminals in Odessa are on fire, after multiple missile strikes early this morning hit the port area of the southern Ukrainian city. We counted at least five separate impact points, having been woken by large explosions that were felt across Odessa. @GMB @itvnews pic.twitter.com/a3X2LI7cGF

— Richard Gaisford (@richardgaisford) April 3, 2022

Un martor a declarat pentru jurnaliștii americani că a auzit șase explozii la depozitul de combustibil înainte de răsăritul soarelui.

Într-un mesaj pe Telegram, Consiliul Local din Odesa a confirmat atacul aerian, precizând că unele rachete rusești au fost doborâte de sistemul de apărare antiaeriană și că incendii a izbucnit în unele cartiere.

Mai multe informații: VIDEO | Coloane de fum în orașul-port Odesa, după un atac cu rachete. Care a fost ținta

Capacitatea de apărare aeriană a Ucrainei continuă să reprezinte o provocare serioasă pentru aeronavele rusești, potrivit serviciilor de informații militare britanice, citate de CNN.

„Ucraina continuă să ofere o provocare semnificativă operațiunilor aeriene și cu rachete din Rusia. Prin urmare, aeronavele rusești sunt încă vulnerabile în fața sistemelor de apărare aeriană cu rază scurtă și medie de acțiune”, a transmis Ministerul Apărării din Marea Britanie.

Aceeași instituție adaugă că Rusia nu a reușit să obțină controlul aerului din cauza incapacității sale de a găsi și distruge sistemele de apărare aeriană ucraineană, iar asta a afectat în mod semnificativ „capacitatea Rusiei de a sprijini avansul forțelor lor terestre pe mai multe fronturi”.

Minsterul britanic mai precizează că a fost observată o activitate aeriană semnificativă a forțelor ruse către sud-estul Ucrainei, „probabil ca urmare a concentrării operațiunilor militare ale Rusiei în această zonă”.

Rusia și-a revizuit strategia de război din Ucraina pentru a se concentra pe preluarea controlului asupra Donbasului și a altor regiuni din estul Ucrainei, iar un termen pentru atingerea acestui obiectiv ar fi începutul lunii mai, potrivit mai multor oficiali americani familiarizați cu ultimele evaluări ale serviciilor de informații ale SUA, relatează CNN.

La mai bine de o lună de război, forțele terestre ruse nu au reușit să păstreze controlul asupra multora dintre zonele în care au luptat. În acest context, președintele Vladimir Putin este sub presiune pentru a demonstra că poate înregistra o victorie, iar estul Ucrainei este locul unde, cel mai probabil, poate să obțină acest lucru, spun oficialii citați.

Interceptările serviciilor de informații americane sugerează că Putin se concentrează pe 9 mai, „Ziua Victoriei”, a adăugat un oficial american.

Alți oficiali precizează însă că o victorie reală ar fi mai îndepărtată de această dată.

„Putin va avea o paradă a victoriei pe 9 mai, indiferent de stadiul războiului sau al discuțiilor de pace. Pe de altă parte: o paradă a victoriei cu ce trupe și vehicule?”, a spus, la rândul său, un oficial european din domeniul apărării.

Și oficialii ucraineni au vorbit recent despre termenul de 9 mai.

„Înainte de 9 mai, Putin a stabilit obiectivul unei parade a victoriei pentru acest război”, a spus joi secretarul Consiliului de Securitate al Ucrainei, Oleksii Danilov.

Iar fostul prim-ministru ucrainean Arseni Iațeniuk a declarat vineri pentru CNN că ucrainenii cred că au în față o „lună foarte complexă și dificilă”, în timp ce Putin încearcă să respecte un termen limită.

Orice termen limită fixat de Moscova, spun oficialii americani și europeni, nu schimbă însă realitatea din teren, aceea că Rusia pare să se pregătească pentru un conflict prelungit.

Procurorul general al Ucrainei anunță că adună date despre presupusa folosire de către forțele ruse a copiilor ucraineni pe post de „scuturi umane” pentru a evita să fie deschis focul asupra vehiculelor lor pe măsură ce se retrag din jurul Kievului și din alte zone ale țării, relatează The Guardian.

Există informații potrivit cărora rușii ar fi pus copiii în fața tancurilor în localitatea Novîi Bîkiv, aproape de orașul înconjurat Cernihiv, din nordul țării. Potrivit altor relatări ale martorilor, copiii ar fi fost luați ca ostatici în mai multe zone în care au avut loc lupte, pentru ca soldații ruși să se asigure că localnicii nu vor oferi coordonatele mișcărilor lor forțelor ucrainene.

„Cazurile de folosire a copiilor ca acoperire sunt înregistrate în regiunile Sumî, Kiev, Cernihiv, Zaporojie”, a declarat Liudmila Denisova, Avocatul Poporului din Ucraina.

„Inamicii i-au folosit pe copiii ucraineni ca scut viu atunci când își mută convoaiele, își mută vehiculele”, a afirmat, la rândul său, colonelul Oleksandr Motuzianik, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării al Ucrainei, adăugând că aceste cazuri sunt investigate de procurorul general al țării.

„Au fost înregistrate cazuri de comportament brutal împotriva minorilor, documentate de către o instituție ucraineană și internațională și dorim să subliniem că informațiile din fiecare caz vor fi transmise instanțelor penale naționale, iar ocupanții vor fi aduși în fața instanței pentru fiecare crimă militară și de război pe care o comit”, a adăugat Motuzianik.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat duminică, 3 aprilie, în mesajul său zilnic către cetățeni, că forțele armate ale țării sale au recâștigat controlul asupra zonelor din regiunile Kiev și Cernihiv și este de așteptat ca Rusia să crească acum presiunea în regiunile estice, dar și în sud, relatează The Guardian.

„Ne întărim apărarea în direcția estică și în Donbas… Care este scopul trupelor ruse? Ei vor să captureze atât Donbasul, cât și sudul Ucrainei”, a spus Zelenski.

Liderul de la Kiev spune că ucrainenii nu pot pune preț pe „speranțe goale” și nu pot aștepta ca trupele ruse să se retragă pur și simplu de pe teritoriul lor. Pacea va fi atinsă, spune Zelenski, doar dacă ucrainenii se implică „în bătălii grele și, în paralel, în negocieri”.

„Arhitectura globală de securitate a eșuat”, a adăugat președintele.

În același timp, Zelenski a făcut un nou apel la Occident să sprijine Ucraina cu arme, precizând că până acum țara sa „nu a primit suficiente sisteme moderne de antirachetă occidentale” și nici avioane.

Fiecare rachetă rusă care lovește orașele noastre și fiecare bombă aruncată asupra oamenilor noștri, asupra copiilor noștri, adaugă doar vopsea neagră la istoria care îi va descrie pe toți cei de care depinde decizia.

Volodimir Zelenski:

Pe de altă parte, Volodimir Zelenski, a spus că întreaga Europă încearcă să oprească războiul, să restabilească pacea, premierul ungar Viktor Orban – care trece duminică printr-un nou scrutin parlamentar după 12 ani petrecuți la guvernare – este „practic singurul din Europa care l-a sprijinit în mod deschis pe domnul Putin”.

„Atunci de ce se opune Budapesta întregii Europe, tuturor țărilor civilizate? Pentru ce? Aceasta se numește onestitatea de care îi lipsește domnului Orban. Poate că a pierdut-o undeva în contactele sale cu Moscova”, a adăugat el.

De asemenea, în cel mai recent discurs al său, Volodimir Zeleneski a promis dreptate pentru civilii răniți în timpul protestelor față de acțiunile Rusiei.

„Va exista un răspuns pentru fiecare rănit, iar caracterul ucrainean nu poate fi cucerit de nicio presiune sau violență”, a spus liderul de la Kiev, care a lăudat „curajul și rezistența” celor care apără Ucraina, inclusiv „eroicul Mariupol”, și locuitorii din orașul sudic Enerhodar, asupra cărora ocupanții ruși au deschis focul în timpul unui protest de sâmbătă, 2 aprilie.

Mai multe explozii au fost auzite în orașul-port ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, duminică dimineață, urmate de nori de fum care s-au ridicat în zonă, potrivit unui martor citat de Reuters, relatează BBC.

Despre aceste explozii a relatat și corespondentul Washington Post la Odesa, Isabelle Khurshudyan.

„Explozii puternice în centrul orașului Odesa chiar acum. Ferestrele camerei mele de hotel pur și simplu s-au tremurat. Nu este clar ce a fost asta”, a scris jurnalista pe Twitter.

Loud explosions in downtown Odessa right now. My hotel room windows just shook. Not clear what that was.

— Isabelle Khurshudyan (@ikhurshudyan) April 3, 2022

În același timp, un purtător de cuvânt al administrației militare regionale din Odesa, Serghei Bratciuk, le-a cerut locuitorilor orașului să rămână în adăposturi.

Black smoke billows into the sky above Odessa, after a series of loud explosions were heard this morning about 0600. pic.twitter.com/mQlebD71m0

— Richard Gaisford (@richardgaisford) April 3, 2022

Large plumes of smoke visible over #Odessa following reported #Russian attacks pic.twitter.com/C9TloHawd3

— Middle East Update (@islamicworldupd) April 3, 2022

Potrivit corespondenților CNN de la Odesa, un depozit de combustibil ar fi fost lovit. Un martor a declarat pentru CNN că au auzit șase explozii la depozitul respectiv duminică, înainte de răsăritul soarelui.

Deocamdată nu există informații în legătură cu eventuale victime.

Negociatorul-şef ucrainean în discuţiile de pace cu Rusia, David Arahamia, a declarat sâmbătă că Moscova a acceptat „verbal” principalele propuneri ale părții ucrainene, adăugând că liderii de la Kiev aşteaptă în prezent o confirmare scrisă, relatează Agerpes citând AFP.

David Arahamia a dat de înţeles, într-o emisiune la televiziunea națională, că discuţiile menite să pună capăt ostilităţilor au făcut progrese semnificative.

„Federaţia Rusă a dat un răspuns oficial tuturor poziţiilor (ucrainene), şi anume că le acceptă, cu excepţia chestiunii Peninsulei Crimeea”, anexată de Moscova în 2014, a afirmat Arahamia.

Negociatorul ucrainean a adăugat că nu a există „o confirmare oficială în scris”, partea rusă dându-şi acceptul „verbal”.

David Arahamia a anunțat, tot la televiziunea națională că, dacă în cele din urmă, va avea loc o întâlnire între preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, şi cel rus, Vladimir Putin, „cel mai probabil” aceasta ar avea loc în Turcia.

Pe lângă o groapă comună cu aproape 300 de oameni, multe cadavre rămase pe străzi și civili uciși aparent în stilul unor execuții (cu mâinile legate și cu pungi peste cap), Ministerul ucrainean al Apărării a găsit dovezi că trupele ruse au încercat să incinereze și cadavrele unor civili morți, scrie The Guardian.

„Civili morți au fost găsiți în apropierea unei autostrăzi situate la 20 km în afara Kievului. Sub pătură, sunt 4-5 femei goale moarte pe care barbarii (rușii, n.r.) au încercat să le ardă chiar acolo, pe marginea drumului”, a scris Ministerul ucrainean al Apărării, pe Twitter.

Dead civilians are seen near a highway 20 km outside of Kyiv. Under the blanket are 4-5 dead naked women whom the 🇷🇺 barbarians tried to burn right there on the side of the road. Photo by @mpalinchak#russiawarcrimes pic.twitter.com/QJxxznxte2

— Defence of Ukraine (@DefenceU) April 2, 2022

Russians are shooting civilians after tying their hands behind their backs. Dead bodies are all over the Kyiv oblast, on the streets, in cars, in peoples yards. Mass graves are full of unidentified bodies. Many families will never know what happened to their loved ones

— Anastasiia Lapatina (@lapatina_) April 2, 2022

O rachetă rusească a lovit o instalație industrială din apropierea orașului Șepetivka, situat în regiunea Hmelnîțkîi, relatează publicația The Kyiv Independent.

Potrivit guvernatorului Serhiy Hamaliy, 15 persoane se aflau la fața locului în momentul atacului, dar niciuna nu a fost rănită.

Un atac aerian rusesc a avariat sâmbătă o pistă de aterizare a aerodromului și un depozit de combustibil din apropierea orașului Mirhorod din regiunea Poltava, situată în partea central-estică Ucrainei, a anunțat guvernatorul Dmytro Lunin, într-o postare online, potrivit Reuters.

Până în prezent, nu au fost raportate victime.

Aproape 300 de persoane au trebuit înhumate „în gropi comune” la Bucha – oraş situat la nord-vest de capitala ucraineană Kiev -, teatru al unor lupte feroce, recucerit de soldaţi ucraineni, a declarat sâmbătă pentru AFP primarul localității, Anatoli Fedoruk, potrivit Agerpres.

„La Bucha, am înhumat deja 280 de persoane în gropi comune”, deoarece este imposibil să se facă acest lucru în cele trei cimitire ale municipalităţii, sub tirurile militarilor ruşi, a declarat prin telefon edilul oraşului.

„Pe unele străzi, am văzut 15 sau 20 de cadavre pe sol”, dar „nu pot spune câte mai sunt în curţi, în spatele gardurilor”, a adăugat el.

„Câtă vreme geniştii nu au trecut să le verifice, sfatul este ca (aceste cadavre) să nu fie ridicate”, pentru că ar putea fi minate, a mai spus el. „Acestea sunt consecinţele ocupaţiei ruse, acţiunile” duşmanului, a acuzat Fedoruk.

Forţele ucrainene nu au putut pătrunde decât în urmă cu două zile în oraşul Bucha, care era inaccesibil de aproape o lună.

Militarii ucraineni prezenţi în oraş au distribuit ajutoare populaţiei pentru prima dată de când acest oraş a reintrat sub controlul guvernului de la Kiev.

Afirmațiile primarului vin după ce o echipă AFP a constatat sâmbătă că pe o stradă din Bucha zăceau cadavrele a cel puţin 20 de bărbaţi îmbrăcaţi în haine civile.

Mai multe detalii: Imagini cutremurătoare, surprinse în Bucha, lângă Kiev. Cel puțin 20 de cadavre găsite pe o stradă din oraș. Aproape 300 de oameni au fost înmormântați în gropi comune

Statele Unite vor ajuta la facilitarea transferului tancurilor din epoca sovietică în Ucraina, susține o sursă familiară cu acest plan, potrivit CNN.

Tancurile pe care SUA le vor transfera în Ucraina vor fi modele T-72 din era sovietică, pe care personalul militar ucrainean a fost instruit să le folosească, a declarat un înalt oficial american pentru CNN.

Aceste tancuri vor fi livrate „în câteva zile, nu în săptămâni”, din țările partenere NATO, a precizat oficialul.

Președintele ucrainean Volodmir Zelenski a cerut în repetate rânduri ca țările NATO să livreze Ucrainei mai multe tancuri.

Publicația americană The New York Times a relatat pentru prima dată despre transferul acestor tancuri.

Agenţia Interfax Ukraina relatează, citându-l pe negociatorul ucrainean David Arahamia, că Turcia va fi, cel mai probabil, locul unei întâlniri între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său de la Kiev, Volodimir Zelenski.

Președintele turc Tayyip Erdogan i-a sunat vineri pe Putin și Zelenski „și părea să confirme, din partea sa, că aceștia sunt gata să stabilească o întâlnire în viitorul apropiat”, a spus negociatorul David Arakhamia, potrivit The Guardian.

„Nici data, nici locul nu sunt cunoscute, dar credem că cel mai probabil ar putea fi Istanbul sau Ankara”, a mai afirmat Arahamia.

Mai multe detalii: Negociator ucrainean: Întâlnirea dintre Putin și Zelenski va avea loc, „cu mare probabilitate”, în Turcia

Infrastructura militară a Ucrainei a fost practic distrusă, a declarat sâmbătă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la postul de televiziune Belarus-1, potrivit portalului rus de știri Ura.ru.

„Demilitarizarea Ucrainei este în plină desfășurare. Infrastructura militară a fost în mare măsură distrusă în timpul operațiunii speciale a Federației Ruse”, a afirmat Dmitri Peskov.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a mai spus că negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina nu merg foarte bine.

„Important este că acestea continuă, important este că operațiunile militare din Ucraina se vor opri prin negocieri”, a conchis Peskov.

Mai multe detalii: Peskov susține că infrastructura militară a Ucrainei a fost, în mare măsură, distrusă. Ce spune despre negocierile de pace

Rada Supremă – Parlamentul ucrainean – a anunțat sâmbătă pe Twitter că, de la începutul invaziei ruse, 274 de centre medicale au fost avariate, 70 de ambulanțe au fost distruse, nouă lucrători din domeniul sanitar au fost uciși, iar alți 30 răniți, potrivit The Guardian.

‼️Наслідки війни для сфери охорони здоров’я України. pic.twitter.com/KszYiiu3R1

— Верховна Рада України (@verkhovna_rada) April 2, 2022

Trupele ruse au bombardat un spital din orașul ocupat Balaklia, din regiunea Harkov, pentru a da vina pentru acest atac pe forțele armate ucrainene, a anunțat sâmbătă guvernatorul regional Oleh Synehubov, potrivit publicației The Kyiv Independent.

Conform guvernatorului, clădirea unității medicale a fost parțial distrusă, iar aproximativ 70 de angajați ai spitalului și pacienți necesită să fie evacuați imediat.

The Kyiv Independent precizează că nu poate confirma veridicitatea informațiilor în acest moment.

Echipa Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR), care a plecat sâmbătă dimineața din Zaporojie, într-o nouă încercare de a oferi ajutor civililor blocați în Mariupol, nu a ajuns încă în orașul-port asediat, a declarat pentru CNN un purtător de cuvânt al CICR.

Echipa „își petrece noaptea în drum spre Mariupol și nu a ajuns încă în oraș”, a spus purtătorul de cuvânt al CICR.

Vineri seara, Crucea Roșie a anunțat că echipa sa – nouă persoane și un convoi de trei vehicule – nu a putut ajunge în oraș, motivând că „acordurile și condițiile au făcut imposibil acest lucru”.

Ministrul adjunct al apărării din Ucraina a anunțat că forțele armate ale țării au preluat controlul asupra întregii regiuni Kiev, potrivit BBC.

„Irpin, Bucha, Hostomel și întreaga regiune Kiev au fost eliberate din mâinile invadatorilor”, a scris Hanna Malyar pe Facebook.

BBC precizează că nu a putut să-i verifice afirmația, dar notează că, în ultimele zile, forțele ucrainene au reluat controlul asupra teritoriului din jurul capitalei, pe măsură ce forțele ruse se retrag.

Câteva imagini filmate în Borodyanka, unul dintre orașele recucerite de trupele ucrainene, surprind dezastrul lăsat în urmă de ruși, scrie The Guardian.

Clădirile bombardate, pe jumătate arse, și dărâmăturile omniprezente arată distrugerile pe scară largă pe care le-au făcut trupele ruse.

Borodyanka near Kyiv after Russia came and went#StopRussia pic.twitter.com/hkeruJGdWp

— Stratcom Centre UA (@StratcomCentre) April 2, 2022

Guvernatorul regiunii Cernihiv, Viacheslav Chaus, a acuzat și el trupele ruse că au plantat mine în timp ce se retrăgeau din jurul orașului Cernihiv, capitala regională, potrivit Reuters.

„Sunt o mulțime de mine. Satele sunt împânzite cu ele”, a spus Viacheslav Chaus la televiziunea națională. Afirmațiile acestuia vin după ce președintele Volodimir Zelenski a acuzat că forțele ruse plantează intenționat mine în zonele din nordul Ucrainei, pe măsură ce se retrag sau sunt alungate de trupele ucrainene.

Reuters precizează că Ministerul rus al Apărării nu a comentat încă aceste acuzații.

Sâmbătă, serviciul de urgență le-a transmis oamenilor din zonele recent eliberate din regiunea Kiev să fie atenți, precizând că peste 1.500 de explozibili au fost găsiți într-o singură zi în timpul unei misiuni în satul Dmytrivka, situat la vest de capitală.

4.217 civili au fost evacuați, în total, sâmbătă din zonele estice ale Ucrainei, aflate în prima linie a războiului, a anunțat vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk la televiziunea națională, potrivit The Guardian și CNN.

Într-o declarație publicată pe Telegram, Vereșciuk a precizat că 1.263 de persoane din orașul asediat Mariupol și din orașul Berdiansk, ocupat de ruși, au ajuns în orașul Zaporojie, aflat sub controlul guvernului ucrainean, folosind propriile vehicule.

Un convoi de evacuare din orașul Berdiansk, format din 10 autobuze, în care se află 300 de locuitori ai Mariupolului, a trecut pe lângă Vasylivka și se îndreaptă spre Zaporojie, a precizat vicepremierul ucrainean.

Evacuările au continuat și în regiunea Luhansk, din estul Ucrainei, un total de 2.650 de persoane reușind să părăsească orașele Severodonețk, Rubijne, Lysychansk, Kreminna, Popasna și Nyjne, a adăugat Iryna Vereșciuk.

Potrivit acesteia, 17 autobuze cu civili evacuați au ajuns în orașul Berdiansk din regiunea Zaporojie.

De asemenea, este de așteptat ca duminică dimineață să continue evacuarea locuitorilor din Mariupol. Unele dintre autobuze vor încerca să ajungă mai aproape de orașul-port asediat, a adăugat vicepremierul ucrainean.

Mariupol, care este înconjurat de puncte de control rusești, este bombardat de câteva săptămâni de trupele Moscovei. Oficialii ucraineni au descris situația locuitorilor rămași acolo ca fiind o urgență umanitară majoră.

Urmărește-ne pe Google News