Război în Ucraina, ziua 395 | Rusia anunță că transferă arme nucleare tactice în Belarus

Forțele rusești au fost împinse respinse de pe unul dintre drumurile cheie din orașul contestat Bahmut din estul țării, a declarat sâmbătă un oficial militar ucrainean, scrie CNN.

Soldații ucraineni „au reușit să îndepărteze inamicul” de pe „drumul vieții” din Bahmut pe o „distanță considerabilă”, ceea ce împiedică înaintarea trupelor ruse, a declarat Iuri Fedorenko, un ofițer militar ucrainean.

Forțele ucrainene și-au „îmbunătățit poziția” în oraș, a adăugat Fedorenko, deși a recunoscut că „luptele sunt dure”.

El a precizat că Ucraina „ține linia în cele mai dificile zone” și a înregistrat unele succese tactice.

Potrivit lui Fedorenko, forțele ruse „desfășoară în mod constant atacuri în direcția Bahmut și încearcă în mod constant să avanseze”.

Potrivit agenției ruse de știri RBC, monopolul energetic rus de stat Gazprom a redus livrările de gaze, sâmbătă, notează The Kyiv Independent.

Recomandări

Cât înseamnă, pe an, creșterea salariilor cerută de profesori? Un submarin comandat de România din Franța sau „taxa de solidaritate” pe care n-au mai plătit-o companiile din energie

Pe 24 martie, Gazprom a înregistrat un flux de tranzit de gaze de 42,5 milioane de metri cubi din Rusia către UE prin regiunea Sumî din nordul Ucrainei.

Pe 25 martie, volumul a scăzut la 36,2 milioane de metri cubi, potrivit raportului.

Gazprom nu mai furnizează gaze prin conductele Yamal-Europa și Nord Stream. Ruta ucraineană este ultima conductă rămasă care livrează gaz rusesc către Europa Centrală și de Vest.

Ministrul adjunct al apărării, Hanna Maliar, a cerut presei ucrainene „să păstreze discreția în legătură cu orice contraofensive” pe care forțele armate ucrainene le planifică sau le-ar putea desfășura în viitor, scrie The Kyiv Independent.

Maliar a precizat la sâmbătă că doar trei oficiali din Ucraina au voie să anunțe planurile strategice ale forțelor ucrainene: președintele Volodimir Zelenski, ministrul apărării Oleksii Reznikov și comandantul suprem Valeri Zalujnîi.

„Avem un singur plan strategic – să eliberăm toate teritoriile noastre. Detaliile sunt un secret militar”, a scris Maliar pe Facebook.

În ianuarie, Kyrylo Budanov, șeful Direcției principale de informații a Ucrainei, a declarat că Ucraina plănuia o contraofensivă majoră în primăvară, luptele „cele mai importante” fiind așteptate în martie.

Recomandări

Discursul regelui Charles și muștruluiala președintelui Iohannis

Cu toate acestea, Zelenski a declarat sâmbătă că Ucraina nu a putut începe următoarea contraofensivă din cauza lipsei de arme, inclusiv echipamente grele și avioane de luptă.

Rusia a încheiat un acord cu țara vecină Belarus pentru amplasarea de arme nucleare tactice pe teritoriul său, a declarat sâmbătă președintele Vladimir Putin, citat de agenția de presă Tass, potrivit The Kyiv Independent.

O astfel de mișcare nu ar încălca acordurile de neproliferare nucleară, a declarat Putin, adăugând că Statele Unite au amplasat arme nucleare pe teritoriul aliaților europeni.

Președintele belarus Alexander Lukașenko a ridicat de mult timp problema staționării de arme nucleare tactice în Belarus, care se învecinează cu Polonia, a spus Putin.

„Am convenit cu Lukașenko că vom amplasa arme nucleare tactice în Belarus fără a încălca regimul de neproliferare”, a declarat Putin, citat de Tass.

Andrii Yermak, șeful biroului prezidențial ucrainean, a declarat pe sâmbătă că trupele rusești au bombardat orașele Toretsk și Chasiv Yar din estul regiunii Donețk, ucigând doi civili, potrivit The Kyiv Independent.

Recomandări

Președinta Maia Sandu nu l-a lăsat pe Viktor Orban să-i pupe mâna. Alte trei momente inedite de la summitul desfășurat în Republica Moldova

Potrivit raportului, un atac rusesc a ucis un bărbat în Chasiv Iar, la cinci kilometri vest de orașul Bahmut, aflat în conflict. Între timp, o femeie a fost ucisă într-un atac separat la Toretsk, la 20 de kilometri sud de Bahmut.

În total, 1.431 de persoane au fost ucise și 3.261 rănite în regiunea Donețk de la începutul invaziei la scară largă, a declarat guvernatorul regiunii Donețk. Cu toate acestea, cifrele nu includ victimele din Volnovaha și Mariupol ocupate, deoarece acestea sunt imposibil de calculat în prezent.

Bătălia pentru Bahmut se desfășoară în ultimele opt luni, cu pierderi grele suferite de ambele părți. Cu toate acestea, Ucraina continuă să dețină orașul.

La 23 martie, Oleksandr Syrskyi, comandantul Forțelor Terestre, a declarat că forțele ucrainene din Bahmut se pregătesc să „profite” de pierderile masive și de oboseala forțelor rusești.

Omanul a propus Ucrainei să înființeze un centru de cereale în această țară din Golf pentru aprovizionarea constantă cu cereale ucrainene a țărilor din Cornul Africii, a declarat Maksym Subkh, reprezentantul special al Ucrainei pentru Orientul Mijlociu și Africa, sâmbătă, potrivit The Kyiv Independent.

Într-un interviu acordat agenției de știri de stat Ukrinform, Subkh a citat autoritățile din Oman, spunând că „Ucraina ar putea fi absolut sigură de livrări regulate de cereale către Cornul Africii”.

Potrivit lui Subkh, discuțiile cu privire la aceste hub-uri a ajuns deja la „nivelul de a conveni asupra detaliilor tehnice de implementare, inclusiv asupra componentei financiare”.

Subkh a adăugat, de asemenea, că și Egiptul este interesat să fie implicat în hub-ul de cereale.

Cornul Africii cuprinde Etiopia, Eritreea, Somalia și Djibouti. Acesta se află de-a lungul graniței sudice a Mării Roșii și se întinde pe sute de kilometri în Canalul Guardafui, Golful Aden și Oceanul Indian.

Forțele rusești au bombardat un punct de livrare a ajutoarelor umanitare din orașul Herson (sud), rănind doi civili, potrivit guvernatorului regional Oleksandr Prokudin, notează The Kyiv Independent.

Guvernatorul a precizat că o femeie de 41 de ani și un bărbat de 25 de ani au fost spitalizați cu răni provocate de explozia unei mine și cu răni provocate de schije.

În cursul zilei de 24 martie, Rusia a atacat de 67 de ori zonele controlate de Ucraina din regiunea Herson, lansând 301 obuze de artilerie grea și lansatoare multiple de rachete Grad. Hersonul a fost bombardat de șapte ori, 23 de obuze lovind clădiri rezidențiale și o unitate medicală.

Consiliul municipal din Herson a îndemnat locuitorii să se evacueze pe fondul atacurilor rusești aproape constante.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis dictatorului rus Vladimir Putin „importanța pe care Turcia o acordă încetării imediate a conflictului ruso-ucrainean prin negocieri”, într-o convorbire telefonică avută sâmbătă, a anunțat biroul lui Erdogan, potrivit The Kyiv Independent.

Erdogan i-a mulțumit lui Putin pentru „poziția sa pozitivă în ceea ce privește prelungirea Inițiativei transportului de cereale în marea Neagră”, chiar dacă Rusia a fost de acord să prelungească participarea la acordul susținut de ONU pentru 60 de zile, nu 120, așa cum a făcut Ucraina.

Potrivit biroului lui Erdogan, cei doi au discutat, de asemenea, despre consolidarea relațiilor dintre cele două țări. Erdogan și Putin conveniseră să crească comerțul bilateral la 100 de miliarde de dolari.

În declarația sa privind convorbirea dintre cei doi președinți, Kremlinul nu a menționat apelul lui Erdogan pentru încetarea imediată a războiului Rusiei prin negocieri.

La 5 ianuarie, Erdogan i-a spus lui Putin că eforturile de pace în războiul din Rusia ar trebui să fie susținute de o încetare unilaterală a focului și de o „viziune pentru o soluție echitabilă”.

Fondatorul grupului de mercenari aliat Rusiei, Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat sâmbătă că doar 0,31% dintre cei peste 5.000 de infratori grațiați au recidivat, spunând că cifra este de 10-20 de ori mai mică decât se estima, notează The Kyiv Independent.

Prigojin a recrutat mii de bărbați din închisori, oferindu-le șansa de a fi liberi în schimbul participării la invazia din Ucraina.

Grupul Wagner, format inițial din veterani înrăiți ai forțelor armate ruse, a căpătat un rol mult mai important în războiul din Ucraina după ce armata rusă a suferit o serie de înfrângeri umilitoare anul trecut, relatează Reuters.

„În prezent, peste 5.000 de persoane au fost eliberate prin grațiere după ce și-au încheiat contractele cu Wagner”, a declarat Prigojin, un aliat apropiat al președintelui rus, Vladimir Putin, într-un clip audio postat pe Telegram.

Prigojin a declarat că doar 0,31% dintre cei grațiați după ce au fost în slujba Wagner au continuat să comită infracțiuni, o cifră despre care a spus că este de 10-20 de ori mai mică decât indicatorii standard.

Atacurile rușilor au distrus sau au avariat cel puțin 978 de unități medicale din Ucraina de la începutul invaziei la scară largă, a declarat Ministerul Sănătății, sâmbătă, citând un raport al Băncii Mondiale, notează The Kyiv Independent.

Potrivit ministerului, 650 de ambulanțe și 596 de farmacii au fost, de asemenea, avariate sau distruse în Ucraina.

Cea mai afectată zonă este regiunea Donețk, cu o infrastructură avariată în valoare de 768 de milioane de dolari, a precizat ministerul.

Infrastructura de sănătate din regiunea Harkov a suferit pagube în valoare de 618 milioane de dolari, iar în regiunea Cernigău, infrastructura medicală în valoare de 259 de milioane de dolari a fost distrusă de atacurile rusești.

Forțele ruse au vizat infrastructura civilă din întreaga Ucraină de la începutul războiului total, la 24 februarie 2022, distrugând școli, spitale, instituții culturale, centrale energetice și multe altele.

Mateusz Morawiecki a declarat sâmbătă la postul de radio polonez RMF FM, că Grupul polonez de armament va face „eforturi pentru a multiplica producția cât mai curând posibil” și că va încerca să-și convingă partenerii europeni, în special Franța, să cumpere muniție pentru ucraineni.

Acesta a decalrat, potrivit The Kyiv Independent, că forțele ruse folosesc câteva milioane de cartușe pe lună, astfel că producția pentru aprovizionarea Ucrainei trebuie să fie stimulată.

La 20 martie, miniștrii de externe și ai apărării din UE au aprobat o inițiativă de a furniza în comun 1 milion de cartușe Ucrainei.

Reuters a relatat la 17 martie că acordul ar viza obuze de artilerie de 155 mm la standardul NATO.

UE a alocat 1,07 miliarde de dolari pentru furnizarea de obuze și, eventual, de rachete, alocate din Fondul european pentru pace (EPF), în valoare de 7,5 miliarde de dolari, un mecanism de finanțare extrabugetară pentru acțiunile UE cu implicații militare și de apărare.

Polonia și alți aliați apropiați ai Ucrainei din UE urmăresc ca EPF să fie suplimentat cu încă 3,77 miliarde de dolari.

Mișcarea trupelor rusești de la Nova Kahovka din 23 fusese raportată anterior drept o retragere, fiind în realitate o „roație masivă” a trupelor, a declarat purtătorul de cuvânt al Comandamentului de Sud al Ucrainei, Natalia Humeniuk, la televiziunea națională, sâmbătă, potrivit The Kyiv Independent.

Cu două zile în urmă, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a infirmat raportul său inițial potrivit căruia „toate unitățile armatei ruse” s-au retras din orașul Nova Kahovka, un oraș din sudul regiunii ucrainene Herson, ocupat de Rusia.

Nova Kahovka se află pe malul estic al râului Dnipro și găzduiește centrala hidroelectrică Kahovka, care îl conectează cu malul vestic al râului, controlat de Ucraina.

După ce forțele armate ucrainene au eliberat Herson și alte așezări de pe malul vestic în noiembrie, trupele rusești au fost împinse pe malul estic al râului, de unde au tras asupra teritoriilor eliberate.

Președintele Volodimir Zelenski a spus că a trimis „mesaje directe” prin canalele diplomatice că vrea să vorbească cu liderul chinez Xi Jinping, dar nu a primit niciun răspuns, potrivit Japan News, citează The Kyiv Independent.

„Nu am primit o propunere din partea Chinei de a media. Nu am primit o propunere de întâlnire”, a spus el.

Zelenski și-a exprimat, de asemenea, scepticismul cu privire la propunerea în 12 puncte a Chinei care solicită încetarea focului și negocieri de pace între Rusia și Ucraina, spunând că „respectarea suveranității și integrității teritoriale” trebuie să fie pe primul loc.

Până în prezent, China a refuzat să condamne agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și anexarea teritoriilor ucrainene, ceea ce este în contradicție cu respectarea dreptului internațional și a suveranității prezentate în plan.

Planul în 12 puncte al Beijingului solicită tuturor părților să respecte suveranitatea tuturor națiunilor, să protejeze centralele nucleare, să faciliteze exporturile de cereale și să protejeze civilii și prizonierii de război.

Cu toate acestea, propunerea îndeamnă, de asemenea, la abandonarea „mentalității de Război Rece” și la „oprirea sancțiunilor unilaterale”, retorică folosită frecvent de Beijing pentru a critica răspunsul Occidentului la războiul Rusiei.

La scurt timp după întâlnirea lui Xi cu Putin la Moscova, președintele american Joe Biden a declarat că, în ciuda semnelor că Beijingul are în vedere să-și intensifice sprijinul militar pentru Rusia, țara nu a făcut până acum nicio mișcare în acest sens.

Potrivit unui sondaj recent realizat de Centrul Razumkov, 37% dintre ucraineni au declarat că au avut o rudă sau o cunoștință (militară sau civilă) rănită sau ucisă, de la începutul invaziei rusești, potrivit The Kyiv Independent.

Ucraina nu-și publică numărul de victime militare.

Potrivit Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, războiul total al Rusiei a ucis 8.317 civili și a rănit 13.892 de persoane până la 20 martie. Este de așteptat ca cifrele să fie semnificativ mai mari, deoarece nu includ victimele din teritoriile încă ocupate sau din zonele cu ostilități intense.

Sondajul a arătat, de asemenea, că 28% dintre respondenți au rude apropiate sau membri ai familiei care au fugit din țară după invazia pe scară largă și au rămas acolo.

Dintre cei ale căror rude locuiesc în străinătate, 47% au declarat că se află în Polonia, 18,5% în Germania și 9% în Republica Cehă, potrivit sondajului.

Peste 8 milioane de ucraineni au fugit din războiul din Rusia începând cu 24 februarie 2022, cei mai mulți dintre ei stabilindu-se în Polonia, potrivit Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați.

Sondajul a fost realizat între lunile februarie și martie.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a avut o discuție telefonică cu omologul rus Vladimir Putin și i-a mulțumit pentru „atitudinea sa pozitivă” în extinderea acordului privind transportul cerealor pe Marea Neagră, a anunțat sâmbătă președinția turcă.

Potrivit comunicatului oficial, cei doi lideri au discutat despre pașii de urmat pentru îmbunătățirea relațiilor turco-ruse și despre evoluțiile privind războiul din Ucraina. Erdogan a subliniat importanța încheierii conflictului dintre Rusia și Ucraina prin negocieri cât mai curând posibil, potrivit Reuters.

Ministerul Apărării al Marii Britanii a precizat că asaltul Rusiei asupra lui Bakhmut „s-a blocat în mare parte (…) probabil, în primul rând. drept rezultat al uzurii extreme a forței ruse”.

„Ucraina a suferit și ea pierderi grele în timpul apărării”, mai precizează ministerul britanic în actualizarea zilnică a informațiilor de pe front.

Rusia și-a mutat atenția asupra orașului Avdiivka din apropiere, spune ministerul, un loc despre care oficialii ucraineni au avertizat anterior că ar putea deveni un al doilea Bahmut.

Potrivit ministerului, acest lucru sugerează o „întoarcere generală la un design operațional mai defensiv după rezultate neconcludente în încercările sale de a conduce o ofensivă generală din ianuarie 2023”.

Șaisprezece civili au fost uciși și 59 de persoane rănite în urma bombardamentelor rusești asupra opt regiuni ale Ucrainei, potrivit Forțelor de Apărare ale Ucrainei.

Forța de Apărare a Ucrainei a declarat într-un comunicat că „119 așezări au fost bombardate cu diverse arme, inclusiv mortiere, tancuri, artilerie, sisteme de lansare multiplă de rachete, sistem de rachete de apărare antiaeriană S-300, drone Lancet și rachete de croazieră Onyx”.

Organizația Națiunilor Unite a documentat sute de cazuri de dispariții forțate și detenții arbitrare din partea forțelor ucrainene și ruse de la începutul invaziei, potrivit șefului Misiunii de Monitorizare a ONU în Ucraina.

ONU a documentat peste 600 de cazuri de dispariții forțate și detenții arbitrare efectuate de forțele ruse și 91 de forțele ucrainene, de la începutul războiului pe 24 februarie 2022 și până la sfârșitul lunii ianuarie 2023.

„Din păcate, am constatat că au existat încălcări semnificative de ambele părți”, a spus Matilda Bogner, referindu-se la prizonierii de război care au fost supuși la „execuții sumare”, torturi, „rele tratamente” și „condiții îngrozitoare” în timp ce erau deținuți.

Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a publicat vineri ultimul său raport, care prezintă cazuri de victime civile, tortură, viol, dispariții forțate și detenție arbitrară.

În ultimele 24 de ore, armata ucraineană a lovit 17 zone în care se aflau trupe rusești, a doborât șase drone rusești și un elicopter Mi-24 și a distrus o unitate de artilerie, a informat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei în actualizarea publicată sâmbătă dimineață.

Potrivit Statului Major, Ucraina a lovit două centre de control rusești, patru baze temporare, două sisteme de rachete antiaeriene, un depozit de muniții, o unitate de artilerie la un loc de tragere și două stații de război electronic.

Actualizarea nu a spus unde au avut loc atacurile, dar a precizat că trupele ruse și-au concentrat principalele eforturi pe desfășurarea de acțiuni ofensive în apropiere de Lîman, Bahmut, Avdiika, Marinka și Shahtar în regiunea Donețk. Statul Major a declarat că armata ucraineană a respins 59 de atacuri rusești în aceste zone.

Actualizarea a mai transmis că, în ultima zi, Rusia a efectuat 50 de lovituri aeriene și a lansat 11 rachete și 75 de atacuri cu lansatoare de rachete asupra pozițiilor trupelor ucrainene și a infrastructurii civile din zonele populate, ucigând 10 civili.

Cel puțin 10 civili au fost uciși și 20 au fost răniți în urma bombardamentelor rusești cu rază lungă de acțiune care au avut loc vineri în mai multe părți ale Ucrainei, au anunțat oficialii ucraineni.

Printre victime s-au numărat două persoane care au murit în urma bombardamentelor ruse asupra orașului Bilopillia din provincia Sumî din nordul Ucrainei, a anunțat Administrația Prezidențiale.

Generul Valeri Zalujni a transmis că, deși situația de pe front „este cea mai grea în direcția Bahmut, datorită eforturilor extraordinare ale forțelor de apărare, reușim să stabilizăm situația”.

Bătălia pentru Bahmut, orașul ucrainean pe care Rusia încearcă de mai multe luni să-l captureze, se „stabilizează”, spune comandantul șef al armatei Ucrainei.

La începutul acestei luni, oficialii occidentali estimau că între 20.000 și 30.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți în Bahmut încă din vara trecută.

Dar, în ciuda acestui fapt, Valerii Zalujni a spus că „eforturile extraordinare” ale trupelor ucrainene împiedică Rusia să obțină o victorie.

Moscova este dornică de victorie după ce nu a reușit să obțină câștiguri majore în ultimele luni. În ciuda acestui fapt, analiștii militari cred că Bahmut are o valoare strategică mică, importanța orașului fiind acum simbolică.

Consiliul orașului Herson îndeamnă locuitorii să părăsească regiunea pe fondul atacurilor și bombardamentelor aproape constante ale Rusiei.

„Trupele ruse continuă să terorizeze comunitatea noastră. Așezările de lângă râul Nipru suferă cel mai mult. Din cauza atacurilor constante, este aproape imposibil să se asigure acolo o aprovizionare stabilă cu căldură și apă”, a transmis consiliul orășenesc pe Telegram. „Cea mai bună opțiune de a vă proteja pe dumneavoastră și pe cei dragi este să vă evacuați în regiuni mai sigure.”

Rusia a atacat de 74 de ori părți controlate de Ucrainei din regiunea Herson, trăgând 423 de obuze din artileria grea și lansatoare de rachete multiple Grad, a declarat guvernatorul regiunii Herson, Oleksandr Prokudin, pe Telegram pe 24 martie.

Potrivit guvernatorului, forțele ruse au tras de patru ori asupra orașului Herson, iar 12 obuze au lovit zone rezidențiale, blocuri de locuințe și o unitate medicală. O persoană a fost ucisă, a spus Prokudin. 87 de persoane au fost evacuate din regiune, a adăugat el.

Regiunea Herson a fost supusă în mod continuu bombardamentelor rusești de când zonele de pe malul de vest al râului Nipru au fost eliberate de forțele ucrainene în noiembrie 2022.

Armata ucraineană a transmis că se dau lupte puternice pe o linie a frontului care se întinde de la Lîman către Kupiansk, cât și în sudul orașului Avdiivka și la periferiile Donețkului, deținut deja de armata rusă.

Ambele zone au fost ținte majore ale Rusiei într-o campanie de iarnă pentru a captura pe deplin regiunea industrializată Donbas a Ucrainei. Ofensiva a produs până acum câștiguri puține, în ciuda morții a mii de trupe de ambele părți în cea mai sângeroasă luptă din război.

Linia frontului abia s-a clintit din noiembrie, în ciuda luptelor intense, mai ales pentru controlul orașului Bahmut.

Ucraina a recucerit zone de teritoriu în a doua jumătate a anului 2022, dar de atunci s-a menținut în cea mai mare parte în defensivă, în timp ce Rusia a atacat cu sute de mii de rezerviști proaspăt chemați și condamnați recrutați din închisoare pentru a lupta în forțele Wagner.

Comandantul armatei ucrainene, generalul Valerii Zalujni, a subliniat dificultatea bătăliei pentru orașul Bahmut, din estul țării, în timpul unei convorbiri telefonice de vineri cu șeful forțelor armate britanice, amiralul Sir Tony Radakin, relatează CNN.

„L-am informat pe colegul meu despre situația operațională de-a lungul întregii linii de front. Situația în direcția Bahmut este cea mai dificilă. Datorită eforturilor titanice ale Forțelor de Apărare, situația a fost stabilizată. Am discutat, de asemenea, problema consolidării apărării aeriene ucrainene”, a spus Zalujni.

„Mulțumită ajutorului partenerilor noștri, rezistăm și vom câștiga cu siguranță”, a adăugat generalul ucrainean.

Forțele aeriene ale Suediei, Norvegiei, Finlandei și Danemarcei au căzut de acord asupra obiectivului de a crea o apărare aeriană nordică unificată, menită să contracareze amenințarea în creștere din partea Rusiei, relatează The Guardian.

Comandanții forțelor aeriene din cele patru națiuni nordice au semnat o declarație de intenție de a-și opera avioanele de luptă ca o singură flotă, pe baza modalităților deja cunoscute de operare în cadrul NATO, potrivit declarațiilor forțelor armate ale celor patru țări.

„Scopul este de a putea opera fără probleme împreună ca o singură forță prin dezvoltarea unui concept nordic pentru operațiuni aeriene comune, bazat pe metodologia deja cunoscută a NATO”, au transmis forțele aeriene daneze.

„Flota noastră combinată poate fi comparată cu cea a unei mari țări europene”, a declarat pentru Reuters comandantul forțelor aeriene daneze, generalul-maior Jan Dam.

Norvegia are 57 de avioane de luptă F-16 și 37 de avioane de luptă F-35, cu încă 15 din acestea din urmă comandate. Finlanda are 62 de avioane F/A-18 Hornet și 64 de F-35 în comandă, iar Danemarca are 58 de F-16 și 27 de F-35 în comandă. Suedia are peste 90 de avioane Gripens, mai precizează sursa citată, adăugând că nu este clar câte dintre aceste aeronave sunt operaționale.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat că prietenia dintre Rusia și China are limite, pentru că, deși Beijingul a creat legături economice și diplomatice strânse cu Moscova, nu a format cu aceasta o alianță militară și nu i-a furnizat arme pentru a o ajuta în războiul din Ucraina, relatează The Guardian.

„Această prietenie nelimitată pare să aibă anumite limite”, a spus Borrell la câteva zile după încheierea vizitei pe care președintele chinez, Xi Jinping, a făcut-o în Rusia.

China „nu a depășit nicio linie roșie pentru noi”, a continuat Josep Borrell, adăugând că propunerile Beijingului de a pune capăt războiului au arătat că nu dorește să se alinieze complet cu Rusia, ci China a dorit să joace rolul de „facilitator”, mai degrabă decât de mediator.

UE ar trebui să salute acest lucru, consideră Borrell, chiar dacă oficialii occidentali au precizat că nu consideră inițiativa Beijingului ca fiind un plan de pace în adevăratul sens al cuvântului.

Întrucât Rusia a salutat propunerile Beijingului, „China pare să joace un rol pe care cred că ar trebui să îl promovăm”, a mai afirmat șeful diplomației UE.