Livetext Război în Iran, ziua 94. Iranul a suspendat negocierile de pace cu SUA / O navă-cargo, atacată în Golful Persic

Ambasada Libanului în Statele Unite a anunțat luni că Hezbollah a acceptat o propunere a SUA pentru o „încetare reciprocă a atacurilor” cu Israelul, care anterior amenințase că va ataca suburbiile sudice ale Beirutului în ajunul negocierilor israeliano-libaneze, relatează AFP.

„Autoritățile libaneze au primit confirmarea că Hezbollah a acceptat propunerea SUA pentru o încetare reciprocă a atacurilor”, se arată într-un comunicat al misiunii diplomatice publicat de președinția libaneză.

„În conformitate cu acordul propus, atacurile israeliene asupra Dahiyeh (suburbiile sudice ale Beirutului) ar înceta în schimbul angajamentului Hezbollah de a se abține de la lansarea de atacuri împotriva Israelului, cadrul de încetare a focului urmând să fie extins pentru a acoperi întregul Liban”.

Donald Trump a declarat luni, după o convorbire pe care a avut-o cu Benjamin Netanyahu, că Israelul nu va trimite trupe la Beirut, după ce premierul israelian și ministrul său al apărării au amenințat că vor ataca suburbia de sud a capitalei Libanului.

„Nu vor exista trupe la Beirut, iar toate trupele care erau în drum către Beirut s-au întors deja din drum”, a declarat şeful statului american.

Donald Trump a anunţat totodată că a avut o discuţie „foarte bună” cu Hezbollah, prin intermediari.

El a spus că gruparea proiraniană va „înceta total focul”. „Israelul nu-i va ataca dacă ei nu atacă Israelul”, a scris preşedintele american pe Truth Social.

O navă-cargo a fost lovită de un proiectil necunoscut în Golful Persic, la circa 40 de mile marine la sud-est de portul irakian Umm Qasr, relatează agențiile de presă DPA și EFE, citate de Agerpres.

„Nava se afla în zonă când a avut loc un impact puternic în partea de la tribord, care a provocat o explozie”, a precizat UKMTO într-un scurt aviz adresat navigatorilor.

Potrivit UKMTO, nava a fost lovită de un proiectil care nu a fost încă identificat în timp ce traversa Golful Persic.

Deocamdată, nu se știe dacă incidentul a provocat victime sau a avut un impact asupra mediului, iar autoritățile competente au demarat o anchetă.

Agenția britanică a recomandat tuturor vaselor care navighează în zonă să manifeste prudență extremă și să raporteze imediat orice activitate suspectă.

„Cred că am vorbit prea mult, dacă vreți să știți adevărul. Cred că a tăcea este foarte bine și asta ar putea dura mult timp. Nu înseamnă că vom merge și vom începe să aruncăm bombe peste tot acolo. Pur și simplu vom tăcea. Vom menține blocada. Cred că pot aștepta cât vor ei. Pierd o avere”, a declarat liderul republican de la Casa Albă într-un interviu acordat pentru NBC News.

Gărzile Revoluționare Islamice din Iran susțin că nu mai au „răbdare” în negocierile de pace cu administrația Trump și amenință că vor deschide „noi fronturi” sub pretextul atacurilor efectuate de armata israeliană împotriva mișcării șiite libaneze Hezbollah, relatează AFP.

„Iranul consideră că trecerea liniilor roșii în Liban și în Gaza echivalează cu un război direct” și, „ca răspuns, este hotărât să desfășoare operațiuni defensive” și „să deschidă noi fronturi”, au declarat Gărzile Revoluționare.

„Răbdarea forțelor armate iraniene își are limitele sale”, a afirmat Mohsen Razaee, un consilier al liderului suprem de la Teheran, Mojtaba Khamenei.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a salutat luni „eforturile hotărâte” ale omologului său american Donald Trump de a ajunge „rapid” la un acord în vederea ieşirii din războiul din Iran şi a reiterat că o Coaliţie Maritimă înfiinţată de către Paris şi Londra va fi „pregătită” să participe la securizarea Strâmtorii Ormuz „imediat ce va fi încheiat” un acord de pace, relatează AFP.

Într-o convorbire la telefon, duminică seara, „am salutat eforturile hotărâte pe care el le desfăşoară pentru a ajunge rapid la un acord între Statele Unite şi Iran, care constituie o oportunitate unică de construire a unui nou cadru de securitate la care să ia parte toţi actorii vizaţi, cu scopul de a permite o stabilizare durabilă a regiunii” Orientului Mijlociu, a anunțat Emmanuel Macron pe contul său de X.

„Am anunţat că noi suntem pregătiţi să susţinem deplin aceste eforturi şi să ne asumăm întreaga parte în implementarea lor”, a transmis şeful statului francez.

„Acesta este sensul Misiunii Internaţionale pe care am construit-o cu britanicii şi partenerii noştri, pregătită să fie desfăşurată imediat ce se va încheia un acord, cu scopul de a contribui la securizarea traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz”, a subliniat Macron.

Secretarul de stat american Marco Rubio a propus Israelului și Libanului un plan pentru o „dezescaladare graduală” a conflictului, pe fondul intensificării ofensivei israeliene pe teritoriul libanez, ceea ce pune în pericol negocierile de pace, relatează agenția de presă EFE, preluată de Agerpres.

Șeful diplomației americane a avut duminică discuții telefonice cu președintele libanez Joseph Aoun și cu premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Statele Unite au propus ca Hezbollah să înceteze toate atacurile împotriva Israelului și ca, în schimb, Israelul să se abțină de la intensificarea ofensivei în zona Beirutului.

„Aceasta ar crea premisele pentru o dezescaladare graduală a tensiunilor și o încetare efectivă a ostilităților”, a declarat un oficial american de rang înalt.

Potrivit acestuia, Aoun s-a arătat deschis față de această idee, dar președintele Parlamentului libanez Nabih Berri ar fi cerut ca Israelul să-și înceteze mai întâi campania militară, un răspuns pe care administrația Trump l-a calificat drept „dezamăgitor”.

Administrația Trump, a adăugat oficialul american, nu se așteaptă și nici nu susține ca Israelul să renunțe la represalii în urma atacurilor mișcării șiite libaneze pe teritoriul său.

Iranul a anunţat luni că nu vor avea loc negocieri de pace cu SUA până când nu vor fi îndeplinite cerinţele sale privind încetarea operaţiunilor israeliene în Liban şi Gaza, potrivit agenţiei de ştiri Tasnim, afiliată Consiliului Gărzilor Revoluţiei Islamice (IRGC), relatează The Guardian.

Potrivit Tasnim, echipa de negociatori a Iranului încetează schimbul de mesaje cu SUA prin intermediari din cauza ofensivei Israelului în Liban.

Tasnim a mai relatat că Iranul şi ceea ce a numit „frontul de rezistenţă”, adică grupările pe care le susţine în regiune, vor încerca să blocheze complet strâmtoarea Ormuz.

Iranul va încerca, de asemenea, să „activeze” alte fronturi, inclusiv strâmtoarea Bab el-Mandeb, situată în largul coastelor Yemenului, de cealaltă parte a Peninsulei Arabice faţă de strâmtoarea Ormuz.

Rebelii Houthi, un grup armat islamist care controlează mari părţi din Yemen, sunt aliaţi ai Iranului, iar aceştia au atacat anterior navele din Marea Roşie şi probabil reprezintă „rezistenţa” la care se referă Iranul în comunicat.

Iranul a reafirmat luni că orice acord cu SUA pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu este condiționat de un armistițiu în Liban, unde armata israeliană atacă aproape zilnic poziții ale mișcării șiite Hezbollah, un aliat al Teheranului, relatează AFP.

„Insistăm asupra faptului că un armistițiu în Liban este o condiție esențială pentru orice acord vizând încheierea războiului” cu SUA, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghaei, în cadrul unei conferințe de presă la Teheran.

Uniunea Europeană a îndemnat luni Israelul să oprească operațiunile militare din Liban, după ce Israelul a ocupat strategicul Castel Beaufort și a anunțat că va relua atacurile asupra sudului Beirutului.

„Facem apel la Israel să oprească escaladarea militară în Liban și să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Libanului”, a declarat purtătorul de cuvânt al UE, Anouar El Anouni.

Ministrul israelian al apărării a declarat luni că „nu va fi calm la Beirut” dacă atacurile Hezbollah vor continua și a promis că va înființa o zonă controlată de armată în zona râului Litani din sudul Libanului.

„Dahiyeh-ul din Beirut nu este diferit de comunitățile din nordul Israelului – dacă nu există calm în nord, nu va fi calm nici în Beirut”, a declarat Israel Katz într-un comunicat emis de biroul său, referindu-se la suburbia sudică a Beirutului și bastionul Hezbollah unde luni ordonase atacuri.

„În același timp, IDF continuă să opereze cu foc și manevre împotriva teroriștilor și infrastructurii Hezbollah din Liban… pentru a îndepărta amenințările de la forțele IDF și de la locuitorii statului Israel și pentru a transforma zona Litani într-o zonă sub controlul securității IDF, fără arme și teroriști”, a adăugat Katz.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a promis că va extinde forțele armate în Liban, după ce a anunțat vineri că o mare parte din sudul Libanului este considerată acum „zonă de luptă”, în ciuda unui armistițiu.

După intrarea în vigoare a armistițiului pe 17 aprilie, Israelul a stabilit o „Linie Galbenă” la aproximativ 12 kilometri de granița sa de nord, în interiorul teritoriului libanez.

Săptămâna trecută, armata israeliană a declarat toate zonele situate la sud de râul Zahrani din Liban – la aproximativ 40 de kilometri de graniță, inclusiv orașele Tyre și Nabatieh – drept „zone de luptă” și le-a spus locuitorilor să evacueze.

Avichay Adraee, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene în limba arabă, a declarat luni că armata a emis un nou ordin de evacuare pentru șapte orașe și sate la nord de Zahrani.

Președintele libanez Joseph Aoun a declarat luni că țara sa se confruntă cu „o agresiune israeliană vicioasă și reprobabilă”.

Israelul și Hezbollah se acuză frecvent reciproc de încălcarea termenilor acordului de armistițiu.

Israelul anunță crearea unei zone controlate de armată în jurul râului Litani din Liban.

Procurorul general al Israelului a avertizat luni cu privire la regresul democratic al țării sub guvernul premierului Benjamin Netanyahu, în special în ceea ce privește independența sistemului judiciar și ignorarea de către executiv a hotărârilor instanțelor.

Gali Baharav-Miara, care este și consilier juridic al guvernului, s-a confruntat cu guvernul lui Netanyahu de când acesta a preluat mandatul la sfârșitul anului 2022.

„Având în vedere apropierea sfârșitului mandatului actualului Knesset, a început o cursă pentru eliminarea instituțiilor democratice”, a declarat Baharav-Miara luni, la o conferință a Asociației Baroului Israelian.

Ea a indicat în mod specific două proiecte de lege aflate în prezent în dezbatere prin parlamentul Israelului.

Prima vizează divizarea atribuțiilor procurorului general prin crearea unui post de „procuror general” numit de ministrul justiției.

Al doilea proiect de lege vizează acordarea ministrului de extremă dreaptă al Securității Naționale, Itamar Ben Gvir, mai multe puteri asupra poliției.

Vorbind la conferința din orașul Eilat, în sudul Israelului, Baharav-Miara a denunțat, de asemenea, ceea ce a numit a fi ignorarea generală a hotărârilor judecătorești de către guvern, potrivit unui comunicat al biroului său.

„Într-o situație în care guvernul solicită ca hotărârile judecătorești să nu fie respectate, nu este departe ziua în care o hotărâre judecătorească va fi percepută de public ca fiind neobligatorie”, a spus ea.

Baharav-Miara se referea parțial la inacțiunea guvernului în implementarea recrutării militare pentru comunitatea evreiască ultraortodoxă din Israel, care până de curând era scutită de serviciul în armată.

Curtea Supremă a Israelului a contestat în repetate rânduri scutirea în ultimii ani, culminând cu o hotărâre din 2024 prin care guvernul trebuie să recruteze bărbați ultraortodocși.

Netanyahu, însă, se bazează pe sprijinul partidelor ultraortodoxe pentru a-și susține guvernul și, prin urmare, a luptat împotriva eforturilor de a pune capăt scutirii.

„Din punct de vedere legal, nu este posibil să cooperăm într-o situație în care, pe de o parte, guvernul crește povara asupra celor care servesc, în timp ce, pe de altă parte, permite evaziunea în masă a recrutării, iar unii ar spune chiar că o încurajează”, a declarat Baharav-Miara.

Israelul a anunțat luni că va relua atacurile asupra suburbiilor sudice ale Beirutului, o bastiune a Hezbollah ferită în mare parte de atacuri intense din aprilie, în contextul în care efectuează cea mai profundă incursiune în teritoriul libanez din ultimele două decenii.

Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite urmează să se întrunească de urgență în cursul zilei, pe tema extinderii operațiunilor Israelului în țară.

Iranul, care negociază încetarea războiului său mai amplu cu Statele Unite, a declarat că un armistițiu în Liban rămâne o condiție cheie pentru orice acord.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și ministrul Apărării Israel Katz au declarat că au ordonat atacuri asupra suburbiilor sudice ale capitalei libaneze, o zonă dens populată în care Hezbollah deține controlul.

„Având în vedere încălcările repetate ale armistițiului din Liban de către organizația teroristă Hezbollah și atacurile asupra orașelor și cetățenilor noștri, prim-ministrul Benjamin Netanyahu și ministrul Apărării, Israel Katz, au instruit IDF să atace ținte teroriste în districtul Dahiyeh din Beirut”, se arată într-un comunicat comun.

Libanul a fost implicat în războiul din Orientul Mijlociu pe 2 martie, când Hezbollah a lansat rachete asupra Israelului, ca represalii pentru uciderea liderului suprem al Iranului de către americani și israelieni.

Un armistițiu pentru a opri luptele din Liban a început pe 17 aprilie, dar nu a fost niciodată respectat. Atât Israelul, cât și Hezbollah se acuză reciproc zilnic de încălcarea armistițiului și își justifică atacurile prin presupusele încălcări ale celuilalt.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baqaei, a declarat luni, într-o conferință de presă săptămânală, că „un armistițiu în Liban este o condiție esențială pentru orice acord care vizează încheierea războiului” cu SUA.

Între timp, președintele libanez Joseph Aoun a declarat că țara sa se confruntă cu „o agresiune israeliană vicioasă și reprobabilă”, cele două națiuni urmând să organizeze marți o a patra rundă de discuții găzduite de SUA.

Ministerul de Externe al Iranului a declarat luni că în prezent nu au avut loc schimburi de replici cu Statele Unite privind detaliile programului nuclear al Teheranului.

„Știm când este necesar să acționăm în chestiuni nucleare. Nu au avut loc negocieri cu privire la detaliile dosarului nuclear. În acest stadiu, prioritatea noastră este încheierea războiului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmaeil Baqaei, într-o conferință de presă săptămânală.

Ministerul de Externe al Iranului a declarat luni că Statele Unite au continuat să încalce armistițiul, după ce atacurile americane asupra unui port din sudul țării au declanșat o scurtă intensificare militară.

„Statele Unite încalcă, de asemenea, armistițiul, inclusiv în această dimineață”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmaeil Baqaei, într-o conferință de presă săptămânală, promițând că Iranul va „lua orice măsuri considerăm necesare pentru a apăra securitatea națională a Iranului”.

Ministerul iranian de Externe a declarat luni că un armistițiu în Liban rămâne o condiție cheie pentru un acord cu Statele Unite.

„Insistăm că un armistițiu în Liban este o condiție esențială pentru orice acord care vizează încheierea războiului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmaeil Baqaei, într-o conferință de presă săptămânală, în contextul în care Israelul își extinde ofensiva în Liban.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și ministrul Apărării Israel Katz au anunțat luni că au ordonat atacuri asupra suburbiei Dahiyeh din Beirut, unde gruparea Hezbollah, susținută de Iran, deține puterea.

„Având în vedere încălcările repetate ale armistițiului din Liban de către organizația teroristă Hezbollah și atacurile asupra orașelor și cetățenilor noștri, prim-ministrul Benjamin Netanyahu și ministrul Apărării, Israel Katz, au instruit IDF să atace ținte teroriste în districtul Dahiyeh din Beirut”, se arată într-o declarație comună a lui Netanyahu și Katz.

Statele Unite și Iranul au anunțat luni că au schimbat din nou lovituri, punând sub presiune un armistițiu deja fragil, în contextul în care negocierile dintre cele două părți au stagnat.

Săptămâni de discuții complicate, marcate de o retorică aspră și de izbucniri ocazionale de violență, nu au reușit să se ajungă la un acord pentru a pune capăt războiului și a redeschide Strâmtoarea Hormuz, esențială pentru aprovizionarea cu petrol.

Washingtonul și Teheranul au divergențe puternice în chestiuni precum eforturile nucleare iraniene și luptele din Liban, a căror încetare a fost cerută de Iran ca parte a unui acord mai amplu.

Ultimul schimb de focuri a coincis cu extinderea ofensivei Israelului în Liban, premierul Netanyahu promițând să pătrundă mai adânc în țară.

Armata americană a anunțat că a efectuat „atacuri de autoapărare” asupra radarelor și a sistemelor de control al dronelor iraniene din sudul țării în weekend – acesta fiind al treilea val de astfel de atacuri în puțin peste o săptămână.

Atacurile au fost efectuate ca răspuns la doborârea unei drone americane MQ-1, a adăugat acesta.

La scurt timp după aceea, Gărzile Revoluționare iraniene au declarat că au vizat o „bază aeriană de la care a pornit atacul” utilizată de armata americană, a relatat luni postul de televiziune de stat IRIB, fără a specifica locația bazei.

Anunțul Gărzilor Armatei Kuwaitiene a venit imediat după ce armata kuweitiană a declarat că apărarea sa aeriană a interceptat „atacuri cu rachete ostile și drone”, fără a menționa de unde a provenit atacul.

Consiliul de Securitate al ONU urmează să se întrunească luni de urgență pe tema luptelor din Liban, după ce armata israeliană a preluat controlul asupra castelului medieval Beaufort, aflat pe teritoriul libanez, au declarat pentru AFP surse diplomatice.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a promis că va aprofunda acțiunile în Liban și a numit operațiunea de duminică o „schimbare dramatică” în campania împotriva Hezbollah.

Un armistițiu pentru a opri luptele dintre Israel și Hezbollah a început pe 17 aprilie, dar nu a fost niciodată respectat. Ambele părți se acuză zilnic reciproc de încălcarea armistițiului și își justifică atacurile prin presupusele încălcări ale celuilalt.

Surse diplomatice au declarat pentru AFP că Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite va organiza luni o reuniune de urgență cu privire la extinderea ofensivei Israelului în țară.

Întâlnirea a fost solicitată de Franța, al cărei președinte Emmanuel Macron a declarat că „nimic nu justifică escaladarea majoră în curs de desfășurare în sudul Libanului”, cerând încetarea luptelor.

Libanul a fost implicat în războiul din Orientul Mijlociu pe 2 martie, când Hezbollah a lansat rachete asupra Israelului, ca represalii pentru uciderea liderului suprem al Iranului de către americani și israelieni.

Israelul a atacat Libanul în weekend, opt persoane fiind ucise într-un atac asupra orașului Deir Zahrani din sudul Libanului, duminică, inclusiv trei femei, potrivit Ministerului Sănătății din Liban.

Între timp, gruparea militantă susținută de Iran a declarat că a vizat forțele israeliene din apropierea fortăreței, precum și pozițiile armatei și infrastructura din Shlomi și Nahariya, în nordul Israelului, în timp ce sirenele de raid aerian au răsunat în zona Acre.

Un oficial american de rang înalt a declarat duminică pentru AFP că secretarul de stat american Marco Rubio a discutat cu președintele libanez Joseph Aoun și cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu despre negocierile diplomatice în curs și a afirmat că Hezbollah trebuie să fie primul care își încetează atacurile.

„Pentru a avansa aceste discuții, Statele Unite au propus o secvență clară: Hezbollah trebuie să oprească toate atacurile asupra Israelului. În schimb, Israelul se va abține de la escaladarea tensiunilor la Beirut”, a declarat oficialul, care a vorbit sub condiția anonimatului, despre conversațiile dintre cei trei lideri.

Delegații militare din Liban și Israel au purtat vineri la Washington discuții pe teme de securitate, iar săptămâna viitoare sunt planificate alte negocieri mediate de SUA.

Într-o declarație video publicată după ce armata a cucerit Beaufort, Netanyahu a spus „ne-am întors uniți, hotărâți și mai puternici ca niciodată”.

„Acum directiva mea este să ne adâncim și să ne extindem controlul în locurile care se aflau sub controlul Hezbollah. Capturarea orașului Beaufort este o etapă dramatică și o schimbare dramatică în politica pe care o conducem.”

Forțele israeliene au folosit castelul Beaufort, cunoscut și sub numele de Qalaat al-Chakif, ca bază în timpul ocupației anterioare de două decenii a sudului Libanului, care s-a încheiat în 2000.

Se auzea bombardament, iar fum se ridica din zona înconjurătoare în timp ce AFP a văzut steagul israelian deasupra castelului.

Președintele libanez Joseph Aoun a declarat luni că țara sa se confruntă cu „o agresiune israeliană vicioasă și reprobabilă”, după ce Israelul și-a intensificat ofensiva împotriva Hezbollah odată cu capturarea Castelului medieval Beaufort.

Aoun a condamnat ofensiva israeliană într-o postare pe X și s-a angajat să „lucreze pentru a pune capăt suferinței poporului libanez și în special a oamenilor din sud”.

Luni, Consiliul de Securitate al ONU urmează să organizeze o reuniune de urgență privind Libanul, după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că confiscarea castelului a marcat o „schimbare dramatică” în lupte.

Gărzile Revoluționare au anunțat luni că au vizat o bază folosită de armata Statelor Unite pentru a ataca teritoriul iranian.

Locația bazei nu a fost specificată în declarația Gărzilor, difuzată de IRIB și alte mijloace de informare în masă de stat.

Anterior, armata kuweitiană a declarat că apărarea sa aeriană răspunde la un atac cu drone și rachete.

Statele Unite au atacat sisteme radar și de control al dronelor iraniene în weekend, a anunțat duminică armata sa.

„Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a efectuat atacuri de autoapărare asupra radarelor iraniene și asupra siturilor de comandă și control pentru drone din Goruk, Iran, și insula Qeshm în acest weekend”, a anunțat CENTCOM într-o postare pe X.

Atacurile au fost efectuate ca răspuns la doborârea unei drone americane MQ-1, a adăugat acesta.

Ministrul german al afacerilor externe, Johann Wadephul, a atras duminică atenția asupra „profundei îngrijorări” legate de continuarea avansului armatei israeliene în sudul Libanului, notează Le Monde. Acesta a cerut guvernului libanez să-și asume „monopolul asupra violenței legitime pe întreg teritoriul său”.

Deși a recunoscut interesele legitime de securitate ale Israelului și a calificat operațiunea militară drept „o reacție la atacurile continue ale Hezbollahului împotriva nordului Israelului”, Wadephul a avertizat că dacă civilii sunt cei care plătesc prețul unei escaladări militare și dacă anumite părți ale Libanului devin de nelocuit pe termen lung, acest lucru nu va face vecinătatea Israelului mai sigură. Oficialul german a îndemnat ambele părți să prioritizeze soluțiile diplomatice în cadrul discuțiilor planificate săptămâna viitoare la Washington.

Un atac israelian lansat duminică în zori asupra sudului Libanului a provocat moartea a opt persoane, printre care trei femei, a anunțat Ministerul Sănătății din Liban, în contextul în care Israelul își intensifică atacurile și operațiunile terestre în țară, afirmând că acestea vizează Hezbollah.

„Masacrul comis de inamicul israelian într-un raid asupra orașului Deir Zahrani, districtul Nabatieh, duminică dimineața… a dus la moartea a opt oameni, printre care trei femei, și la rănirea a 19 persoane, printre care cinci copii și șase femei”, a declarat ministerul într-un comunicat.

CNN a raportat, citând imagini din satelit, că Iranul a reușit să deblocheze o parte semnificativă a arsenalelor sale de rachete îngropate, după ce atacurile aeriene ale SUA și Israelului au afectat aceste facilități subterane în timpul războiului recent încheiat.

Atacurile americane și israeliene au avut ca scop limitarea accesului Iranului la bazele sale subterane de rachete prin distrugerea drumurilor și blocarea intrărilor în tuneluri. Potrivit CNN, Iranul a redeschis până acum 50 din cele 69 de intrări în tuneluri care deserveau 18 baze subterane vizate de bombardamente, inclusiv în apropierea orașelor Isfahan și Khomein.

De asemenea, Iranul a reparat drumurile avariate de atacuri, acestea fiind esențiale pentru mobilizarea lansatoarelor de rachete. Imaginile din satelit arată că aproape toate craterele provocate de bombardamente au fost umplute, iar la două baze drumurile au fost chiar reasfaltate, scrie CNN.

Rețeaua de baze subterane iraniene, construită sub pământ și uneori sub munți pentru a le proteja de atacuri, a fost serios afectată. Majoritatea intrărilor în tuneluri s-au prăbușit sub dărâmături, iar căile de acces au fost grav avariate. Totuși, eforturile iraniene de reconstrucție pot crește capacitatea țării de a lansa rachete balistice împotriva Israelului și a altor țări în cazul reizbucnirii unui conflict.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE