MENIU CAUTĂ

Medici inventați cu 9 dolari în reclamele pentru produse ce promit vindecare miraculoasă! Din 1.000 de suplimente alimentare care intră anual pe piață, Ministerul Sănătății a verificat publicitatea a doar 25!

Cătălin Tolontan Răzvan Luțac

Publicitatea mincinoasă e un fenomen care expune milioane de români la riscuri neștiute de sănătate.

  • „Doctorul” Andrei Dumitrescu promovează în presa și pe site-urile din România GrowUltra, un ulei care pretinde că te ajută să-ți crească părul în 48 de ore!
  • Libertatea a descoperit că „doctorul” Andrei Dumitrescu din România apare drept „clientul” Marek pe un site nemțesc, drept jurist în Polonia și drept „specialistul” Dave Simon pe un site de mobilă la comandă din Australia!
  • De fapt, „doctorul” e un personaj inventat de compania poloneză de internet Intredo, care a cumpărat cu 9 dolari o poză din siteul de imagini 123rf.com și a creat o persoană falsă, pentru o reclamă falsă!
  • Cum s-a ajuns ca statul român să neglijeze sănătatea cetățenilor săi?
  • Unele legi sunt confuze, dar chiar și pe cele clare Ministerul Sănătății le interpretează în sens comod pentru funcționarii săi.
  • De pildă, Ordinul 1069 din 2017 obligă Ministerul Sănătății să avizeze publicitatea pe suplimente alimentare.
  • „Publicitatea suplimentelor alimentare este permisă numai după avizarea conţinutului materialului publicitar de către Autoritatea de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice şi nu poate face referiri la tratamente, prevenţie, afecţiuni”.
  • Dar, conform răspunsului oferit pentru Libertatea, ministerul condus de Sorina Pintea interpretează legea ca și cum firmele dispun dacă să-și dea publicitatea la avizat!
  • De aici rezultă foarte puțină publicitate verificată, așa cum recunoaște oficial chiar Ministerul Sănătății: „În anul 2017, au fost 29 de solicitări avizare de materiale publicitare, în 2018, au fost 25 de solicitări”.
  • Asta în condițiile în care, în România, există 21.000 de mărci de suplimente alimentare și 1.000 de produse noi se adaugă pe piață în fiecare an!


Investigație de Alexandra Nistoroiu, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

GrowUltra îți promite că îți va combate calviția.

O să crească părul chiar în primele 48 de ore de la folosire.

Prin lege, dacă adaugi unui produs „mențiuni de sănătate”, ești obligat să ceri aprobarea Ministerului Sănătății.

Și dacă vrei să scrii pe cereale că ele conțin fier și ajută sănătatea, urmezi același drum.

GrowUltra susține că face minuni pentru păr

„Medicul” Andrei Dumitrescu, doar o poză dintr-un stoc de imagini!

În publicitatea sa, apărută și în Libertatea și în alte site-uri, GlowUltra te invită să suni la un telefon.

În unele machete publicitare, în special pe net, Glow Ultra folosește un medic, pe Andrei Dumitrescu, care se recomandă ca „specialist în domeniul bolilor de păr și scalp”. Și spune că are un cabinet în București de 15 ani.

Nu există un medic dermatolog cu numele Andrei Dumitrescu în registrul Colegiului Medicilor! Dar există un personaj internațional, care arată identic.

De exemplu, pe un site nemțesc, falsul medic Andrei Dumitrescu, de la noi, este Marek, are 42 de ani și recomandă, ca pacient, un tratament pentru artroză.

Pe un site australian, pe medicul Andrei Dumitrescu îl cheamă Dave Simon și este folosit într-un testimonial pentru o companie care produce rafturi pe comandă și alte finisaje.

Iar în Polonia, același personaj e consultant juridic!

Minciuna are picioare scurte, chiar dacă se întinde pe întregul glob. Iată cum arată reclamele false care folosesc aceeași fotografie și inventează personaje

Ziarul a găsit fotografia folosită de GrowUltra pentru Andrei Dumitrescu în baza de imagini 123rf.com, folosită în diferite testimoniale pentru diverse produse vândute în multe țări și limbi.

Libertatea a descoperit imaginea originală a „medicului Andrei Dumitrescu”, de fapt, o fotografie din baza de imagini 123rf.com. Cu 9 dolari îți cumperi un medic a cărui carieră o inventezi!

Mint când spun că tratează boli

Promovat în presă și pe site-urile din România de către firma poloneză de net Intredo, Grow Ultra este un produs cosmetic, nu un supliment alimentar.

Dar dacă pretinde că oferă beneficii de sănătate, chiar și un produs cosmetic tot la Ministerul Sănătății ar trebui să ajungă.

Și, de fapt, asta le unește pe toate și aici se concentrează investigația ziarului Libertatea: indiferent că sunt înregistrate drept suplimente alimentare naturale, complexe de vitamine, cosmetice sau altceva, indiferent cum încearcă să se strecoare în mintea oamenilor, atunci când susțin că tratează boli, aceste campanii sunt mincinoase!

„Este sub anchetă la noi! Firmele care joacă cinstit suferă”

Revenind la suplimentele alimentare, avem prima reacție a autorităților la investigația Libertatea despre cei care pretind că tratează cancerul.

„Administratorul societății care deține Onconovical este sub anchetă la noi!”, spune Tatiana Onisei, șefa serviciului care se ocupă de suplimente alimentare în cadrul IBA.

Nu e vorba de o anchetă penală, ci de una a instituției care oferă notificarea pentru suplimente alimentare.

Și mai concret spus, e o anchetă cu puține puteri.

La capătul cercetărilor, IBA nu poate decât să sugereze firmei să-și schimbe reclama sau să sesizeze alte autorități!

Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (IBA) este autoritatea care a acordat suplimentului alimentar Onconovical, despre care Libertatea a scris ieri, certificatul de notificare, pe baza căruia produsul poate fi vândut.

Practica reclamelor fake nu atrage în nici un caz toate companiile, „iar cele care joacă cinstit sunt primele care suferă”, spune Tatiana Onisei.

Onisei recunoaște că „legea nu ne permite să le retragem notificările celor care își promovează în mod fals suplimentele alimentare drept vindecătoare”.

Și atunci ce pot face?

„ANAF are dreptul să ancheteze falsa reclamă”

„În cazul Onconovical a existat o adresă înregistrată la noi, o altă firmă a fost revoltată de faptul că ea respectă legea, iar alții, nu. După verificarea site-urilor pe care se promovează produsul, s-a confirmat că petentul avea dreptate și s-a procedat la identificarea administratorului firmei, căruia i s-a adus la cunoștință sesizarea și care a început revizuirea mesajelor. Am sugerat firmei o comunicare, încă nu avem un feedback de la operator privind acceptarea sugestiilor noastre”, spune șefa de serviciu de la IBA.

Ceea ce înseamnă că autoritatea care a avizat încearcă să-l convingă pe cel care încalcă normele avizului!

Și în afara înțelegerii cu deținătorul suplimentului alimentar?

Dacă el nu schimbă de bunăvoie falsa reclamă, o altă soluție folosită de IBA este sesizarea ANAF.

„Celor de la Fisc le-am înaintat unele cazuri, iar ei au intervenit în cazul firmelor care făceau publicitate mincinoasă”, susține Tatiana Onisei.

Însă, conform unei decizii a Tribunalului Bucureşti din 2017, ANAF are competenţe limitate în ceea ce priveşte publicitatea mincinoasă. Mai exact, poate interveni exclusiv în relaţiile pe orizontală, dintre comercianţi. Deci poate proteja concurenţii, nu consumatorul final, adică victima umană a fraudei publicitare.

Cine se ocupă de sănătatea publică?

Oricât de frustrant este pentru public, cei care dau notificările, IBA în cazul Onconovical și al celorlalte suplimente naturale, susțin și au dreptate că, potrivit legii, nu pot să le retragă avizul de comercializare, nu pot amenda, nu pot penaliza în alt mod firma.

E ca și cum statul român a desenat structura de avizare și control punând în centru orice altceva decât interesul de sănătate publică al oamenilor.

IBA tratează neconformitatea, Fiscul se ocupă de eventuala fraudă în publicitate, dar cine se ocupă de sănătatea publică?

Ministerul Sănătății?

Ministerul stă la mâna firmelor, care nu aduc publicitatea la avizare!

Libertatea a întrebat ministerul Sorinei Pintea care-i felul în care verifică publicitatea suplimentelor alimentare.

  • Cum sună Ordinul 1069 din 2017, emis chiar de Ministerul Sănătății:

„Art.12. Publicitatea suplimentelor alimentare este permisă numai după avizarea conținutului materialului publicitar de către Autoritatea de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice şi nu poate face referiri la tratamente, prevenţie, afecţiuni”.

  • Întrebare ziar:

„Legea spune că orice formă de publicitate a suplimentelor alimentare trebuie întâi autorizată de Ministerul Sănătății. Cum se întâmplă în practică? Trec absolut toate formele de publicitate la minister?”

  • Răspuns minister:

„Responsabilităţile în domeniul suplimentelor alimentare sunt împărţite de legislaţia existentă între mai multe autorităţi, respectiv Ministerul Sănătăţii si IBA (Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Bioresurse Alimentare – aflat în coordonarea Ministerului Cercetării şi Inovării).

Suplimentele alimentare pot fi comercializate numai după ce sunt notificate în funcţie de compoziţie la una din cele doua instituţii în conformitate cu actele normative în vigoare.

Potrivit Ordinului nr. 1069/2007 la cerere Ministerul Sănătăţii îşi dă acordul pe materialele publicitare prezentate, materiale care trebuie să respecte prevederile legale.

Ministerul Sănătăţii răspunde la toate solicitările primite.

În anul 2017 au fost 29 de solicitări; în 2018 au fost 25 de solicitări.

Tot în anul 2018 a fost şi o solicitare a unei societăţi care şi-a notificat produsul la IBA”.

  • Concluzia:

Din răspunsul ministerului, rezultă că acesta vede sarcina sa de a verifica reclamele drept facultativă și depinzând de bunul plac al comercianților de a aduce sau nu, spre avizare, machetele publicitare.

Așa apar la TV, pe site-uri și în presă, reclame în care unele firme de suplimente naturiste susțin că vindecă boli neurologice, osoase, de stomac, cancere și afecțiuni ale sistemului circulator.

Pentru comparație, orice fel de reclamă creată pentru un medicament trebuie să fie aprobată de Agenția Națională a Medicamentului și primește un cod unic de identificare care trebuie să apară pe machetă, în orice publicație ar intra aceasta.

În cazul suplimentelor alimentare care se promovează ca având efectele unor medicamente, miza acestei păcăleli naționale este imensă: multe, foarte multe milioane de euro.

Estimare de 100 de milioane de euro în 2020. Cea mai mare creștere europeană!

IBA susține, în Ghidul suplimentelor alimentare pe 2018, unde citează Euromonitor, o companie de cercetare de piață, că volumul suplimentelor alimentare vândute la noi a fost de 72 de milioane de euro.

72 de milioane în 2015 și cu estimare de 100 de milioane de euro în 2020!

Pentru că România va înregistra cea mai mare creștere europeană pe suplimente alimentare.

Nu toată piața de suplimente alimentare apelează la publicitatea mincinoasă. Conform Tatianei Onisei, șefa de departament de la IBA, „escrocheria are o anume întindere, dar există și multe firme serioase”.

Chiar departamentul ei a participat în toamna anului trecut la „un exerciţiu voluntar” al țărilor, în care Comisia Europeană a indicat niște cuvinte de căutare: „artroză”, „artrită”. Au verificat, pe 56 de site-uri, măsura în care sunt respectate sau nu prevederile legale cu privire la menţiunile de sănătate folosite în promovarea suplimentelor alimentare.

Rezultatul?

Au găsit nereguli pe 20 din cele 56 de site-uri verificate: „Jumătate erau comercializate ilegal, adică nu aveau notificare, jumătate foloseau menţiuni de sănătate neautorizate.”

O firmă de suplimente alimentare domină publicitatea TV din România, peste Orange, Vodafone sau LOreal!

Cifrele de mai sus, referitoare la câți bani dau românii pe suplimente alimentare sunt subdimensionate, susțin surse din industria publicității.

Iar spoturile plătite pe TV pot fi un bun indicator.

În 2017, s-a întâmplat un lucru fără precedent. Firma poloneză Zdrovit, care comercializează Supramax Articulații, Bilomag și alte suplimente alimentare, a cheltuit cei mai mulți bani pe publicitatea pe televiziuni din toate companiile din România! La mare distanță de marile trusturi internaționale.

Și în 2018 s-a petrecut același lucru.

Exemplul nu vizează comportamentul Zdrovit, care din documentarea de până acum a ziarului nu apare cu machete fake, ci doar oferă o altă măsură a pieței de suplimente alimentare.

Și arată cât de multe asemenea produse au început să consume românii.

Zdrovit plătește 6 milioane de euro pe an televiziunilor

Libertatea publică clasamentul primelor 100 de firme din România care și-au făcut publicitate pe TV, potrivit GRP30, un indicator de măsurare a audienței.

Un singur producător de suplimente alimentare, Zdrovit, a avut mai multă reclamă plătită decât mari companii precum Procter&Gamble, Orange, Coca Cola sau Vodafone.

Firma poloneză de suplimente alimentare a adunat, în 18-49 urban, 124.000 de GRP-uri în 2017 și 111.000 în 2018, ceea ce înseamnă:

  • De patru ori mai multă audiență TV decât Heineken.
  • De trei ori mai mult decât Telekom România.
  • De două ori mai mult decât colosul Unilever!

Cum prețurile pe TV sunt, în general, cunoscute, estimări realiste vorbesc despre cel puțin 6 milioane de euro plătiți anual de Zdrovit televiziunilor!

Tentația de a nu respecta regulile

Ca să-ți faci publicitate TV de 6 milioane de euro, vinzi, în total, produse de multe zeci de milioane.

Ceea ce, în sine, nu e nici o problemă.

Doar că, pe o piață atât de mare, cu o populație care îmbătrânește și cu un stat care nu poate ridica avizul de notificare a produselor nici după ce ele sunt dovedite ca făcând publicitate înșelătoare, tentația pentru companii de a nu respecta regulile este foarte mare.

De ce să nu te aliniezi la minciună dacă ea garantează profitul celor care o practică?

Iar factorul-cheie al dezinformării este internetul.

Stoparea minciunilor de pe net, misiunea unei generații

Roger Mcnamee, unul dintre investitorii legendari din tehnologie și în Facebook în ultimii 35 de ani, a scris un articol în cea mai recentă ediție a revistei Time.

Mcnamee este și mentor al fondatorului Facebook Mark Zuckenberg. Astăzi, el e serios îngrijorat pentru dezinformările de pe net.

„Pe Facebook, știrile adevărate și cele false arată la fel; singura diferență e că știrile false generează mai mulți bani și, de aceea, primesc un tratament mai bun”, scrie Mcnamee.

Așa e și cu publicitatea la suplimentele alimentare. Dacă spui că vindeci cancerul cu păpădie și vâsc sau că-ți repari auzul cu niște picături, vei vinde mai bine.

Datoria industriei suplimentelor e să-i izoleze pe „corsarii publicității”, iar a statului e să acționeze în favoarea companiilor oneste și, în primul rând, în apărarea publicului.

Reclama falsă pe net, de la suplimente alimentare la orice alte produse, pare imposibil de reglementat.

Dar, după cum amintea inspirat același număr din Time, societatea a mai reușit lucruri aparent imposibile.

„Părinții și bunicii noștri au reușit să stăvilească publicitatea la țigări, așa că poate misiunea generației noastre e aceea de a stopa minciunile de pe net”, scrie revista Time.

Clasamentul primelor 100 de firme din România, după audiența plătită pe TV

 

 


Citește și: 

Libertatea, despre publicitatea mincinoasă din propriul ziar, din presă, de pe TV și de pe internet! Afacerea suplimentelor alimentare care promit că te vindecă de cancer!

Prima reacție a autorităților la investigația Libertatea despre cei care pretind că tratează cancerul: „Administratorul societății care deține Onconovical este sub anchetă”!

Comentarii