Afacerea microbuzelor electrice pentru elevi a atins recordul în Dâmbovița: 17 dubițe de 8 locuri, cumpărate cu 200.000 de euro bucata 

Prețul de listă, de patru ori mai mic

Dacă alte consilii județene din România au plătit în medie 200.000 de euro pentru un microbuz cu 16+1 locuri, autoritățile dâmbovițene au achitat aceeași sumă pentru un vehicul de tip van cu o capacitate la jumătate, de 8+1 locuri.

Pe site-ul oficial al producătorului, un astfel de vehicul de transport persoane, cu caracteristici similare, are un preț de listă recomandat de aproximativ 50.000 de euro fără TVA. Diferența de până la 200.000 de euro este justificată de Corneliu Ștefan, președintele Consiliului Județean Dâmbovița, de dotările suplimentare necesare pentru transportul elevilor, inclusiv al celor cu dizabilități motrice.

Cine a câștigat licitația de la Dâmbovița

Alături de celelalte entități județene din țară, CJ Dâmbovița a fost inclus în proiectul PNRR/2023/C15/EDUCAȚIE/I.10, „Microbuze electrice pentru elevi”, gestionat de Ministerul Educației, în calitate de coordonator de reforme și investiții finanțate prin PNRR. Valoarea grantului prin PNRR pentru Dâmbovița a fost de 30.172.560 de lei (aproximativ 6.000.000 de euro).

În primăvara anului 2025 a fost organizată licitația deschisă pentru achiziționarea primului lot de 17 microbuze electrice școlare de tip 8+1, iar în data de 17 iunie 2025 a fost desemnat câștigătoare societatea C & I EUROTRANS XXI, valoarea contractului fiind de 15.045.000 de lei, potrivit e-licitatie.ro.

Potrivit termene.ro, administrator și asociat unic al societății este Ilie Comuși, un important jucător pe piața de transport rutier de persoane din România.

Lista comunelor care vor primi microbuzele

Cele 17 vanuri de 8+1 locuri au fost livrate de câștigătorul licitației și au ajuns la Târgoviște în urmă cu „două, trei săptămâni”, a declarat, pentru ziarul Libertatea, Corneliu Ștefan, președintele Consiliului Județean Dâmbovița. 

De atunci stau parcate în curtea unei foste unități școlare și așteaptă să fie livrate către comunele beneficiare. A apărut însă un blocaj în transferul dreptului de proprietate a microbuzelor în discuție către cele 17 primării beneficiare, pe de o parte, generat de procedurile birocratice complicate, iar pe de alta, de nemulțumirea unora dintre edili care așteptau să primească mașini cu o capacitate mult mai mare.

Beneficiarele primului lot de vanuri 8+1 sunt 17 comune dâmbovițene, unele dintre ele cu un număr mare de elevi, pentru care dubița de 200.000 de euro nu rezolvă problema copiilor navetiști.  

Comunele dâmbovițene care primesc câte un microbuz de 8 locuri:

Hulubești – 253 de elevi
Moroeni – 456 de elevi
I.L. Caragiale – 523 de elevi
Voinești – 502 elevi de școală generală și 365 de elevi înmatriculați la liceul din comună
Runcu – 242 de elevi
Cobia – 178 de elevi
Cornățelu – 146 de elevi
Butimanu – 240 de elevi
Malu cu Flori – 152 de elevi
Buciumeni – 221 de elevi
Tătărani – 329 de elevi
Cândești – 171 de elevi
Gura Foii – 136 de elevi
Aninoasa – 237 de elevi
Pietrari – 173 de elevi
Poiana –  368 de elevi
Potlogi – 1.435 de elevi

60 de elevi, transportați cu un van de 8+1 locuri

Tocmai aceste diferențe mari în ceea ce privește numărul de elevi din fiecare comună au divizat opiniile primarilor și au stârnit tensiuni locale. Unii afirmă că se pot descurca și cu acest microbuz care nu poate transporta mai mult de opt persoane la o singură cursă, alții consideră că vanul Ford 8+1 nu îi ajută cu nimic și vor încerca să renegocieze cu administrația județeană în speranța că vor primi un microbuz de capacitate dublă.

Primarul din Potlogi, Viorel Drăghici, a explicat pentru ziarul Libertatea că localitatea pe care o reprezintă a fost defavorizată de Ministerul Educației, entitatea care a implementat proiectul, atunci când i-a fost repartizat doar un microbuz de 8 persoane, deși comuna avea nevoie de unul cu 28 de locuri pentru a-i transporta pe cei 60 de elevi navetiști. 

„Ministerul Educației a considerat că noi atât merităm, clasificarea acolo s-a făcut. Eu am dat real 60 de copii navetiști și dumnealor au considerat că am un număr prea mic de copii și din cauza aceasta mi-au repartizat 8+1. Eu am solicitat inițial inspectoratului școlar, pentru că adresa a fost făcută către ISJ, microbuz de 28 de locuri. Mi-au spus că 28 de locuri nu se încadrează în program și atunci am zis, OK, măcar 16+1. 

Punctajul s-a dat și în funcție de numărul de kilometri (n.r. – distanța pe care se deplasează microbuzul de transport elevi) și eu am avut între 0 și 100 km. Mă gândesc că au considerat să dea microbuze mai mari celor care au peste 100 de kilometri, dar nu cred eu că vreo localitate are 100 km de drumuri. Pur și simplu așa a făcut repartiția Ministerul Educației, pentru că dumnealor au implementat programul și au avut punctajul în cadrul ghidului de finanțare. 

Deocamdată aștept o soluție, poate primesc unul de 16+1, care mi-ar fi util. Nu pot eu să comentez ce a făcut Consiliul Județean, cert este că adresa pe care am făcut-o solicitând microbuz și dând datele am făcut-o către Inspectoratul Școlar Dâmbovița”, a declarat primarul comunei Potlogi.

Consiliul local nu s-a decis dacă vrea microbuzul

Primarul Drăghici adaugă că microbuzul nu a ajuns deocamdată în comună. Procedura prevede emiterea a două hotărâri, una a consiliului județean și cea de-a doua a consiliului local, pentru a se putea face transferul mașinii de la o entitate la alta. 

În ședința din septembrie 2025, Consiliul Județean Dâmbovița a adoptat hotărârea „privind aprobarea transferului dreptului de proprietate asupra bunului mobil – activ fix (un microbuz electric cu capacitate 8+1 locuri pentru transportul elevilor) către UAT Potlogi, achiziționat în cadrul proiectului Achiziție microbuze noi electrice pentru școlile din județul Dâmbovița, cod 18, implementat în baza contractului de finanțare nr. 11.978/12.09.2023”, potrivit site-ului oficial al CJ Dâmbovița.

Până la ora publicării acestui articol, Consiliul Local Potlogi nu se întrunise în vederea emiterii unei hotărâri cu privire la microbuzul de 8+1 locuri. În lipsa HCL-ului aprobat de consilierii locali din Potlogi, microbuzul școlar rămâne în parcarea din Târgoviște, chiar dacă noul an școlar a început deja de o săptămână.

„Nu știu care va fi decizia (n.r. – a consilierilor locali). Eu în orice caz am discutat problema aceasta și am susținut că mi-ar fi de folos un 16+1 pentru că localitatea pe care vremelnic o conduc are 9.300 de locuitori și 1.400 de elevi. Hai să zicem că 16+1 pentru moment m-ar descurca pentru că și microbuzul școlar pe care îl deținem acum este tot așa și nu am avut probleme deosebite”, a precizat primarul.

Comasarea școlilor a mărit numărul de elevi navetiști

Situația complicată de la Potlogi a fost explicată, pentru ziarul Libertatea, de către Corneliu Ștefan, președintele CJ Dâmbovița. Din anul 2023, când primarilor le-au fost solicitate informații cu privire la numărul de elevi navetiști și distanțele pe care aceștia trebuie să le parcurgă de la domiciliu la școală, datele din teren s-au schimbat radical. Numărul de elevi navetiști a crescut odată cu implementarea măsurilor Guvernului Bolojan privind reorganizarea rețelei școlare și comasarea unităților de învățământ. 

„Au făcut niște criterii și nu au ținut cont de ele. Acum trei ani, când s-a făcut acest ghid și acest program, nu s-a luat în calcul că la 1 septembrie 2025 se vor desființa școli. Acum s-au desființat școli și toți copiii sunt aduși la școala din centru. Dau exemplu comuna Potlogi. Acolo sunt 600 de copii. Acum doi ani, când s-a făcut ghidul, aveau școală în fiecare sat, acum nu mai au școli în două sate și duc copiii la cea din centru. Merg câte 20, 30 de kilometri pe zi și transportă 300 de copii. Când s-a făcut ghidul, au declarat că ei transportă doar 40 de copii și automat că s-au încadrat la 5 curse de 8+1. Prin desființarea școlilor din cele două sate, automat s-a mărit numărul copiilor care fac naveta. Era un punctaj acum doi ani, alt punctaj este acum”, a explicat Corneliu Ștefan.

Acesta a precizat că au fost cinci criterii în baza cărora comunele participante în proiect au obținut un punctaj în baza cărora au fost selectate pentru un anumit tip de microbuz.

„Este un punctaj, nu am împărțit microbuzele noi, consiliul județean, după bunul plac. Este un punctaj făcut de la 95 de puncte până la 75 de puncte, stabilit în baza datelor care au fost date prin Inspectoratul Școlar. Sunt cinci criterii prin care s-a stabilit punctajul, ca să vă spun concret. Distanța, numărul de elevi, dacă localitatea deține microbuz școlar propriu, dacă deține microbuz școlar mai vechi de 7 ani, pentru că sunt multe localități care au și câte două microbuze școlare, dacă este din mediul urban sau mediul rural. Este un punctaj făcut de Ministerul Educației, nu l-am făcut noi. Știți cum e, noi le-am achiziționat și le predăm către UAT-uri. Asta facem noi, de fapt”, a spus Ștefan.

Justificări pentru prețul triplu

Președintele CJ Dâmbovița a confirmat pentru Libertatea că, într-adevăr, primele 17 microbuze de tip 8+1 în valoare de 200.000 de euro fiecare au ajuns la Târgoviște încă de acum 2-3 săptămâni, dar stau parcate în curtea unei școli până ce consiliile locale din comunele beneficiare vor emite hotărârile necesare pentru transfer.

Cât despre prețul de 200.000 de euro, cât a plătit statul pentru un microbuz de 8+1 locuri, față de prețul mult mai mic afișat pe site-ul oficial al producătorului, președintele CJ Dâmbovița are o explicație: „nu este un microbuz simplu de transport persoane, ci unul recarosat special pentru transportul de elevi”. Corneliu Ștefan nu a lămurit însă în ce au constat acele modificări aduse microbuzelor de a fost necesar triplarea prețului față de cel practicat pe piața auto.

„Nu vreau să iau apărarea Consiliului Județean Dâmbovița, dar nu avem nicio legătură noi. A fost făcut un studiu de oportunitate de Ministerul Educației, sunt scoase la licitație prin PNRR, cu caiet de sarcini avizat și de Ministerul Educației. Vedeți că nu este un simplu microbuz, acestea sunt vândute prin firme care le-au recarosat, nu sunt cumpărate de la producător direct. Nu știu ce s-a întâmplat în alte județe, eu vă spun ce s-a întâmplat în județul Dâmbovița. 

Sunt mai mult decât un microbuz de 8+1, vorbim de rampă de handicap, este modificat în interior, are loc și pentru aparținător, adică sunt condiții pentru elevi, nu vorbim de microbuz transport persoane. Este recarosat, conform caietului de sarcini, pentru transport elevi. Adică nu este un microbuz pe care te duci și-l cumperi de la Ford”, explică Corneliu Ștefan, președintele CJ Dâmbovița. 

„Aceste microbuze sunt vândute de firme care recarosează, nu au fost vândute de producători direct. A fost făcut un caiet de sarcini care a fost aprobat de Guvernul României prin ministerul de resort. Caietul de sarcini nu este făcut de consiliul județean. Vă dați seama că și mie mi-ar fi convenit să cumpăr dublu ca număr de bucăți, pe mine mă interesează numărul de microbuze, ca să fiu sincer. Dacă era valoarea mai mică erau mai multe microbuze, nu? Dar astea au fost firmele care au venit la licitație”, este justificarea oficialului județean.

Cerințele speciale din caietul de sarcini

Potrivit caietului de sarcini consultat de Libertatea, microbuzele de 8+1 care au ajuns la Dâmbovița trebuie să respecte o serie de specificații tehnice care să asigure atât confortul elevilor cu dizabilități, dar și siguranța acestora în timpul transportului. 

1. Durata de încărcare a bateriilor de la 10% la 100% trebuie să se realizeze în maximum 6 ore;
2. Microbuzele vor fi dotate cu funcție de autodiagnoză;
3. Microbuzele vor avea o capacitate de încărcare de 8 pasageri pe locuri cu scaune, din care un loc destinat persoanelor cu dizabilități + un loc pentru conducătorul auto;
4. Caroseria va fi autoportantă de tip cheson, iar podeaua complet coborâtă. Nu vor fi admise trepte pe podeaua microbuzului;
5. Vor fi prevăzute cu ușă culisantă pentru călători situată pe partea dreaptă și o ușă pentru accesul conducătorului auto situată pe partea stângă a microbuzelor electrice;
6. Caroseria va fi garantată atât la coroziune (minimum 8 ani), precum și împotriva fisurării, deformării pe toată durata medie de funcționare în condiții normale de utilizare (minimum 8 ani);
7. Durata medie de funcționare de minimum 8 ani. Durata de utilizare fără reparație generală de minimum 6 ani, durata de utilizare a bateriilor electrice de minimum 48 de luni, cu condiția ca după 48 de luni, capacitatea bateriei măsurată să nu fie mai mică de 80% din capacitatea inițială a acesteia;
8. Microbuzele electrice de 8+1 locuri vor avea podea coborâtă pe toată suprafața disponibilă, pentru a permite urcarea și coborârea cu ușurință a elevilor în punctele de îmbarcare și debarcare, precum și o platformă pentru a facilita accesul persoanelor cu mobilitate redusă sau cu handicap fizic;
9. Microbuzele electrice vor fi echipate cu sisteme de încălzire, ventilație și condiționare a aerului pe bază de pompă de căldură;
10. Autonomia de deplasare va fi minimum 200 km, cu sistemele de încălzire/răcire funcționând astfel încât să se asigure o temperatură interioară de 21 de grade Celsius pe tot parcursul deplasării pe un teren variat (șes – deal), mixt (urban – extraurban), 10 opriri cu câte două minute de funcționare în staționare, încărcare la capacitate maximă pe tot parcursul cursei și cu o viteză medie de 40 km/h;
11. În zona ușii unde este amplasată rampa destinată accesului persoanelor cu dizabilități se va rezerva un spațiu destinat căruciorului, echipat cu elemente de siguranță pentru pasager în timpul deplasării;
12. Microbuzul electric trebuie să fie dotat cu radio cu CD player și/sau port pentru dispozitiv de stocare USB și să poată reda fișiere audio având format MP3. De asemenea, va fi dotat cu microfon integrat funcțional cu o unitate audio de amplificare. Radioul va fi un model fără față detașabilă, încastrat.

Acestea sunt doar o parte dintre cerințele obligatorii menționate în caietul de sarcini. Documentul integral poate fi consultat pe e-licitație.ro.

„Criteriile sunt stabilite de minister, nu de noi”

Reprezentanții CJ Dâmbovița consideră că prețul de 200.000 de euro este justificat tocmai de modificările aduse microbuzului pentru a facilita accesul și transportul în siguranță pentru un călător cu dizabilități.

De altfel, președintele CJ a recunoscut pentru Libertatea că la nivel de județ sunt nemulțumiri cu privire la cele 17 microbuze de capacitate mică și nejustificat de scumpe. 

„Sunt discuții, vă dați seama, că m-au sunat și pe mine. Unii sunt mulțumiți, alți nemulțumiți, dar, repet, este un criteriu făcut de Ministerul Educației, nu l-am făcut eu”, a concluzionat Corneliu Ștefan.

Două ministere au anunțat că fac anchetă

Scandalul microbuzelor electrice cumpărate de statul român prin PNRR pentru a asigura transportul elevilor navetiști a izbucnit în luna august a acestui an odată cu o anchetă a reporteris.ro. Jurnaliștii ieșeni semnalau diferența foarte mare dintre prețul de producător al microbuzelor electrice și cel plătit în cadrul licitațiilor organizate de consiliile județene în baza proiectului derulat de Ministerul Educației.

250 milioane de euro au fost acordate României, prin programul european de reziliență, pentru a cumpăra 3.200 de microbuze școlare electrice în toată țara. Autoritățile europene au estimat costul unui microbuz la 80.000 de euro, scriu jurnaliștii de la Reporter de Iași, care au descoperit că banii s-au epuizat după ce s-au cumpărat 1.300 de autovehicule. 

În total, șapte firme au participat la licitațiile organizate de consiliile județene, însă una singură a primit aproape 60% din contracte. Este vorba despre o firmă din Prahova, Aveuro Internațional, cu conexiuni în PNL. Numai că prețul microbuzelor vândute s-a schimbat de la județ la județ.

Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene Dragoș Pîslaru, a transmis că va sesiza Parchetul European dacă se vor descoperi nereguli. Și Ministerul Educaţiei şi Cercetării a anunțat că verifică achiziţia de microbuze şcolare electrice, iar la final va dispune măsuri, dacă se impun, sau va sesiza organele de anchetă.

Foto: cjsm.ro

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro