Ministrul mediului vrea din nou cote de vânătoare a urșilor: „Au murit prea mulți oameni, am plătit prea mulți bani pentru despăgubiri”

În prezent, pentru că ursul brun este specie protejată, uciderea lui este permisă numai printr-o derogare și doar în cazul în care există dovezi clare că a provocat distrugeri și i-a pus pe oameni în pericol. Ministrul mediului vede însă altfel necesitatea uciderii acestor animale:

„Au murit prea mulți oameni, am plătit prea mulți bani pentru despăgubiri. Atacurile se înmulțesc, interacțiunea om-urs generează prea multe conflicte. Obligația noastră este să apărăm viața umană și bunurile create de om”, a declarat Tánczos.

El susține că valoarea pagubelor și numărul lor și al atacurilor au crescut anual, astfel că „e nevoie de o acțiune preventivă, nu de o acțiune ulterioară”.

„Moare un om, nu se mai poate face nimic postmortem. E nevoie de o cotă de prevenție: pe de-o parte ajută populația de urs brun să ajungă la un nivel stabil, să nu mai crească, pe de altă parte protejăm viețile omenești”, a mai spus Tánczos Barna, la conferința de la minister în care a anunțat noul proiect de ordin și noi date privind populația de urs brun din pădurile României.

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

O vânătoare strict monitorizată, promite ministrul

Cota de prevenție pe care o propune Ministerul Mediului prin noul ordin este de 426 de exemplare. Asta înseamnă că 426 de urși pot fi uciși într-un sezon de către asociațiile de vânători.

Tánczos dă asigurări că de data asta, condițiile vor fi mult mai stricte pentru vânători.

„Va fi o monitorizare mai strictă a activității vânătorilor. Cotele sunt calculate matematic, astfel că am eliminat intervenția subiectivă”, a afirmat ministrul.

Cele 426 de „locuri” vor fi împărțite între județele în care sunt prezenți urșii, în funcție de mai multe criterii: numărul de atacuri ale animalelor, numărul de dosare de pagube și valoarea lor. „Va fi o formulă de calcul la care nu vom umbla în funcție de părerea unei asociații sau a alteia”, promite demnitarul.

Liber la vânătoare „preventivă”

Ce se va schimba esențial prin ordinul de ministru este faptul că se va acționa „preventiv”. Adică nu se va interveni, ca acum, doar în cazul urșilor care provoacă pagube, ci se va porni un sezon de vânătoare: o asociație de vânătoare poate împușca, la liber, animalele sălbatice în limita numărului de exemplare acordat de minister.

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

Intervențiile la urși sunt permise printr-o prevedere a Directivei care spune că pot fi date derogări prin ordine de ministru, pentru uciderea unui anumit urs despre care există dovezi clare că a provocat pagube sau a pus în pericol oamenii – ceea ce se întâmplă în România. Împușcarea însă este ultima soluție, înainte de ea este relocarea.

Aceste derogări se dau acum în baza a două ordine de ministru, unul anual, prin care este stabilit un număr maxim de urși ce pot fi împușcați, și unul din 2009, care stabilește procedura de acordare a derogărilor. Cota maximă de intervenție a fost stabilită ultima dată în 2019 și era ajungea la 140 de exemplare. După ce cifra a fost atinsă, s-au dat doar prin ordine de ministru individuale.

Cine face evaluarea trofeelor provenite din urși 

Ministerul vrea să interzică, prin noul ordin, ca trofeele valoroase – craniul sau blana ursului – să fie scoase din țară, iar evaluarea lor să fie făcută de Garda Forestieră, nu de asociația de vânători, pentru a elimina „evaluarea arbitrară”. 

Recomandări

Mulțumim, Klaus! Aroganța, lăcomia și servilismul au produs, în mod uimitor, speranță

Vânătorii vor avea de plătit anumite taxe la Garda Forestieră, în funcție de punctajul pe care îl are trofeul, între 300 și 700 de euro. Tarifele vor fi mai mari pentru punctajele mai mari.

De asemenea, a mai menționat ministrul în conferință, vânătorii sunt obligați să extragă probe la fiecare recoltare și tot el să suporte aceste costuri.

Proiectul de ordin a fost lansat miercuri, 5 aprilie, în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului.

Mai multe atacuri, pagube de peste 21 de milioane de lei în ultimii patru ani

Tánczos argumentează necesitatea acestor cote de vânătoare prin faptul că numărul de atacuri ale urșilor a crescut simțitor în ultimii ani.

Cifrele ministerului arată că în 2018 au fost 33 de oameni răniți de urși și o persoană a murit, în 2018 au fost 35 de persoane rănite, în timp ce în 2021, patru oameni au murit și alți 41 au fost răniți în atacuri ale urșilor.

Statul a plătit, în ultimii patru ani, peste 21 de milioane de lei pentru pagube provocate de urși.

Un nou studiu al ministerului arată o populație de urși de 7-8.000 de exemplare

Barna Tánczos crede că prin reintroducerea cotelor de vânătoare nu va fi pusă în pericol specia, ci dimpotrivă, o va ajuta să rămână stabilă, în condițiile în populația, afirmă ministrul, a crescut constant în ultimii ani.

„Creșterea constantă a populației generează o creștere constantă a conflictelor om-urs și a pagubelor. Se vede în plățile pe care le facem anual și în dosarele de pagube pe care le primim anual”, a spus Tánczos.

Studiul este de fapt o estimare făcută pe baza raportărilor asociațiilor de vânătoare din două sezoane de vânătoare și pe baza derogărilor și pagubelor provocate de animale. Cifrele confirmă estimările făcute de-a lungul anilor de ONG-urile de mediu, care spuneau că avem undeva la 7.000 de urși, cea mai mare populație de urs brun din Europa.

Nu știm câți urși avem exact, dar ministerul îi numără 

România nu are un recensământ clar al exemplarelor de urși. Se lucrează însă acum la asta. Este vorba despre un program derulat de Ministerul Mediului printr-un proiect mai mare, în valoare de 10 milioane de lei fonduri europene, care prevede, printre altele, o „numărare” a urșilor prin probe genetice, o procedură care va da un rezultat mult mai clar al populației de urși. Până în acest moment, au fost prelevate aproximativ 1.200 de probe, iar obiectivul este 18.000, potrivit ministerului. Probele sunt analizate într-un laborator din Brașov.

„Ursul este un animal sălbatic şi toate măsurile trebuie duse în direcţia respectivă. Această specie trebuie protejată în habitatul natural, nu în sat, nu în lanul de porumb, nu în imediata vecinătate a așezărilor umane, nu lângă om. Habitatul ursului este în pădure, iar omul trebuie protejat”, a spus Barna Tánczos.

Acum doi ani, ministrul spunea că România a greșit când a decis să nu intervină în populația de urși

Ministrul mediului vorbea încă de acum doi ani despre posibilitatea de a „interveni” în populația de urși. El spunea, într-un interviu pentru Agerpres, că România a greșit când a renunțat la cotele de vânătoare în 2016.

„În cazul unui mare carnivor care este în vârful lanţului trofic non-intervenţia, nici măcar urmărirea populaţiei la nivel de statistică şi cifre, înseamnă fără doar şi poate o creştere anuală, sigură, lentă a populaţiei de urs”, a declarat atunci ministrul.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro