Mugur Isărescu: Ce m-a frapat pe mine este că importăm foarte multe mere, deşi deţinem 14% din totalul suprafeţelor cultivate cu meri din UE

Mugur Isărescu s-a declarat „frapat” de faptul că România importă foarte multe mere, deşi deţine 14% din totalul suprafeţelor cultivate cu meri din Uniunea Europeană.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României a discutat despre adâncirea deficitului comercial al țării noastre, fiind surprins de faptul că importăm mere, deși denținem 14% din totalul suprafeţelor cultivate cu meri din UE, informează Agerpres.”Ce m-a frapat pe mine aşa, am discutat cu colegii, este ca importăm foarte multe mere. Avem vreo 14% din totalul suprafeţelor cultivate cu meri, să spunem, din Uniunea Europeană, dar numai 3% din producţie. Bineînţeles că aici e vorba şi de îmbătrânirea livezilor. Ele trebuie înnoite. Dar faptul că dacă te uiţi la acest import în creştere de fructe, şi cu preţuri mai mari, nu sunt numai citrice, sunt produse care ar putea fi produse foarte bine de către România. De asemenea, la legume’, a spus Isărescu.

Potrivit Raportului asupra inflaţiei, în cazul grupei de fructe şi legume, care explică o treime din deficitul comercial generat de mărfurile alimentare, este surprinzătoare contribuţia dominantă a produselor cu tradiţie pe plan local, precum mere, struguri, tomate, cartofi.

„Făcând abstracţie de influenţa factorului sezonier, la toate aceste culturi, producţia din ultimii 10-20 de ani a stagnat sau chiar a scăzut, fenomen asociat, în primul rând, absenţei unor câştiguri în planul randamentelor, la care se adaugă restrângerea, în general, a suprafeţelor cultivate, inclusiv a suprafeţei serelor. De exemplu, oricât de neaşteptat ar fi din perspectiva potenţialului şi a tradiţiei locale, printre sursele importante ale deficitului comercial asociat fructelor se regăsesc merele, în condiţiile în care România deţinea în 2016 peste 10% din totalul suprafeţei cultivate cu meri la nivel european, dar numai 3,6% din totalul producţiei. Diferenţa dintre randamentele obţinute pe plan local şi cel mediu la nivel comunitar este chiar mai accentuată în cazul tomatelor, unde România deţine 9,1% din suprafaţa cultivată şi doar 2,4% din totalul producţiei”, se precizează în Raport.

În același document se regăsește faptul că producţia de legume şi fructe, în general, se plasează mult sub potenţial, activitatea investiţională precară a fermierilor reflectându-se negativ pe multiple paliere. Astfel devine mai avantajos pentru operatorii comerciali să se aprovizioneze de la furnizori externi, capabili să asigure fluxuri stabile în parametri cantitativi şi calitativi corespunzători.

---