Pe urmele lui Nicușor Dan la Timișoara: toate întâlnirile președintelui, protocolul problematic și amintiri despre Vegeta de contrabandă

Agendă extrem de încărcată

Vizita președintelui de la Timișoara a debutat cu o gafă de protocol, dar a fost marcată și de câteva declarații importante legate de anularea alegerilor prezidențiale. Republica Moldova a fost un alt subiect important de pe agenda discuțiilor, președintele insistând să folosească pentru moldovenii din România termenul „basarabeni”. 

Principalul eveniment pentru care președintele Nicușor Dan a ajuns la Timișoara a fost „Timișoara Cities Summit”, organizat de Primăria Timișoara. Evenimentul a reunit primari, reprezentanți ai instituțiilor Uniunii Europene, ambasadori, politicieni, analiști și comentatori politici pentru a discuta despre extinderea Uniunii Europene. Pentru evenimentele de marți, 30 septembrie, președintele a ajuns la Timișoara în seara zilei precedente, participând și la cina festivă organizată pentru invitații congresului. 

Marți dimineață, la ora 8.30, Nicușor Dan a avut programat primul eveniment din agenda încărcată a zilei: depunerea unei coroane de flori la monumentul „Crucificare” din Piața Victoriei. Cazat la hotelul Timișoara, aflat în apropiere, președintele a mers pe jos până la monument. Nicușor Dan a fost întâmpinat cu o ceremonie militară, la care președintele ar fi trebuit să urmeze un protocol exact. Imaginile cu Nicușor Dan încurcându-se în procedurile de protocol au devenit virale pe internet. 

Ce prevedea protocolul care i-a dat bătăi de cap

Protocolul dedicat evenimentului, studiat de Libertatea, avea prevăzut toți pașii pe care președintele trebuia să îi urmeze la depunerea coroanei. 

Astfel, documentul prevedea prezentarea Onorului de către comandantul Gărzii – lt.col. Cristian-Toader Cheslerean. Următorul pas era salutul Drapelului de Luptă – prin înclinarea capului. „NU se trece în revistă Garda (Garda este constituită în onoarea eroilor)”, mai era prevăzut în protocol, pentru care următorii pași erau „deplasare la locul desemnat pe timpul ceremoniei” și „intonarea Imnului Naţional al României”. 

Departamentul de Protocol din cadrul Administrației Prezidențiale a stabilit, înainte de vizită, și pașii exacți pe care trebuie să îi urmeze președintele pentru depunerea coroanei.

„Preşedintele României se deplasează își ocupă locul în spatele militarilor care poartă coroana. Fanfara intonează marșul funebru. Cei doi militari depun coroana de flori. Preşedintele României aranjează lenta. După aranjarea lentei, Președintele României se retrage doi pași în spate. Păstrarea unui moment de reculegere. 10 secunde, până când fanfara încheie marșul funebru. La plecare:  Salutul Drapelului de Luptă – prin înclinarea capului”, prevedea protocolul. 

„Zic că e președintele în vizită. Dar de ce iese de aici?”

După depunerea coroanei de flori, alaiul prezidențial s-a îndreptat, tot pe jos, spre sediul Societății Timișoara, aflat în apropiere. Mai mulți curioși s-au oprit să îl vadă pe Nicușor Dan. Președintele i-a salutat și le-a strâns mâna câtorva timișoreni opriți să îl salute. În timp ce șeful statului se afla în sediul Societății Timișoara, mai mulți timișoreni s-au oprit să vadă de ce este atâta agitație în zonă la o oră la care localurile din apropiere sunt închise și zona este de obicei pustie. 

„Am văzut lumea adunată și acum m-a întrebat cineva ce se întâmplă aici. Cică e președintele în vizită. Dar de ce iese de aici?”, s-a întrebat un pensionar care aștepta să se deschidă KFC-ul din apropiere. O doamnă care a auzit la radio că vine președintele în Timișoara a mers în centru să îl vadă. Nu vrea să îi spună nimic: „Doar să văd… Dacă am ce să văd”. O doamnă, fostă profesoară de română la „C.D. Loga”, un liceu de top din Timișoara, a mers în centrul istoric să-i reamintească lui Nicușor Dan de perioada petrecută în Franța, unde copiii ei au fost prieteni cu actualul președinte. „Ce știu e că francezii îl apreciau foarte mult. Nicușor avea acolo un club al admiratorilor lui, care se numea Fan Dan”, a spus timișoreanca. 

Amintiri cu lotul olimpic de matematică, malurile Begăi și Vegeta 

La ieșirea din sediul Societății Timișoara, unde a petrecut aproximativ jumătate de oră, Nicușor Dan a fost întâmpinat de un „georgist” care a început să strige împotriva președintelui. Jandarmii l-au încercuit rapid. De la Societatea Timișoara, președintele, însoțit de primarul Dominic Fritz și alți politicieni USR, a pornit, pe jos, spre Muzeul de Artă din Piața Unirii, la deschiderea „Timișoara Cities Summit”. 

„Piața asta (n.r. – Victoriei) nu a mai fost reabilitată și se vede, dar ne gândeam să nu distrugem memoria locului”, i-a explicat primarul Fritz președintelui, în timpul deplasării. Apoi, Fritz i-a spus președintelui că a organizat un concurs de proiecte pentru reamenajarea pieței. 

„Plimbarea asta a devenit o tradiție. Am fost cu președintele Germaniei, cu Maia Sandu, cu Roberta Metsola”, i-a mai spus Fritz lui Nicușor Dan. „O să fie traseul președinților”, a plusat un membru al alaiului prezidențial. 

Întrebat, în timp ce se afla în Piața Operei, dacă are vreo amintire legată de Timișoara, președintele Nicușor Dan și-a amintit că în anul 1987, când făcea parte din lotul olimpic de Matematică al României, a locuit trei ani în capitala Banatului. 

„Era o comunitate de tineri. Aveam preocupări comune, discuții filozofice despre viață. Îmi aduc aminte plimbările pe malul Begăi”, a mărturisit Nicușor Dan. Nu reține dacă în 1987 se simțea la Timișoara aerul libertății care a cuprins România în 1989. „Îmi aduc aminte că reușeam să cumpărăm Vegeta (n.r. – produs care nu se găsea în România și era adus ca marfă de contrabandă din Iugoslavia) pentru părinții mei”, a mai mărturisit președintele.

Pe Alba Iulia, stradă pietonală acoperită de umbrele colorate, Fritz și Nicușor au făcut un selfie și s-au îndreptat apoi spre Piața Libertății, strada Vasile Alecsandri și Piața Unirii. 

„Trei chestiuni, două grele și una ușoară”

Ajuns la Muzeul de Artă pentru discursul de deschidere a „Timișoara Cities Summit”, Nicușor Dan a anunțat despre ce vrea să vorbească: „Trei chestiuni. Două grele și una ușoară. Câteva afirmații și mai multe întrebări”. 

În discursul său, președintele a adus în discuție condițiile de intrare în Uniunea Europeană a țărilor care își doresc să facă acest pas. Nicușor Dan a spus că e nevoie de o dezbatere despre „cât de sus să fie ștacheta (n.r. pentru condițiile de aderare)”. 

„Dacă vrem să fim foarte direcți, acum 20 de ani, când România a încheiat procesul de aderare, cred că România nu era pregătită pentru a intra în Uniunea Europeană. Și cred că nici Bulgaria. Dar decizia de a intra a fost o decizie corectă pe care Uniunea Europeană a luat-o, și vedem azi progresele pe care, după 18 ani de la aderarea efectivă, România le-a făcut”, a subliniat Nicușor Dan.

În context, președintele României a spus că „tocmai pentru că există această competiție geopolitică între Europa și alte modele, poate că exigențele nu ar trebui să fie atât de înalte”. 

„Poate că răspunsul la această întrebare este în interiorul UE”

Una dintre întrebările ridicate de președinte în deschiderea summit-ului de la Timișoara a fost de ce societățile din țările care și-au depus candidatura pentru intrarea în UE nu pun suficientă presiune pe decidenții politici pentru ca acest proces să se întâmple mai repede.

„Și poate că răspunsul la această întrebare este în interiorul Uniunii însăși. Poate că noi nu suntem suficient de competitivi, poate că noi nu suntem suficient de flexibili economic, și poate că din cauza asta nu suntem, cum am spus, suficient de atractivi pentru țările astea, pentru ca societățile din țările lor să pună presiune pentru reformele care să le aducă în stadiul de a fi incluse în Uniune. Și asta este o temă la care trebuie fiecare dintre noi să reflectăm”, a mai spus președintele Nicușor Dan, care a spus că relația de putere dintre marile orașe europene și statele europene ar trebui să se schimbe, astfel încât asociațiile de orașe să aibă un cuvânt mai mare de spus în procesul decizional.

„În societatea contemporană, rolul bisericilor e foarte important”

După discursul de la Muzeul de Artă, președintele Nicușor Dan a avut o scurtă întâlnire cu primarii participanți la summit. Ulterior s-a întâlnit cu reprezentanții cultelor religioase din Timișoara și a mers să viziteze Catedrala Romano-Catolică, aflată chiar lângă muzeu. În Piața Unirii, pe președinte l-au așteptat din nou trei „georgiști”, dintre care unul striga, la fel ca în Piața Victoriei, după ieșirea de la Societatea Timișoara: „Călin Georgescu, președinte!”, „Demisia!” „De ce ne-ați mințit în scris?”. 

Intrat în catedrală, președintele a fost întâmpinat de episcopul József-Csaba Pál, care i-a vorbit despre istoria catedralei, despre cât de bine se înțeleg catolicii cu ortodocșii sârbi care au catedrala vizavi, dar și despre faptul că slujbele se țin română, germană și maghiară, iar mai nou, în sunt avuți în vedere și enoriașii din Sri Lanka. 

„Sunt 150 de srilankezi care participă la liturghie. Ei sunt oameni foarte evlavioși și doresc să fie aici”, a explicat episcopul, care i-a explicat președintelui că în catedrală, nefiind parohie, nu se fac botezuri. Totuși, unicul botez permis a fost pentru o familie de srilankezi. 

Nepregătit să aibă un cuvânt în catedrală, dar pus în fața faptului împlinit, președintele a spus că rolul preoților este sacru și aici el nu vrea să intervină. 

„Dar rolul social este foarte important pentru toate cultele din România pentru că e o chestiune de valori. Într-o perioadă în care valorile se relativizează e important ca ele să fie afirmate. În societatea noastră contemporană, rolul bisericilor e foarte important și pentru asta vă mulțumesc”, a spus Nicușor Dan, la Domul Catolic. 

Nicușor Dan a insistat să folosească termenul „basarabeni”

După o întâlnire cu Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, o vizită la două firme din domeniul tehnologiei și o întâlnire cu mediul de afaceri, evenimente la care presa nu a avut acces, președintele a participat la conferința publică „Europa la răscruce – Securitate, Prosperitate și Viitorul Nostru Comun”. 

Primul punct al dialogului dintre Dominic Fritz și Nicușor Dan, care a inclus și întrebări transmise din public anonim prin intermediul unui cod QR, a vizat alegerile din Republica Moldova. Fritz a fost curios să știe ce a făcut președintele în noaptea de după alegerile parlamentare din Republica Moldova, finalizate „cu un rezultat extrem de încurajator pentru toți cei care cred în Europa”. 

Înainte de a răspunde, Nicușor Dan a ținut să precizeze că în momentul în care a intrat în Cinema Timiș, complet reabilitat, a încercat să își amintească ce film a văzut aici în 1987, când a locuit pentru trei luni la Timișoara. „E unul din două. Sau Șatra sau o ecranizare după opera Carmen”, a spus Nicușor Dan, după care a trecut la „chestiunea foarte serioasă” a alegerilor din Republica Moldova. 

„Vă mărturisesc că le-am urmărit toată ziua. Am dat și niște mesaje pentru cetățenii basarabeni din România și insist pentru această terminologie. Iar pentru că așa numitul CEC din Moldova dă rezultatele online, începând cu ora 9 (n.r. seara) am urmărit cu mare atenție, ba chiar m-am și trezit de două ori peste noapte. Nu mi-am planificat, dar eram prea curios. Rezultatul este absolut încurajator”, a explicat Nicușor Dan. 

La sesiunea de întrebări, o persoană din public a vrut să știe de ce insistă președintele să folosească termenul de „basarabeni”. „O spun așa cum spun și bănățeni. Cred că nu se supără nimeni de aici dacă spun că suntem în Banat”, a fost răspunsul președintelui. 

Unde a fost prinsă România pe picior greșit la alegeri

În cadrul conferinței de la Cinema Timiș, primarul Fritz l-a întrebat pe Nicușor Dan cum a reușit Moldova „să se apere atât de bine” împotriva atacurilor hibride ale Rusiei pe când protecția „în România nu a funcționat întotdeauna chiar perfect”. 

„Moldova a fost prevenită. Acolo oamenii se așteptau în 2024 ca Rusia să influențeze alegerile și mai ales referendumul. (…) România credea că este sigură. Avem niște servicii de informații care în linii mari cunosc lucrurile care se întâmplă. Unde a fost prinsă România pe picior greșit: viteza și amploarea tehnologică a operațiunii care s-a desfășurat cu Călin Georgescu înainte de alegerile din noiembrie (n.r. – 2024)”, a explicat Nicușor Dan. 

Președintele României a mai spus că e gata să parieze că Republica Moldova va intra în Uniunea Europeană în trei ani. Întrebat dacă România are aceeași susținere și pentru integrarea europeană a Serbiei, Nicușor Dan a explicat că „de principiu” și-ar dori ca Serbia să intre în Uniunea Europeană, dar „orice țară care își dorește să intre în Uniunea Europeană trebuie să aibă niște standarde pe funcționarea instituțiilor, pe justiție și trebuie să existe o voință a clasei politice pentru ca acest pas să se întâmple”. 

„Nu e un răspuns doar pentru Serbia. E un răspuns pentru toate țările din Balcani. Unele au început procesul de aderare de acum 10 ani. Progresele sunt cu diferite viteze. E o dezbatere despre cât de înalte să fie standardele, dar e legitim ca Uniunea Europeană să pretindă niște standarde pentru aderare”, a explicat președintele Dan. 

„Vegheați ca legile să fie și în folosul duhovnicesc al neamului”

După conferința în care a răspuns întrebărilor din partea publicului din Timișoara, Nicușor Dan a răspuns timp de aproape o oră întrebărilor jurnaliștilor. A urmat o vizită la expoziția Dan Perjovschi de la Muzeul Corneliu Miklosi, iar de acolo s-a întors în centrul Timișoarei pentru o vizită la Catedrala Mitropolitană. 

Mitropolitul Banatului, ÎPS Ioan Selejan, i-a amintit președintelui cum a fost construită catedrala în vreme de război și cum lăcașul de cult a fost bombardat de aviația germană în 1944, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial: „Au fost lansate șase bombe. Socotiți dumneavoastră dacă a fost sau nu minune. Din cele șase bombe, numai una a explodat. Dacă toate șase ar fi explodat, ar fi distrus toată catedrala. Așa, doar turnul din față a fost afectat”.

Mitropolitul Selejan a avut și un sfat pentru președintele Nicușor Dan. „Vă îndemnăm și pe dumneavoastră, din cel mai înalt scaun din țara aceasta, să vegheați ca legile care vor fi date să fie totdeauna și în folosul duhovnicesc al neamului. Vegheați ca Biserica și cei care cred în Dumnezeu să își poată desfășura mai departe viața, și în truda de zi cu zi, și crezând în Dumnezeu”, a transmis mitropolitul, care i-a dăruit președintelui Nicușor Dan o icoană cu Maica Domnului și o mahramă cu tricolor. 

„Mulțumesc pentru primire și pentru acest cadou simbolic. O să găsim un loc la Cotroceni pentru el. Mulțumesc că ne-ați primit în acest simbol al Banatului și pentru ce faceți zi de zi. Ce face Biserica în zilele noastre, care sunt dificile pentru multă lume, înseamnă o stabilitate într-o lume fără repere, o reconciliere a românilor cu ei înșiși și asta este foarte important, dincolo, bineînțeles, de relația cu transcendentalul, cu cerul, cu Dumnezeu”, a fost mesajul lui Nicușor Dan de la Catedrala Mitropolitană din Timișoara. 

Vizita de la Timișoara a președintelui Nicușor Dan s-a încheiat cu o cină cu mitropolitul Ioan Selejan, la reședința arhiepiscopului. La evenimentul privat au mai fost invitați președintele CJ Timiș, Alfred Simonis, și primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Nicușor Dan a rămas peste noapte la Timișoara, plecând miercuri dimineața la reuniunea informală a Consiliului European de la Copenhaga direct de la Timișoara.  

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 13

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro