România, sub presiunea măsurilor de austeritate. Ce a negociat Ilie Bolojan cu sindicatele. Lider sindical: „Vor fi mari mișcări sociale”

România are un decalaj de încasare a TVA de 36%, în timp ce media UE este de 5,4%, țările din regiune reușind o diminuarea a acestuia printr-un printr-un mix de reforme și digitalizare a administrațiilor fiscale, însă cele realizate în România nu au generat încă rezultatele dorite, se arată într-o analiză realizată de Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România.

Potrivit lui Daniel Anghel, cauzele veniturilor bugetare reduse sunt multe, cele mai evidente fiind numărul redus de contribuabili raportat la mărimea populației, capacitatea de colectare slabă a ANAF, evaziunea fiscală, fenomenul muncii la negru.

• Numărul contribuabillor persoane juridice este de circa 1,1 milioane de persoane. Dintre acestea, peste 300.000 sunt microîntreprinderi, restul fiind plătitori de impozit pe profit, cel puțin în terorie, pentru că mulți înregistrează pierdere.
• În cazul persoanelor fizice, sunt circa 700 de persoane fizice autorizate în evidențele ANAF și cam 5,5 milioane de salariați, la o populație de 19 milioane de persoane, din care 5 milioane sunt pensionari si aproape 3 milioane copii.
• Pe lângă faptul că numărul de contribuabili este destul de mic, au fost și multe excepții, scutiri la toate capitolele Codului fiscal pentru anumite categorii de persoane sau de bunuri ori servicii: la impozitul pe venit, contribuții de asigurări, TVA și altele. Practic, numărul celor care datorează taxe s-a tot diminuat din 2016 sau unii au beneficiat de facilități.

Recomandări

Culise. Luptele nevăzute din PSD: cum își împart palme taberele Grindeanu-Neacșu și Stănescu-Băluță

După ce a dezvăluit că directorului societăţii Salrom i-a fost mărit salariul de la 32.000 de lei la 38.000 de lei, la puţin timp după tragedia de la Praid, ministrului Economiei mai numește cțiva directori cu salarii uriașe și vorbește de cum își ating aceștia indicatorii de performanță.

„Știu cum au fost stabiliți acei parametri de performanță. E un loc călduț unde și daca te trezești dimineața și te uiți pe geam i-ai îndeplinit”, spune Miruță.

Directorii CA-urilor de la INCERTRANS, Cuprumin și Uzina Mecanică Dragomirești au fost printre cei nominalizați de ministru.

Impozitul suplimentar, aplicat pe cifra de afaceri, va crește pentru sectorul bancar de la 2% la 4%, prevede un proiect de lege pregătit pentru a fi asumat de către Guvern în Parlament. Noua cotă de 4% se va aplica de la 1 iulie, deși data de 1 iulie este deja depășită, dar și anul următor, prevede proiectul, potrivit Profit.ro.

Recomandări

Ultimele „mutări” în justiție ale fugarului Sorin Oprescu. Judecătorul, despre fostul primar: „Are o conduită procesuală abuzivă”

„Problema noastră este că TVA-ul este mărit succesiv de la 5% la 9% și acum la 21%, într-o perioadă de nici doi ani de zile. Sunt mulți oameni care încă își construiesc casa, au dat un avans de 5% și din cauza tuturor întârzierilor birocratice din primării, se trezesc că la finalizare o să plătească un TVA de 21%. La 100.000 de euro, diferența este de 16.000 de euro. Orice lucru care afectează clientul, afectează și dezvoltatorul și afacerea. Nu este o scădere de vânzări, este ca un perete pus în fața autostrăzii”, explică omul de afaceri Dan Șucu pentru Profit.ro.

Dezvoltările mele imobiliare vor fi afectate într-o măsură mai mică (fiind o zonă de preț mai ridicat, n.red.). Vor fi afectate, în principal, apartamentele mici. Vor fi avantajate, într-o oarecare măsură, vânzările de produse vechi.

Recomandări

Prima lege contestată de președintele Nicușor Dan la Curtea Constituțională

Protestele angajaţilor Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Buzău au ajuns la a patra zi consecutivă şi au culminat cu suspendarea totală a activităţii în toate birourile instituţiei. Pentru prima dată de la declanşarea acţiunilor de protest, ghişeele au rămas complet închise încă de la ora 8:30, iar lucrul cu publicul a fost sistat în totalitate, potrivit News.ro.

Astfel, buzoienii care au venit la sediul Fiscului sau la Trezorerie pentru diverse probleme au fost nevoiţi să plece fără a-şi putea rezolva solicitările. Activitatea este blocată atât la ghişeele cu publicul, cât şi la celelalte servicii interne ale instituţiei.

Nemulţumiri protestatarilor sunt legate de venituri şi de condiţiile de muncă. Salariaţii au ales să protesteze faţă de măsurile anunţate care le-ar putea diminua veniturile, dar şi faţă de alte probleme cu care se confruntă.

Aproximativ 100 de angajați ai ANAF Cluj au declanșat, joi, un nou protest spontan, ca urmare a nemulțumirilor salariale.

„Avem aceeași nemulțumire – reducerea veniturilor. Și o nemulțumire și mai mare datorată faptului că nu se fac, cum au promis, aceste reforme, adică se începe iarăși de jos în sus. Iarăși o nemulțumire, că suntem supuși unei campanii media de defăimare constantă, că noi am fi de vină că a crescut deficitul și că nu se colectează TVA. Cam 100 de persoane au fost la protest, dacă am numărat bine. Sperăm să avem o întâlnire cu ministrul de Finanțe, să rezolvăm din nemulțumirile oamenilor, sperăm să nu ajungem la grevăţ’, a declarat, pentru Agerpres, președintele Sindicatului Solidaritatea, care reprezintă sindicate din ANAF și Finanțe, Dorin Modure.

Angajații ANAF Cluj au mai declanșat câte un protest spontan luni și miercuri, din aceleași motive. La protestul de luni au participat 200 de persoane, iar la cel de miercuri, 100 de persoane.

Creşterea TVA va duce la recesiune economică, atrăgând reducerea consumului şi diminuarea profitabilităţii companiilor, precum şi la scăderea veniturilor intrate la bugetul de stat, spun reprezentanţii Appraisal & Valuation SA.

Impactul creşterii TVA va fi resimţit la cel puţin niveluri: (1) creşterea preţurilor; (2) diminuarea consumului şi încetinirea creşterii economice; (3) presiunea asupra mediului de afaceri; şi (4) impactul negativ asupra bugetului de stat. 

Consilierul prezidențial Radu Burnete a evitat un răspuns tranșant privind creșerea TVA, în ciuda garanțiilor date de președintele Nicușor Dan: „Las guvernul să explice, nu mă pronunț eu. Nu cred că mărirea de taxe e soluția”.

El spune că actualul guvern are o sarcină extrem de dificilă, iar accesul la împrumuturi pe piețele internaționale este vital. „1 din 3 lei cheltuiți de stat sunt împrumutați. Fără banii aceștia va fi mult mai rău”, spune acesta.

Premierul Ilie Bolojan afirmă joi, după întâlnirea cu sindicatele, că sindicatele şi patronatele sunt partenerii Executivului, iar dialogul început va continua în mod constant , el anunţând că vineri are loc Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social. Conform şefului Executivului, propunerile reprezentanţilor sindicali vor fi analizate, iar în măsura în care va fi posibil, vor fi incluse în pachetul de măsuri guvernamentale. El a precizat că România are nevoie de măsuri structurale pentru a creşte credibilitatea pe pieţele financiare şi în rândul investitorilor şi de ”soluţii care să corecteze nedreptăţile şi dezechilibrele, pentru a reconstrui încrederea cetăţenilor”.

Liderul Sed Lex spune că discuțiile cu guvernul vor continua și vor stabili în funcție de acestea dacă vor continua protestele. Marica spune că este optimist că nu vor fi concedieri la stat și nu se vor tăia salarii dacă ANAF-ul și instituțiile abilitate vor recupera TVA-ul și datoriile fiscale.

Bogdan Hossu, lider CNS „Cartel Alfa”, a declarat la finalul discuțiilor cu premierul Bolojan că acesta le-a transmis că instituțiile bugetare nu vor mai primi bani suplimentari la rectificarea de buget ci vor trebui să se încadreze în bugetul deja alocat. Asta ar putea însemna anumite concedieri sau zile de concediu fără plată.

„Vor fi mari mișcări sociale”, avertizează Hossu.

Peste 1,88 milioane de pensionari din România primesc o pensie lunară de peste 3.000 de lei. De la 1 august 2025, aceștia vor plati CASS 10%.

„Văd că nu există nici măcar curajul de a se aplica celebra cota unică (deși are tot caracter regresiv) de 16% la tot! Nu există curajul impozitarii cheltuielilor administrative externe făcute de companiile mari! (cca. 40 de mld euro se externalizeaza anual, potrivit datelor ANAF).”, a scris Câciu pe Facebook.

Din perspectiva măsurilor fiscale, efectul va fi creșterea inflației și intrarea în recesiune, avertizează fostul ministru. Pe partea de cheltuieli, masurile vor avea efect doar pe termen scurt, pentru că, pe termen mediu, calitatea serviciilor publice (și așa era la un nivel jos) va scădea. Efect recesionist și la cheltuieli, punctează acesta

Aceștia reclamă tăierea sporului de muncă în condiții vătămătoare susținând că veniturile le vor scădea foarte mult

În același timp în care premierul Ilie Bolojan negociază cu liderii a cinci confederații sindicale la Palatul Victoria, la Ministerul de Finanțe au loc discuții cu reprezentanții sindicatelor din acest domeniu, veniți din întreaga țară.

Premierul Ilie Bolojan a convocat joi, la ora 9:00, reprezentanții a cinci confederații sindicale la Guvern, pentru discuții despre noul pachet fiscal. Întâlnirea vine după aproape o săptămână de proteste spontane în instituții publice, declanșate de nemulțumirea angajaților față de plafonarea sporului de antenă.

Sindicatele se arată nemulțumite de măsurile fiscale anunțate de premierul Ilie Bolojan pentru români. Mircea Burlacu, vicepreședintele Blocului Național Sindical (BNS), atrage atenția că măsuri precum majorarea TVA vor adânci inflația și vor scădea puterea reală de cumpărare a lucrătorilor, fără ca firmele să fie afectate în mod real.

„Toată povara se duce în spinarea noastră, a consumatorului final. Pe noi, sindicatele, ne ignoră. I-am cerut de o lună dialog. Nu așa se guvernează. Au făcut dezmăţ pe bani publici, pentru că nu suntem noi vinovaţi, lucrătorii şi sindicaliştii de ceea ce s-a întâmplat în ultimii doi ani, iar acum noi trebuie să acoperim gaura din buget”, a declarat Mircea Burlacu.

Miniștrii Alexandru Nazare (Finanțe), Alexandru Rogobete (Sănătate), Petre Florin Manole (Muncă) și Daniel David (Educație) vor avea joi o conferință de presă pentru a explica măsurile de austeritate care afectează angajații din aceste domenii. 

Reacții nefavorabile la adresa măsurilor fiscale anunțate

Bolojan va aduce recesiunea deplină în România în 2025 și o recesiune chiar și mai mare în 2026 (-4%), scrie Radu Soviani în editorialul său d epe Libertatea.

Gazetarul Cristian Tudor Popescu a criticat dur miercuri, 2 iulie, privilegiile și corupția din Justiție, acuzând că, încă de pe vremea fostului președinte Ion Iliescu, adică după Revoluția din 1989, magistrații au devenit o nouă nomenclatură intangibilă, cu salarii uriașe, pensii speciale și decizii dictate de șpăgi și influențe politice.

Ce măsuri fiscale pregătește Guvernul Bolojan:

• România are acum trei cote de TVA: 5%, 11% și 19% și vor mai rămâne două: 11% și 21%. La cota redusă vor rămâne medicamentele, alimentele, serviciile publice de apă și canalizare, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică. Industria Horeca va rămâne nivelul actual, dar numai până în octombrie. Dacă veniturile la buget nu vor crește, atunci cota HoReCa se va majora la 21%.
• creșterea accizelor de 10% pentru băuturile alcoolice și combustibili, de la 1 august; la combustibili, adică la motorină, va funcționa o schemă de restituire parțială a acestei creșteri către companiile care asigură transportul în România
• va crește și acciza pentru țigări, de la 1 august
• pensionarii care au o pensie mai mare de 3.000 de lei pe lună vor plăti CASS, adică un procent de 10% din suma care trece peste această limită, de la 1 august
• majorare a impozitului pe dividende de la 10% la 16%, de la 1 ianuarie 2026
• profiturile băncilor vor fi taxate suplimentar în 2026
• toate câștigurile din jocurile de noroc vor fi suprataxate în 2026
• pensiile și salariile bugetarilor vor fi înghețate în 2026
• tăierea burselor pentru studenți

Bolojan a adăugat că, dacă nu se iau acum aceste măsuri, România poate intra într-o recesiune brutală.

Noile decizii vizează reducerea cheltuielilor bugetare, în condițiile în care România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar dintre țările europene, adică 9,3% din PIB.