Mergi direct la conținut »
Editorial de Claudiu Săftoiu. Precedentul catalan în România: cine va opri referendumul autonomist al radicalilor maghiari din Transilvania?
Ştiri Libertatea > Ştiri

Editorial de Claudiu Săftoiu. Precedentul catalan în România: cine va opri referendumul autonomist al radicalilor maghiari din Transilvania?

La doar patru zile după referendumul ilegal din Spania, din provincia cu autonomie extinsă Catalonia, partidele ungurești radicale din Transilvania au ieșit la atac frontal, pe 4 octombrie, împotriva integrității și unității statului național român. ”Transilvania nu este România (...) De-a lungul istoriei, Transilvania a fost de mai multe ori un principat de sine stătător, decât o parte a unei țări”, se spune în comunicatul comun al liderilor politici maghiari extremiști, reprezentanți în Consiliul Național Maghiar din Transilvania (CNMT) și Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT). Mai mult, politicienii maghiari ridică fără menajamente problema organizării și în Transilvania a unui referendum pentru independența Ținutului Secuiesc. Mai rămâne ca peste puțin timp UDMR - partidul etnic maghiar din parlamentul românesc - să adere la această poziție radicală, pentru ca funia roșie CNMT-PPMT-UDMR-FISDESZ-Viktor Orban să se încolăcească complet în jurul Ardealului și să strângă, până la desprinderea teritoriului transilvănean de trupul pământului românesc, din străbuni.

Când liderii statelor europene își bat cuie în talpa propriilor națiuni

Bâlbâiala liderilor europeni față de mișcările autonomiste și independentiste din UE și din afara ei – Scoția, Irlanda de Nord, Marea Britanie (Brexit), anexarea Crimeii, proclamarea a două republici populare independente în Donețk și Lugansk, din Ucraina – a zgândărit focarele secesioniste, care iau foc, unul câte unul, prin Europa. Ca un exemplu cald, vedeți reacțiile echivoce ale liderilor statelor europene, referitoare la situația din Spania. Transformarea mediatică a celor chemați să apere legea, a poliției naționale spaniole și a Gărzii Civile, în agresori, și a celor care o încalcă, în victime, a dat apă la moară separatiștilor catalani și politicienilor să se încurce în declarații schizoide: cer apărarea literei constituției spaniole, dar deplâng măsurile luate pentru respectarea acesteia.

După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, în 1945, frontierele Europei au devenit intangibile. Acest deziderat comun al Europei, de protejare a granițelor națiunilor prin acorduri internaționale (Helsinki, 1975), a rezistat câtă vreme economiile statelor europene, în refacere după război, au dat de lucru oamenilor și au proiectat un viitor al prosperității și al unei perioade de pace lungă, de peste 70 de ani. Crizele economice succesive prin care a trecut Uniunea Europeană, cea mai violentă fiind cea din 2008, au redeschis vechi dispute interne în țările occidentale cu tradiție – Țara Bascilor și Catalonia în Spania, Corsica în Franța, Scoția și Irlanda de Nord în Marea Britanie. Provincii cu naționalități puternice, cu o autonomie administrativă și financiară performante, ruinează proiectul Uniunii Europene și, o dată cu acesta, peste 70 de ani de pace și stabilitate. Destabilizarea UE, fărâmițarea acesteia, aprinderea unor ruguri naționaliste și ascuțirea armelor secesioniste pentru sfâșierea frontierelor naționale fac un rău incalculabil sutelor de milioane de europeni și provoacă aplauze zgomotoase din partea Federației Ruse. Conducerea de la Kremlin a salutat și salută fără întârziere orice acțiune care poate antrena vulnerabilizarea UE. Rusia pândește și profită de răsucirile etniciste și autonomiste din sânul marii familii europene. Riscul ca în câteva zile, Catalonia să își declare unilateral independența față de Spania și de Coroana spaniolă, este imens. În eventualitatea producerii acestei catastrofe, liderii de la Bruxelles nu au nici măcar o simulare de soluție, darămite soluția în sine. Primul pas spre implozia Europei, așa cum o știm noi, va fi fiind și ultimul episod al existenței unei Europei unite.

Povestea unui poliţist din Suceava care nu reuşeşte de două luni să scape de COVID-19. „Am făcut în total 8 teste COVID, stau închis fără simptome de 60 de zile, iar în situația mea sunt mulți”
Recomandări

Povestea unui poliţist din Suceava care nu reuşeşte de două luni să scape de COVID-19. „Am făcut în total 8 teste COVID, stau închis fără simptome de 60 de zile, iar în situația mea sunt mulți”

 

Cum ne poate împresura Ungaria, cu sprijin rusesc, în chestiunea autonomiei Ținutului Secuiesc

România este una dintre țintele amenințărilor secesioniste, la adresa suveranității și integrității sale teritoriale. Așa cum Moscova a salutat referendumul din Catalonia și a deplâns dificultățile de punere a lui în practică până la capăt, tot așa pe canale diplomatice și de media controlate, rușii pot încuraja și susține proiectul secesionist maghiar, pe teritoriul românesc. Relațiile personale excelente, dintre președintele rus Vladimir Putin și premierul ungar Viktor Orban, au dus la creșterea exponențială a stimei de sine și a înfumurării naționaliste a liderului de la Budapesta. Deși membră deplină a UE, Ungaria este condusă de un prim ministru care ia măsuri anti-europene singulare, precum este ridicarea unui gard la granițe, împotriva imigranților musulmani. Pe 1 octombrie, în chiar ziua referendumului catalan, Viktor Orban afirma la Florești, județul Cluj: „Ungaria este suficient de puternică să-şi asume răspunderea pentru maghiarii din Transilvania”. Cu alte cuvinte, Ungaria se poate implica direct în proiectul autonomist al maghiarilor transilvăneni, dacă nu cumva oportunitatea declanșării acum a acestuia a fost analizată deja la Budapesta.

Controverse în cazul asistentei din Botoșani, anunțat ca deces COVID-19, iar apoi scoasă de pe listă. Medic: ”S-a vindecat de coronavirus, dar boala a făcut ravagii în organism”
Recomandări

Controverse în cazul asistentei din Botoșani, anunțat ca deces COVID-19, iar apoi scoasă de pe listă. Medic: ”S-a vindecat de coronavirus, dar boala a făcut ravagii în organism”

 

Dacă Spania – al patrulea cel mai mare stat european, și al 14-lea cel mai puternic stat al lumii – va fi destabilizată de declararea unilaterală a Cataloniei, iar Europa nu va ști cum să reacționeze pentru a delegitima acțiunile secesioniste, atunci situația țărilor cu proiecte autonomiste active pe teritoriul național, cum este România, va deveni critică. Simularea – măcar – a unui set de soluții pe astfel de realități posibile, este obligatorie, din partea autorităților române.


Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).


CITIȚI ȘI:

Close
Închide
  Close