În timp ce apeluri la un nou miting circulau duminică seară pe rețelele sociale, prim-ministrul a făcut un apel la calm. „Păstrați-vă calmul. Aici sunteți în Olanda, avem o viață minunată în societatea în care este integrată o mare parte a olandezilor de origine turcă””, a afirmat el într-un mesaj adresat populației.
Pe de altă parte, preşedintele Recep Erdogan a declarat că scuzele nu sunt suficiente, iar Olanda va plăti pentru comportamentul său. Erdogan nu a făcut şi alte precizări, dar ambasadorului acestei ţări în Turcia i s-a interzis reîntoarcerea la post. În plus, Recep Erdogan încearcă să influenţeze rezultatul alegerilor parlamentare de miercuri din Olanda. El le-a cerut cetăţenilor olandezi de origine turcă să ţină cont, atunci când votează, şi de acţiunile guvernului Mark Rutte împotriva politicienilor de la Ankara.
„Vor plăti pentru acţiunilor lor în mai multe feluri, îmi pare rău că trebuie să spun asta, dar vor plăti. Şi îi vom învăţa şi ce înseamnă diplomaţia”, a spus Recep Erdogan.
„Pe cetăţenii noştri din Olanda i-au atacat cu caii, au pus câinii pe ei şi vor plăti pentru asta. Iar mulţi dintre ei sunt şi cetăţeni olandezi”, a spus Recep Erdogan.
Doi oficiali de la Ankara nu au fost lăsați să participe la un miting
„Mă adresez aici şi celor care vor vota în alegeri: ştiti ce aveţi de făcut, sunt sigur de asta, nici nu trebuie să vă dau nume”, a adăugat el.
Reacţia vine după ce doi oficiali de la Ankara au primit interdicţie de la autorităţile olandeze să participe la un miting de susţinere a reformei constituţionale în Turcia. Şeful diplomaţiei nu a fost lăsat să ajungă la Rotterdam, iar ministrul Familiei nu a fost lăsat să intre în consulatul din acel oraş. Acesta a fost escortat de poliţie până la graniţa cu Germania.
Furia politicienilor turci a fost văzută în stradă. La Ankara, manifestanţii au aruncat cu ouă şi portocale în ambasada Olandei, iar la Istanbul, drapelul olandez a fost înlocuit cu cel turc pe clădirea consulatului din oraş. În stradă au ieşit şi mii de membri ai comunităţii turce din Olanda, unde au avut loc și violențe.
Turcii reprezintă cea mai mare minoritate din Olanda, iar votul lor poate fi decisiv la alegerile parlamentare de săptămâna viitoare, dar şi în scrutinul din aprilie din Turcia când va fi votată noua Constituţie ce dă puteri extinse preşedintelui.
Cum a pornit criza diplomatică dintre Olanda și Turcia
Tensiunile dintre cele două țări au luat amploare, după ce Olanda i-a interzis sâmbătă dimineaţa avionului ministrului turc de Externe Mevlut Cavusoglu să aterizeze la Rottterdam.
“Sunt vestigii ale nazismului, sunt fascişti”, a declarat preşedintele turc în replică. “Puteţi să îi interziceţi ministrului nostru de Externe să zboare, dar, începând de acum, să vedem cum vor ateriza zborurile voastre în Turcia”, a adăugat el. La scurt timp, premierul olandez i-a atras atneția că “întrece limita”.
Criza diplomatică a căpătat ulterior noi proporții. Mai mult, Ankara ia în calcul posibilitatea de a le interzice diplomaţilor olandezi accesul în Turcia. De asemenea, Ankara l-a convocat pe însărcinatul olandez cu afaceri la Ministerul de Externe.
Turcia va răspunde în cel mai “dur mod” faţă de măsurile, a declarat premierul Binali Yildirim.
“Partea noastră a protestat în cel mai puternic mod faţă de situaţie şi am transmis autorităţilor olandeze că va exista un răspuns în modul cel mai dur (…). Vom răspunde pe măsură acestui comportament inacceptabil”, ” spus Yildirim într-un comunicat.
La rândul său, Ministerul turc de externe a anunţat că a informat Olanda că ambasadorul Hagăi la Ankara nu ar trebui să se întoarcă la post o vreme, relatează Hurriyet. „S-a anunţat că nu vrem ca ambasadorul olandez, care este în prezent în concediu, în afara Turciei, să se întoarcă o vreme la post”, se arată într-un comunicat al MAE turc.
Ankara încearcă să organizeze mai multe mitinguri electorale în țările occidentale în campania pentru un referendum de extindere a prerogativelor preşedintelui. Aproximativ 5,5 milione de turci trăiesc în afara ţării, dintre care 1,4 milioane cu drept de vot numai în Germania, iar susţinătorii preşedintelui Erdogan vor să îi atragă de partea lor.
Vizite ale miniştrilor turci în diverse ţări din Europa, organizate cu scopul de face campanie pentru tabăra ”da” în referendumul cu privire la o sporire ale puterilor preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan au provocat o nemulţumire în aceste state.
În concluzie, autorităţile din numeroase oraşe, mai ales germane, au anulat o serie de discursuri. Oficial, principalul motiv a fost riscuri de perturbare a ordinii şi siguranţei publice. Ulterior, Erdogan a acuzat această țară de „practici naziste. ”Practicile voastre nu sunt diferite de cele ale naziştilor. Eu credeam că Germania a renunţat de mult timp (la aceste practici). Ne-am înşelat”, a declarat Erdogan
Afirmațiile lui Erdogan i-au atras critici din partea președintelui Comisiei Europene. „Nu pot accepta faptul că astăzi Germania este comparată cu Germania nazistă. Este inacceptabil”, a afirmat Jean-Claude Juncker.
Mulţi lideri europeni sunt îngrijoraţi de derivele autoritare ale preşedintelui de la Ankara şi nu sunt de acord cu o sporire şi mai mare a prerogativelor sale.
Citește și:
- Tensiuni Turcia – Olanda | Vizita ministrului turc de externe, intezisă în Olanda. Reacția furioasă a lui Erdogan
- Ambasada şi Consulatul olandez din Turcia, închise după ce ministrul turc al Familiei a fost oprit de poliție
- Președintele turc acuză Germania de „practici naziste”
- Erdogan a validat reforma constituțională care îi acordă mai multe putere
- Turcia ameninţă că va renunţa la toate acordurile cu UE