Proiectul celor 400 de radare fixe se amână pe termen nedeterminat: guvernul a decis să nu îl mai finanțeze

Campioni la accidente provocate de viteză

Renunțarea la aceste radare va perpetua, cel mai probabil, situația tragică a accidentelor rutiere provocate de viteză. Șoferii vitezomani vor continua să se simtă în siguranță, știind că riscul de a fi prinși și sancționați este redus.

Totodată, decizia transmite un mesaj periculos șoferilor: că statul nu este capabil sau nu este suficient de interesat să aplice legea în mod eficient în ceea ce privește viteza.

„Cel mai devreme, ele ar putea deveni funcționale peste doi ani”, au precizat autoritățile, lucru care subliniază o ineficiență administrativă crasă și o lipsă de urgență în abordarea unei probleme de sănătate publică.

Investiția, estimată la 100 de milioane de lei

Conform proiectului Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere(CNAIR) şi estimată la aproape 100 de milioane de lei, radarele fixe urmau să fie montate pe autostrăzi şi pe şoselele unde au loc cele mai multe accidente din cauza vitezei. Este vorba despre DN1 Bucureşti – Oradea, DN 2 Bucureşti – Siret şi DN6 Bucureşti – Timişoara.

Sistemele de supraveghere ar fi trebuit să calculeze automat viteza maşinii între două radare succesive şi să trimită amenda pe adresa şoferului, în cazul în care se depista încălcarea limitei legale.

În prezent, România nu are radare fixe. Poliția Rutieră deține 1.186 de aparate mobile pentru măsurarea vitezei, fiind aplicate peste 350.000 de sancţiuni în primele şase luni ale anului.

Cum urma să funcționeze sistemul e-Sigur

Noile camere, dotate cu radar omologat, urmau să fie conectate la un sistem centralizat de monitorizare. Pe DN1 erau în plan, de exemplu, 28 de puncte de supraveghere. Fiecare cameră va înregistra numerele de înmatriculare și va transmite datele către serverul central, unde se calculează automat viteza medie pe o anumită distanță. Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, a explicat pentru ProMotor:

„De exemplu, să spunem că o cameră e montată pe DN1, la ieșire din Ploiești, iar o alta la Săftica. Distanța între cele două e de 30 de kilometri, iar dacă se respectă limita maximă de viteză impusă pe această secțiune, 70 km/h, drumul se parcurge în cel mai bun caz în 25 de minute. Dar dacă o mașină e înregistrată de prima cameră la ora 10:00 iar de cea de-a doua la 10:20, sistemul va detecta automat că distanța a fost parcursă, în medie, cu 90 km/h. Situație în care vei primi amenda acasă, pentru depășirea cu 20 km/h a limitei legale. Practic, nu mai poți «fenta» radarul, circulând cu viteză redusă doar până treci de acesta.”

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro