“În acest caz particular, cei doi copii vor fi afectați psihologic pe viitor în funcție de cât de scandalizați îi văd pe adulții din jurul lor. Abuzul nu s-a făcut cu violență, iar fetița a perceput totul ca pe un joc. În mintea ei, așa ar trebui să rămână. Copiii abuzați uită mai repede evenimentul neplăcut, dacă adulții din apropiere – părinți, profesori, vecini etc. – nu le transferă prin atitudine groaza pe care o simt ei, panica sau nesiguranța. Un copil citește în ochii celor din jur că s-a întâmplat ceva rău cu el, deși, inițial, el nu percepuse asta. Copiii sunt afectați direct și ireversibil de agresiunile sexuale cu violență. Copiii aceia vor asocia sexul cu violența, frica și teroarea. Nu este valabil însă în cazul de față. În acest caz, adulții suferă de pe urma abuzului mai mult decât fetița, iar cel mai mare risc este să îi transmită și ei această stare de panică. Iar fetița, cu cât va fi mai expusă la scandalizarea publică, cu atât mai afectată va fi pe viitor. Ea acum nu se percepe pe ea însăși ca pe un copil abuzat și așa ar trebui să rămână percepția ei. Dacă adulții îi vor insufla indirect groaza prin care trec, riscă să îi pună chiar ei pecetea de stigmatizată. Frica indusă de către adulți copilului poate să ducă la o sexualitate dezechilibrată a acestuia pe viitor. Adulții pot coopera cu poliția, pot oferi informații despre agresor, dar în fața copilului NU trebuie să promoveze panica. Din punct de vedere psihologic, este indicat să se facă o distincție clară între dorința de pedepsire a agresorului și atitudinea fața de copilul abuzat. Acest caz este unul de referință, care arată și cât de importante sunt probele video pe care demnitarii plănuiesc să le elimine din mijloacele de probă ale unei infracțiuni”, a declarat psihologul.
Psihologia abuzului sexual
“Pedofilia face parte, din punct de vedere medical, din categoria parafiliilor. Parafiliile sunt deviații care presupun practici sau impulsuri sexuale contrare normelor sociale sau naturalului. Ele pot fi cu grad scăzut de impact la normele morale – voyeurismul, exhibiționismul, fetișismul, cross-dressing-ul (schimbarea totală a vestimentației în cea a sexului opus). Pe lângă acestea, practica psihologică și medicală, notează și parafilii în care implicațiile sociale și psihiatrice sunt mai mari, cum ar fi necrofilia, zoofilia, sado-masochismul sexual și pedofilia. Dintre acestea, cea mai mare generatoare de resentimente este pedofilia, care poate lua aspectul unei tulburări de control al impulsurilor. Un diagnostic de parafilie pedofilică se pune după 6 luni în care apar în mod repetat și intens aceste pulsiuni. Este mult mai întalnită la bărbați (95%). Pedofilia la bărbați are la bază frica de femei, incapacitatea de a dezvolta legături sentimentale la maturitate, incapacitatea de a cuceri și de a fascina și un respect de sine scăzut. La femei, aceste porniri sunt cauzate mai mult de teribilism și curiozitate sau dezamăgire. Mai apare conjunctural la persoane aflate sub influența alcoolului sau în cercuri subculturalizate. Cercetătorii au observat comportamente similare la primate – gorile, cimpanzei sau urangutani – la care domina instinctele primare, iar rațiunea e cvasiinexistentă”.
Sunt pedofilii bolnavi? Da, conform manualului bolilor psihice!
“Da, conform DSM 5 (cea mai nouă ediție a manualului bolilor psihice), putem încadra tulburarea parafilică de tip pedofil la tulburarea de control al impulsului și să îi punem diagnostic clar. Cu alte cuvinte, sunt oameni care pur și simplu nu își pot stăpâni pornirile. Sunt ca dependenții de droguri, de alcool, de viteză cu mașina pe șosea, doar că în acest caz, nu există acel grup de anonimi (de tip Alcoolicii Anonimi) la care pot apela pentru tratament. În plus, este și o infracțiune pedepsită drastic de lege, ceea ce nu este cazul la celelalte adicții. Dincolo de adicție în sine, abaterea de la regulile morale face ca această parafilie să fie atât de generatoare de resentimente”, a încheiat psihologul Cezar Laurențiu Cioc, specialistul Libertatea.
Psiholog Cezar Laurențiu Cioc, specialistul Libertatea
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro