#salvatipipera / Secretele ultimei fabrici din fosta platformă industrială: FEPER, povestea neştiută - VIDEO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În inima cartierului de afaceri Pipera Sud, între turnuri de sticlă şi oţel, o afacere înfiinţată de comunişti în 1975 s-a adaptat cu succes vremurilor capitaliste. Dacă în urmă cu 30 de ani, aici se produceau pentru consumul intern imprimante, tastaturi sau display-uri, astăzi, 85% din producţie pleacă la export. Mai mult, fosta fabrică comunistă a devenit între timp şi un jucător important pe piaţa de birouri din Pipera Sud şi, de curând, FEPER a intrat şi pe piaţa de turism.
FEPER - Fabrica de Echipamente Periferice era, în anii ’70, una dintre cele mai importante uzine de pe platforma Pipera şi făcea parte dintr-un lanţ industrial de elită gândit să informatizeze economia naţională. Atunci, producţia era realizată în parteneriat cu o companie americană de profil, Control Data System. Astăzi, afacerea este 100% românească şi reprezintă singură poveste de succes de pe fosta platformă industrială Pipera.
Ne aflăm la etajul cinci al Centrului de Afaceri şi Producţie FEPER. Aici sunt birourile “oficiale” a ceea ce înseamnă astăzi producţie, imobiliare şi turism. Şi nu a fost uşor până în acest punct, îşi aduce aminte directorul general Mielu Dobrin. “FEPER s-a îndârjit să supravieţuiască şi este un exemplu că se poate”, spune directorul care deţine această funcţie de 23 de ani.
“Între 1990 şi 1995 a fost o perioadă de tranziţie, o perioadă în care nu se prea mai făcea nimic. Se luau credite de la bănci şi lumea bună, inginerii buni, îşi căutau de lucru în altă parte. Inginerii de soft, de hardware plecaseră în America, în Canada, în Africa de Sud. Aşa ne-am trezit în 1995, când am preluat conducerea societăţii FEPER cu o datorie de 30 de miliarde la bănci şi la stat. Am încercat ca Pasărea Phoenix să renaştem din cenuşa în care ajunsesem şi în trei ani de zile am reuşit să stingem datoriile. Ne-am privatizat cu SIF Transilvania şi am început să ne dezvoltăm, pe partea de mecanică din păcate. Vorbim de rack-uri şi de carcase”, explică Mielu Dobrin.
Reconversia, cheia succesului
Într-o Românie rămasă în urmă în privinţa telecomunicaţiilor, reconversia din anii ’90 a liniei de producţie a perifericelor pentru calculatoare a fost ideea salvatoare. Cererea de dulapuri şi carcase speciale pentru echipamente sofisticate a explodat odată cu pătrunderea în ţară a internetului de mare viteză şi a operatorilor de telefonie mobilă.
“Încet-încet, după câţiva ani de zile, odată cu privatizarea - şi recunosc că şi SIF Transilvania ne-a ajutat cu o sumă considerabilă de bani prin mărire de capital social - am cumpărat primul utilaj modern. Am început să ne aliniem la calitatea produselor din Vest şi am început chiar să şi exportăm”, spune directorul. Astăzi, 85 la sută din producţie pleacă în străinătate, în ţări precum Franţa, Mexic, Germania şi Elveţia.
Anii 2000 au reprezentat pentru FEPER noi oportunităţi de afaceri. Cererea de spaţii de birouri din zonă a generat venituri suplimentare, care au fost reinvestite în echipamente moderne. Asta în timp ce “fabricile surori” din zonă, precum Întreprinderea de Calculatoare ICE Felix, intrau rând pe rând în vizorul aşa-numiţilor rechini imobiliari. „Având o suprafaţă destul de mare la FEPER, de 25.000 de metri pătraţi, încet-încet am închiriat din ce în ce mai mult şi am reuşit ca, din banii strânşi, să cumpărăm utilaje”, explică Mielu Dobrin.
“Împreună, în afaceri şi turism”
Aşadar, povestea de succes a ultimei fabrici de pe fosta platformă industrială Pipera a însemnat reinvestirea continuă a profitului, dar şi o strategie managerială pe termen mediu şi lung, susţine directorul. Aceste “ingrediente” antreprenoriale au deschis noi orizonturi pentru fosta fabrică de componente periferice. “Am reuşit să abordăm şi alte domenii de activitate, precum turismul. Din 2015, FEPER deţine hotelul „Orizont” din Predeal şi hotelul “Central” din Ploieşti”, a adaugă acesta.
Pipera, peste 10 ani
Explozia imobiliară din Pipera Sud înseamnă, paradoxal, şi o ameninţare pentru FEPER. Planurile municipalităţii cu privire la supralărgirea Bulevardului Dimitrie Pompeiu presupun ca o parte din curtea centrului de producţie şi afaceri să fie expropriată. Acest aspect s-a transformat, între timp, într-un schimb intens de adrese între FEPER şi autorităţile locale.
“Este un bulevard riveran, este numai pentru cei care lucrează aici. Numai dimineaţa este aglomerat şi la plecare. Avem şi nişte argumente tehnice. Am cerut unei firme de specialitate să facă o ridicare de cadastru a bulevardului Dimitrie Pompeiu. Acest bulevard are 27 de metri lărgime. Se pot face patru benzi de auto, două de tramvai, două trotuare şi chiar şi spaţii verzi. Nu ştiu de ce s-a insistat atât pe PUZ-ul de supralărgire, care presupune exproprieri, cheltuieli care nu se justifică. Plus că ar dispărea multe locuri de parcare, iar zona duce lipsă de acestea. Degeaba schimbi o ţeavă de un ţol cu una de trei ţoli, dacă robinetul îl laşi tot de un sfert de ţol. Practic, intersecţiile trebuie rezolvate”, mai spune directorul.
Perspectivele FEPER înseamnă, la această oră, o cifră de afaceri de 33.404.793 de lei şi aproape 300 de angajaţi. Dar şi o previziune sumbră a celui care a salvat FEPER de la faliment cu privire la viitorul cartierului Pipera Sud. “Va fi o zonă foarte aglomerată. Se dau cu mare uşurinţă autorizaţiile de construcţie, fără să se ţină cont de infrastructură. La noi, lucrurile se fac pe dos şi atunci, probabil, zona va fi foarte urată”, conchide Mielu Dobrin.
- #salvatipipera | Sensuri unice în cartierul Pipera. Cum ar putea fi reconfigurată zona, cu investiții minime – VIDEO
- #salvatipipera | Cum se vede de la înălțime “dezastrul” din Pipera Sud / VIDEO
