Șase scriitori români răspund la aceeași întrebare: Ce carte ați recomanda să înceapă cineva să citească în prima zi de pace, după încheierea războiului?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Zeci de scriitori din România și din străinătate vin la Festivalul Internațional de Literatură de la Iași, în perioada 19-23 octombrie. Libertatea a vorbit cu șase dintre invitați și i-a rugat să răspundă la aceeași întrebare: Ce carte ați recomanda să înceapă cineva să citească în prima zi de pace, după încheierea războiului?.
Cuprins:
- Teona Galgoțiu, poetă, crede că Primo Levi ne poate ajuta să înțelegem trauma războiului
- Bogdan Suceavă recomandă „Mașina de haos” a lui Max Fisher
- Bogdan Coșa s-ar întoarce la „Jurnalul” lui Mihail Sebastian
- Lavinica Mitu recomandă „La Caracas va fi mereu noapte”, de Karina Sainz Borgo
- Ioana Pârvulescu a ales „Cartea râsului și a uitării”, de Milan Kundera
- Răzvan Andrei recomandă „Războiul din Irak n-a avut loc”
FILIT este unul dintre cele mai mari festivaluri literare din Europa. Pe lista invitaților din acest an se află autori și traducători din peste 20 de țări.
Ediția a X-a îi aduce la Iași pe John Boyne (autorul cărții bestseller Băiatul cu pijamale în dungi, cu volume publicate în 58 de limbi străine), Manuel Vilas (unul dintre cei mai premiați scriitori din Spania), Boualem Sansal (scriitor algerian francofon, laureatul marelui premiu pentru roman al Academiei Franceze) și Narine Abgarian (scriitoare armeană numită de publicația The Guardian între primii șase autori europeni, autoarea bestsellerului „Din cer au căzut trei mere”).
Evenimentele FILIT 2022 îi au ca invitați pe prozatorii români Cezar Amariei, Remus Boldea, Adrian Cioroianu, Bogdan Coșa, Filip Florian, Lavinica Mitu, Liviu Ornea, Ioana Pârvulescu, Dan Perșa, Bogdan Suceavă, Anca Vieru.
Totodată, nume importante din poezia românească vor participa la această ediție: Răzvan Andrei, Ion Buzu, Ioan Coroamă, Teona Galgoțiu, Anastasia Gavrilovici, Sorin Gherguț, Claudiu Komartin, Ileana Negrea, Cătălina Stanislav, Veronica Ștefăneț, Mihók Tamás.
La rugămintea ziarului, șase autori români fac o recomandare mai puțin obișnuită pentru cititorii pasionați: „Ce carte ați recomanda să înceapă cineva să citească în prima zi de pace, după încheierea războiului?”.
Teona Galgoțiu, poetă, crede că Primo Levi ne poate ajuta să înțelegem trauma războiului
Am ales „Cei aleși și cei damnați”, ultima parte a trilogiei, doar pentru a respecta regula cu o singură recomandare. Adevărul e că, dacă mi-aș permite, aș cumpăra cele trei cărți cât să le pot oferi fiecărei persoane pe care o cunosc.
Nicio experiență literară nu m-a condus în feluri atât de nuanțate și tulburătoare spre încercarea de a înțelege trauma războiului, a violenței dezrădăcinării și a modurilor infinite în care acestea marchează definitiv identitatea și relația cu lumea înconjurătoare. Zic încercare pentru că îmi dau seama că există o limită clară pe care nu pot să o depășesc, din poziția confortabilă și protejată, de cititoare.
Această ultimă parte, „Cei aleși și cei damnați”, e cea mai revelatoare în legătură cu ce rămânem în urma evenimentelor istorice absurde și întunecate, cum e cel pe care îl trăim acum, ridicând întrebări despre uitare, responsabilitate, despre repetitivitatea umană stupidă și parcă de necrezut, dar și despre potențialul imens al empatiei adevărate și al disponibilității de a asculta, învăța, ierta și evolua.
Toate cărțile lui Primo Levi mi se par o lectură obligatorie; îl iubesc și îi mulțumesc.
Teona Galgoțiu este poetă și autoarea volumului „Mă uit înapoi și dispare” (2020).
Bogdan Suceavă recomandă „Mașina de haos” a lui Max Fisher
Am citit recent volumul lui Max Fisher, apărut în SUA pe 6 septembrie anul acesta, The Chaos Machine: The Inside Story of How Social Media Rewired Our Minds and Our World (Mașina de haos: povestea dinăuntru despre cum social media ne-a preschimbat mințile și lumea noastră).
Ne petrecem și ne vom petrece și mai mult timp în viitor în mass-media virtuală, fără să observăm că știrile pe care le citim sunt influențate de algoritmul platformei pe care ne aflăm. Dacă tot ne bucurăm de libertate, ar fi bine să știm și cum funcționează acest joc. Veștile nu sunt în întregime pozitive. Unele dintre aceste platforme, mult îndatorate filosofiei de a ne ține legați acolo cât mai mult timp, pentru a produce timp de expunere la reclamele publicate, ne atrag oferindu-ne stimuli care ne intrigă și care suscită pasiunile noastre. Lucrurile acestea sunt foarte bine știute de cei care au creat algoritmii de învățare pe care se bazează realitatea aceasta virtuală, iar meritul lui Max Fisher e că demonstrează asta ca un bun jurnalist de investigație.
Partea periculoasă e că, pe termen lung, coagularea intereselor asemănătoare ale unor oameni care răspund emoțional similar poate produce catastrofe greu de imaginat acum 20 de ani. Tulburări sociale masive în Myanmar sau în Sri Lanka, dar și în alte țări, își au originea în felul cum algoritmii platformelor sociale au amplificat până la crimă și genocid tensiunile dinăuntrul unor societăți. Mi se pare o lectură obligatorie pentru lumea în care trăim. Țesătura unor societăți democratice poate fi distrusă de asemenea tensiuni.
Bogdan Suceavă este matematician și romancier. Cel mai recent roman al său este „Vincent Nemuritorul” (2019).
Bogdan Coșa s-ar întoarce la „Jurnalul” lui Mihail Sebastian
Nu știu când și cum o să se termine războiul, așa că n-aș aștepta prima zi de pace, ci aș citi în fiecare zi câteva pagini din „Jurnalul” lui Mihail Sebastian. Jurnalele scriitorilor mari par să-și justifice existența întocmai în astfel de momente, în perioadele confuze ale istoriei, când ne temem cu toții.
Bogdan Coșa este autorul romanului „Cât de aproape sunt ploile reci” (2020).
Lavinica Mitu recomandă „La Caracas va fi mereu noapte”, de Karina Sainz Borgo
Răspunsul meu este „La Caracas va fi mereu noapte” a Karinei Sainz Borgo, pentru că a fost cea mai bună carte pe care am citit-o până acum în acest an. Întâlnirea cu ea mi-a adus mai multe frici pe lângă cele pe care le trăiam în contextul unui război care se întâmplă atât de aproape de noi, dar în același timp m-a făcut mai curajoasă, mai puternică. M-a făcut să înțeleg mai bine temerile pe care le aveam și încă le mai am. Este o carte care doare și vindecă și care te provoacă să-ți privești propria existență dintr-un unghi din care nu ai mai îndrăznit niciodată să o faci.
Aș pune lângă ea și „Micul Prinț” pentru că este scrisă de un „om mare, care trăiește în Franța, unde suferă de foame și frig” și care „are multă nevoie de mângâiere”. Și avem nevoie de mângâiere înainte și după prima zi de pace, în fiecare zi pe care o trăim.
Lavinica Mitu este autoarea cărții „Bărbatul fără cap” (2022).
Ioana Pârvulescu a ales „Cartea râsului și a uitării”, de Milan Kundera
Nici măcar ca exercițiu ludic nu-mi doresc să-mi închipui un război, fie el și terminat. E drept că, pentru alții, el e chiar acum o realitate. Pentru ei se scrie de peste 200 de zile cartea plânsului și a neuitării.
Ioana Pârvulescu este autoarea volumelor „Inocenţii” (2016) sau „Prevestirea” (2020).
Răzvan Andrei recomandă „Războiul din Irak n-a avut loc”
Deşi e o carte care ar putea fi citită foarte bine şi în timpul războiului, „La Guerre du Golfe n’a pas eu lieu” („Războiul din Irak n-a avut loc”), de Jean Baudrillard, poate fi citită şi după, pe post de concluzie şi ca meditație privitoare la legătura dintre adevărul şi ororile războiului şi interpretările care i se aduc. E o carte despre felul în care realitatea e deformată de interpretările pe care i le dăm. Merită. Cine nu citeşte în franceză o poate găsi şi în engleză.
Răzvan Andrei este poet și autorul volumului „Jazz pentru iguane”.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
