Moșii de vară 2026 – ce tradiții sunt pe 30 mai la ortodocși

Depre moșii de vară

Moșii de vară 2026 sau Sâmbăta Morților este prăznuită în sâmbăta dinaintea Rusaliilor, adică pe 30 mai, și este legată de credința că rugăciunile făcute atunci pentru sufletele celor adormiți au o putere deosebită.

Pentru mulți credincioși, Moșii de vară reprezintă o tradiție importantă, dar și un moment de reculegere, de apropiere sufletească și de amintire a celor care nu mai sunt printre noi.

În tradiția populară, termenul de ”moși” se referă la străbuni sau strămoși, la toți cei care nu mai sunt printre cei vii. Pe parcursul unui an calendaristic sunt mai multe zile de ”moși”, fiecare dintre ele fiind prăznuită într-o zi de sâmbătă.

Ce tradiții se respectă de moșii de vară

Sâmbăta Morților este o zi încărcată de tradiții și obiceiuri populare. Oamenii merg la biserică pentru a participa la slujbele speciale de pomenire, unde preoții rostesc rugăciuni pentru odihna sufletelor și pentru iertarea păcatelor celor adormiți. Numele celor plecați sunt pomenite unul câte unul, după pomelnicele scrise de credincioși, iar familiile aduc colivă, colaci și vin pentru slujba de parastas.

Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri de Moșii de vară este împărțirea sau datul de pomană. Se pregătesc diferite mâncăruri și deserturi pe care credincioșii le oferă în memoria celor decedați. În funcție de zonă, se împart sarmale, orez cu lapte, fructe de sezon, cireșe, plăcinte sau colaci proaspeți.

De multe ori, toate acestea sunt așezate în vase noi. Gestul este unul cu o importantă semnificație în credința ortodoxă, deoarece milostenia făcută în numele celor morți este considerată o faptă bună care aduce alinare sufletelor acestora.

În multe sate din România, ziua Moșilor de vară începe dis-de-dimineață, când oamenii merg la cimitir pentru a curăța și îngriji mormintele celor dragi. Se aprind lumânări, se pun flori proaspete și se rostesc rugăciuni. Există credința că sufletele celor plecați se bucură atunci când nu sunt uitate și când familia se roagă pentru ele.

Ce se împarte de Moșii de vară

De Moșii de vară, credincioșii ortodocși împart diferite alimente și băuturi în amintirea celor adormiți. Tradiția diferă puțin de la o regiune la alta, însă scopul este același.

Printre cele mai des întâlnite lucruri care se împart de Moșii de vară se numără coliva, considerată simbol al pomenirii morților în tradiția ortodoxă.

Descoperă Cum se face coliva. Rețeta tradițională de colivă și originile ei

De asemenea, se împart colaci sau pâine proaspătă, cozonac sau plăcinte. În multe zone ale țării, gospodinele pregătesc sarmale, orez cu lapte, pilaf, ciorbe sau alte mâncăruri gătite, care sunt oferite vecinilor, rudelor sau persoanelor nevoiașe.

Fiind o sărbătoare de început de vară, se împart frecvent și fructe de sezon, mai ales cireșe și căpșuni.

Uneori, oamenii oferă și dulciuri, biscuiți ori prăjituri făcute în casă. Alături de mâncare, se pune aproape întotdeauna o lumânare aprinsă, simbol al luminii și al rugăciunii pentru sufletul celui pomenit.

În tradiția populară există obiceiul ca toate acestea să fie oferite în vase noi. Se împart căni, farfurii, castroane sau ulcele din lut ori ceramică, împodobite uneori cu flori.

În multe zone din România, oamenii dau de pomană și apă rece, suc sau vin, mai ales în zilele călduroase, existând credința că astfel sufletele celor adormiți primesc alinare și răcoare.

Ce rol au frunzele de nuc şi tei

De Moşii de vară se aduc la biserică frunze de nuc şi ramuri de tei, care după ce sunt binecuvântate de preoţi. Apoi se pun la icoană pentru a ocroti gospodăria de pagubă şi boală. În unele zone florile de tei erau folosite ca remediu împotriva surzeniei.

Pentru a scăpa de necazurile provocate de furtuni şi ploi, în popor se spune că e bine să arunci în curte, din pragul casei, o crenguţă cu flori de tei sfinţită la biserică în ziua Moşilor de vară.

Ce nu e bine să faci de de Moșii de vară

Tradițiile populare păstrează și numeroase credințe vechi legate de această zi. În unele regiuni se spune că, până la Moșii de vară, sufletele morților ar rămâne aproape de casele în care au trăit, iar după această zi se întorc în lumea de dincolo. De aceea, oamenii încearcă să respecte toate obiceiurile de pomenire și să ofere de pomană cât mai curat și cu inimă bună. Chiar dacă unele dintre aceste credințe sunt doar superstiții, ele au rămas încă în folclor.

• Se spune că nu este bine să pleci din biserică înainte de terminarea slujbei Sfintei Liturghii, altfel citirile nu mai au niciun efect.
• În această zi nu este bine să te cerți cu nimeni.
• Nu este bine să se facă curat în această zi. ”Să nu se folosească mătura, altfel se ridică praful în ochii răposaților”.
• De asemenea, se spune că nu se aruncă gunoiul în Sâmbăta Morților, ca să nu ajungă în mâncarea morților.
• De Moșii de vară nu este bine să mergi la o fântână și nici să treci printr-o răscruce de drumuri izolată ori părăsită, deoarce se spune că pe acolo trec spiritele rele.
• În Sâmbăta Morților, femeile nu au voie să tricoteze ori să toarcă, altfel cele dăruite în pomană nu vor ajunge către cei pomeniți.
• În Bucovina, niciun membru al familiei nu are voie să mănânce până când nu se termină de împărțit pomana.
• În această zi nu e bine să dormi afară sau la altcineva decât în propria casă, pentru că morții bântuie până în această zi, când se întorc în mormânt.

Ce este parastasul colectiv

Numele de parastas vine din limba greacă şi înseamnă a mijloci, a sta în locul cuiva. Potrivit tradiției creștine, numele vine de la faptul că noi, cei vii, mijlocim către Dumnezeu pentru cel mort.

Parastatul este slujba religioasă care se oficiază în biserică pentru pomenirea celor morți. Pe de altă parte, pomana reprezintă hrana și bunurile care sunt dăruite de familie sau de către cei apropiați, pentru sufletul celor decedați. De obicei, după orice parastas se pregătesc și alimente pe care familia le va oferi de pomană, pentru sufletul decedatului. Pomana poate avea loc la biserica, acasă sau, mai nou, la un restaurant.

Pe lângă zilele în care se face parastas individual celor decedați, Biserica Ortodoxă are și alte zile fixate în care se fac parastase colective, adică se face pomenirea tuturor celor adormiți. Aceste pomeniri colective au loc de mai multe ori pe an și anume:

• Moșii de iarnă
• Moşii de vară
• Moşii de toamnă
• Moșii de Florii sau Sâmbăta lui Lazăr
• 6 august, Schimbarea la Față a Domnului și Probejania
• Paștele Blajinilor sau Paștele Morților
• Înălțarea Domnului sau Moșii de Ispas
• Ziua Hramurilor Bisericești

Descoperă și Cum se face sfințirea unei biserici ortodoxe

Rugăciune de Moșii de vară

„Pomenește, Doamne, pe cei ce intru nădejdea Învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinti și frați ai noștri și pe toți cei care intru dreaptă cre­dință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul său cu fapta sau cu gân­­dul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri lumi­noase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată dure­rea, întristarea și sus­­pinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.

Dăruiește-le lor si noua Impa­ratia Ta si impartasirea bunatatilor Tale celor negraite si ves­nice si des­fatarea vietii Tale celei ne­sfar­site si fericite.

Că Tu ești învierea și odihna ador­­­mi­ților robilor Tăi (numele), Hris­toase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreuna și Celui fără de început al Tău Părinte și Prea­sfân­tului și Bunului și de viață făcă­to­ru­lui Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Cu sfinții odihnește, Hristoase, su­fle­tele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit! Amin!”

Foto – Shutterstock.com

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE