Mergi direct la conținut »
Culisele scandalului de la Aeroportul Otopeni: profitul garantat, interesele politice și salubrizarea de 5 milioane de euro pe an
Bani și Afaceri Libertatea > Ştiri > Bani și Afaceri

Culisele scandalului de la Aeroportul Otopeni: profitul garantat, interesele politice și salubrizarea de 5 milioane de euro pe an

Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti, care are în portofoliu aeroporturile Băneasa şi Otopeni, se află de mai bine de o săptămână în ochiul unui uragan mediatic. Cauzele sunt pe cât de greu de explicat, pe atât de uşor de intuit: CNAB este printre cele mai profitabile companii ale statului, iar interesele, politice sau nu, sunt, româneşte vorbind, pe măsură.

De Cătălin Doscaș,

60,1 milioane de euro profit brut şi 184,8 milioane de euro cifra de afaceri netă. Pragmatic, asta înseamnă pentru Guvernul României cele două aeroporturi internaţionale. 80% din acţiuni sunt deţinute de Ministerul Transporturilor, iar 20% de Fondul Proprietatea.

Spre deosebire de alte companii de stat căpuşate, falimentare sau aflate în chinurile insolvenţei, la CNAB profitul este garantat indiferent de cât de competent este sau nu consiliul de administraţie, preşedintele acestuia sau directorul general. Banii vin oricum şi sunt mai mulţi de la an la an, pentru că cifrele privind traficul de pasageri doboară recorduri după recorduri.

Doar în 2017 au avut loc 130.000 de aterizări şi decolări, cu 7,7% mai mult faţă de anul precedent. Iar recordul ar putea fi depăşit din nou dacă tendinţa de creştere rămâne aceeaşi şi în 2018. Asta ar însemna cel puţin 10.000 de aterizări şi decolări în plus sau un avion la patru minute care vine sau pleacă de pe Aeroportul Internaţional ”Henri Coandă” Otopeni şi pentru care compania care îl deţine plăteşte taxe aeroportuare.

O “banală” numire politică

Demisia de joi a lui Bogdan Mîndrescu vine în contextul în care nici până astăzi CNAB nu are un director plin. Este aceeaşi reţetă ca în cazul TAROM, despre care Liberatea a scris pe larg. Bogdan Mîndrescu a fost numit politic, în aprilie 2017 şi şi-a tinut mandatul prin reînnoire din patru în patru luni, ca urmare a votului Consiliului de administratie, controlat la rându-i de Ministerul Tranporturilor. Ordonanţa de urgenţă nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, venită în urma recomandărilor specialiştilor de la Banca Mondială, trebuia să aducă la butoanele companiei un profesionist, cu CV impecabil şi cu experienţă dovedită de rezultate obţinute în domeniu. Concret, actul normativ – transformat ulterior în Legea 111/2016 – impune şi la această oră un management selectat pe criterii de competenţă la multe companii de stat. Or, potrivit propriului CV, Bogdan Mîndrescu, în vârstă de 30 de ani, nu a avut nicio experienţă în domeniul transporturilor până în martie 2016.

Cazul Floyd de România. Un bărbat din Vatra Dornei a murit după ce un jandarm l-a presat la pământ. Ce a urmat
Recomandări
Cazul Floyd de România. Un bărbat din Vatra Dornei a murit după ce un jandarm l-a presat la pământ. Ce a urmat
 

A fost propulsat politic de PSD Buzău, organizaţie păstorită de Marcel Ciolacu, în funcţia de director de cabinet al secretarului de stat de atunci, pe probleme de aviaţie, Răzvan Cuc – devenit ulterior ministrul de resort şi forţat de propriul partid şă-şi depună mandatul pentru că “nu a ştiut să comunice”.

Se conturează o nouă alianţa electorală. De ce a anunţat Victor Ponta că va candida la prezidenţialele din 2024
Recomandări
Se conturează o nouă alianţa electorală. De ce a anunţat Victor Ponta că va candida la prezidenţialele din 2024
 

Salubrizare “morală” de 5 milioane de euro/an

Acum o săptămână, pe 29 ianuarie, CNAB anunţa că a spart monopolul privind curăţenia de pe Aeroportul Otopeni. Controversata companie Romprest, care a fost în centrul mai multor scandaluri de corupţie, pierdea astfel un contract cu rădăcini istorice încheiat în 2001, pe vremea lui Miron Mitrea.

În realitate însă, serviciile de curăţenie din aeroport, scoase la licitaţie pe 15 decembrie 2017, erau “în aer” de pe 18 ianuarie. Atunci, procedura fusese suspendată.

Contractul de 9.378.631 de euro scos la mezat pe patru ani presupunea “servicii de curăţenie, salubrizare şi colectare selectivă în spaţiile terminalelor de pasageri” şi “servicii de vidanjare a cabinelor ecologice amplasate în perimetrul aeroportuar”. Un al doilea contract, de încă 9.776.518 de euro, a fost scos la licitaţie în acelaşi timp şi a avut aceeaşi soartă: procedura de licitaţie a fost suspendată pe 17 ianuarie, cu 12 zile înainte ca subiectul să apară în presă. Acesta presupunea servicii exterioare de curăţenie: măturare manuală şi mecanizată, inclusiv rigole, golirea şi spălarea coşurilor de gunoi sau spălarea panourilor şi indicatoarelor.

Cum a reușit Primăria Sector 1 să ocolească o licitație din bani publici de 54 de milioane de lei
Recomandări
Cum a reușit Primăria Sector 1 să ocolească o licitație din bani publici de 54 de milioane de lei
 

Un calcul simplu arată că cele două contracte ale CNAB înseamnă cam 5 milioane de euro pe an pentru curăţenie. Prin comparaţie, asta înseamnă 10% din profitul pe care l-a avut compania pe tot anul 2016.

Circul Corpului de Control

A doua zi după anunţul celor de la aeroport potrivit căruia curăţenia se va face în regie proprie, Ministerul Transporturilor trimite Corpul de Control. Surse citate de Agerpres susţineau pe 1 februarie că va fi verificat “modul în care Aeroportul Otopeni a rămas fără servicii de curăţenie şi salubritate”.

“Rezultate”, în urma unui raport “de Corp de control”, de această dată al prim-ministrului, vin la o săptămână distanţă, pe 7 februarie. Dar, în documentul obţinut de presă, nu este nicio referire la servicii de salubritate sau contracte aferente. Şi asta din cauză că raportul a sintetizat un control început în 2016, care a vizat perioada 1 ianuarie 2013 – 15 octombrie 2017. Cu alte cuvinte, a fost verificată activitatea de la aeroporturi sub mandatele a nu mai puţin de opt miniştri ai Transporturilor: Răzvan Cuc, Sorin Buşe, Dan Costescu, Iulian Matache, Ioan Rus, Dan Şova, Ramona Mănescu şi Relu Fenechiu. Deşi în practică le este necesară inspectorilor guvernamentali o perioadă bună de timp pentru analiza şi condensarea celor verificate, raportul este gata în 5 zile şi predat ministrului Transporturilor de atunci, Felix Stroe pe 20 octombrie 2017. Mai mult, o copie a documentului care ajuns în spaţiul public prezintă pe alocuri adnotări cel puţin interesante.

Captura Raport 1128/20.10.2017

De la gunoi, la “scuipat” politic

Componenta “exotică” sau centrul de greutate din punct de vedere al impactului la public, mai ales în contextul controverselor iscate de Legea salarizării, îl reprezintă detaliile cu privire la managementul resurselor umane de la CNAB. În raport sunt prezentate exemple de persoane angajate fictiv la Serviciul de Relaţii Externe, care au câştigat bani grei, deşi nu au fost prezente la locul de muncă. Cel mai grăitor şi cel mai detaliat, dintre cele enumerate, este cel al Cristinei Elena Neamţu care, pentru o prezenţă fizică la serviciu de doar 50 de minute, a încasat 26.697 lei. Adică 533 de lei pentru un minut de muncă.

Captura Raport 1128/20.10.2017

Coincidenţă sau nu, la Agenţia Naţională de Integritate există mai multe declaraţii de avere şi interese iscălite cu acelaşi nume. Tot o Elena Cristina Neamţu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcţii la Ministerul Dezvoltării şi la Ministerul Agriculturii.

Captură rezultate căutări platforma A.N.I.

Primele sunt declaraţii depuse în 2013 şi sunt semnate în calitate de consilier la Cabinetul Ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Ministerul a fost condus între 21 decembrie 2012 şi 17 decembrie 2014 de nimeni altul decât actualul preşedinte al PSD, Liviu Dragnea.


Citeşte şi:

Citește și:

Close
Închide
  Close