Sile Cămătaru, absolvent al cursului „Planeta albastră”, a cerut liberarea condiționată. Din ce motive au respins judecătorii a treia cerere  

De ce crede Sile Cămătaru că merită să fie scos din pușcărie

Sile Cămătaru a arătat că în pușcărie a fost recompensat de 20 de ori, a respectat regulile din penitenciar, iar scopul pedepsei a fost atins.

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 3342/2024 din 16 decembrie 2024 a Judecătoriei Sectorului 5, pentru a vedea cum a încercat celebrul proxenet să convingă instanțele că s-a îndreptat și din ce motive i-au respins magistrații cererea de punere în libertate.

Potrivit datelor aflate la dosar, interlopul a început executarea pedepsei la data de 11 decembrie 2017 şi urmează să o ispășească la termen pe 1 octombrie 2026.

Interlopul s-a ales cu o pedeapsă de 10 ani, 11 luni şi 19 zile de închisoare şi 5.000 de lei amendă pentru proxenetism.

Până la data de 11 decembrie 2024, Sile Cămătaru a executat:

• 2.558 de zile efective de închisoare
• 538 de zile de arest preventiv/arest la domiciliu
• 252 de zile considerate ca executate ca măsură compensatorie pentru condițiile necorespunzătoare de detenție.

Astfel, Vasile Balint cumulează peste 3.348 de zile executate și câștigate din totalul de 4.007 zile de pedeapsă, îndeplinind fracția de trei pătrimi prevăzută de lege pentru a putea fi pus în libertate (în cazul lui – 3.005 zile).

Recomandări

Cum a ajuns în faliment o fabrică veche de 100 de ani, care putea produce 10 milioane de perechi de șosete pe an. „Era o activitate uriașă, în trei schimburi”

Avocatul lui Sile Cămătaru a arătat în fața instanțelor că interlopul a participat în penitenciar la numeroase programe educaționale, precum:

• Adaptare pentru viață instituționalizată
• Educație civică
• Universul cunoașterii
• Planeta albastră
• Calea spre o viață fericită.

Mai mult, avocatul a depus în instanță dovezi din care reiese că, odată pus în libertate, Sile Cămătaru va fi „manager într-o firmă de construcții”.

Cu toate acestea, Vasile Balint n-a reușit să-i înduplece pe judecători, dar tot a obținut ceva: termenul relativ scurt de reiterare a cererii. Dacă judecătorii au scris negru pe alb că Sile Cămătaru mai trebuie să stea în pușcărie până pe 11 martie 2025, la o nouă cerere de liberare nu mai pot invoca același motiv, adică perioada insuficientă pe care acesta a petrecut-o după gratii.

Judecătoria Sectorului 5: „Intervalul executat este nesemnificativ”

Judecătoria Sectorului 5 i-a respins lui Sile Cămătaru solicitarea de punere în libertate înainte de termen, pentru următoarele considerente:

• „Este adevărat că petentul a avut un comportament normal şi a fost disciplinat, dar acest comportament trebuie analizat în contextul săvârşirii infracţiunii de proxenetism.
• Din modul concret de săvârșire, şi anume: prin acţiunile sale a constituit grupul infracţional Cămătarii.
•  În cursul anului 2011, a constrâns, prin ameninţări şi acte de violenţă, persoana vătămată să renunţe la pretenţiile de natură civilă ale unui accident rutier a cărui victimă a fost, a dat bani cu dobândă ca îndeletnicire, fără a fi autorizat.
• Este adevărat că, în concret, gravitatea faptelor sale a fost avută în vedere la momentul individualizării pedepselor, iar acest aspect nu constituie un motiv în sine de respingere a cererii de liberare condiţionată, dar cu toate acestea afectează profilul moral, social şi infracţional al persoanei, care reprezintă punctul de plecare în analiza dovezilor temeinice de îndreptare.
•  Aşadar, în mod abstract, în decursul a 7 ani petrecuţi în mediul penitenciar, prestarea constantă de activităţi educaţionale, manifestarea unui comportament civilizat dovedit prin acordarea de recompense ar fi apte să conducă la concluzia existenţei dovezilor de îndreptare.
• Însă nu aceasta este situaţia petentului, aprecierea comportamentului său, raportată la o perioadă executată de 7 ani din pedeapsa închisorii de 10 ani, 11 luni şi 19 zile şi 5.000 de lei amendă, nu se efectuează pe un fond moral normal, lipsit de infracţionalitate, ci în contextul săvârşirii infracţiunii de tentativă la proxenetism, de o gravitate de neimaginat, regăsită în aplicarea unei pedepse severe.
• Acest profil infracţional a cărui existenţă a fost pe deplin dovedită prin puterea de caracter (în sens negativ) de a comite o astfel de faptă constituie punctul de plecare în analiza existenţei dovezilor temeinice de îndreptare.
• Or, este evident că aşa cum persoana condamnată a deţinut toate trăsăturile de caracter negative, necesare pentru săvârşirea respectivei infracţiuni, prin simpla acceptare la nivel psihic de a acţiona în aşa manieră, intervalul de 7 ani executat din pedeapsa de 10 ani, 11 luni şi 19 zile şi 5.000 de lei amendă, în decursul cărora a avut un comportament normal, este nesemnificativ pentru atingerea scopului pedepsei în raport cu capacitatea infracţională anterioară.
• În consecinţă, dovezile trebuie să fie temeinice şi să rezulte fără echivoc că poate fi reintegrat social, iar odată lăsat în libertate, nu prezintă riscul să comită o nouă infracţiune.
• În opinia instanței, în perioada analizată, petentul nu a depus eforturi pentru a dovedi că s-a îndreptat în condițiile în care, deși nu a fost sancționat, acesta nici nu a fost recompensat de la ultima analiză până în prezent, limitându-se doar la a participa la programe și activități.
•  În opinia instanței, faptul că nu a fost sancționat nu e neapărat un merit, având în vedere că o atitudine de conformare la normele carcerale este sau ar trebui să fie un lucru normal.
• Având în vedere profilul infracțional anterior, urmat de un comportamentul normal al petentului în intervalul petrecut în detenţie, de altfel, impus de mediul carceral, nici nu se poate discuta de atingerea scopului represiv al pedepsei închisorii în acest interval.
• Acest comportament contrar normelor legale nu poate fi înlăturat în perioada deja executată, pentru atingerea scopului represiv al pedepsei. Este evidentă atitudinea corectă a petentului aflat în stare de deţinere, însă acest comportament reprezintă o normalitate, iar nu o situaţie excepţională.
• Instanţa apreciază că scopul pedepsei nu poate fi atins la acest moment prin liberarea petentului. Pedeapsa trebuie să aibă şi un scop preventiv, prevenţia generală ocupând un loc important. Astfel, raportat la funcţia de exemplaritate a pedepsei, fiecare cetăţean trebuie să fie conştient de consecinţele la care s-ar expune în cazul încălcării legii penale.

Recomandări

Care sunt pașii pe care Ucraina și Rusia ar trebui să îi respecte pentru a ajunge la un armistițiu durabil STUDIU

Condamnat la ani grei de pușcărie și cu prezervativele confiscate

Pe data de 6 februarie 2020, Sile Cămătaru a fost condamnat definitiv la 6 ani de închisoare cu executare pentru proxenetism. Prin aceeași decizie, Curtea de Apel București a revocat liberarea condiţionată a lui Sile Cămătaru şi a dispus ca acesta să execute şi un rest din pedeapsa de 13 ani închisoare, dintr-o condamnare pronunțată de Înalta Curte în 2012.

Ultima condamnare a lui Sile Cămătaru a fost pronunțată în dosarul prostituatelor de lux în care o instanţă inferioară a dispus: „Confiscarea specială de la inculpatul Balint Vasile a unui dispozitiv electroşoc model TWL10, carcasă din material plastic de culoare neagră. În temeiul art. 112 alin. lit. b C.pen. dispune confiscarea specială de la inculpatul Balint Vasile a 93 (nouăzeci şi trei) de prezervative inscripţionate London”.

În acelaşi dosar, au fost condamnaţi pentru proxenetism patroni şi angajaţi ai unor cazinouri şi saloane de masaj din Capitală, majoritatea primind pedepse cu suspendare. Zeci de persoane au fost trimise în judecată în acest dosar alături de Sile Cămătaru, printre care Adrian Panduru zis „Limbă”, Liron Halevi, Nelu Aliuţă zis „JB”, Ion Teodor zis „Teo”, Amiran Dzanashvili, Julya Mazirov, Tov Israel Mazal.

Recomandări

Europa a ripostat dur în prima zi de tarife impuse de Donald Trump la oțel și aluminiu. Cum sunt taxate mărfurile americane

Procurorii susţin că, în perioada iunie-octombrie 2014, Sile Cămătaru, având ajutorul lui Adrian Panduru, a determinat şi înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe persoane de sex feminin. La rândul său, Adrian Panduru se ocupa de racolarea clienţilor, îndeosebi străini veniţi pentru a practica jocuri de noroc în cazinouri din Capitală, jocuri care erau interzise în statele acestora de origine.

Clanul Cămătarilor, destructurat cu ajutorul unui israelian

Sile Cămătaru mai avea o pedeapsă de 5 ani și 6 luni, la care fusese condamnat în 2017 în dosarul penal privind răfuielile în plină stradă dintre clanul Cămătarilor și clanul Sportivilor.

În acelaşi dosar, Ion Balint, zis „Nuţu Cămătaru”, a fost condamnat atunci la 5 ani şi 5 luni închisoare cu executare. Mario Nuţu Balint, fiul lui Sile Cămătaru, a primit 2 ani de închisoare cu suspendare, iar Radu Cristian Roşca, unul din liderii clanului Sportivilor, a fost condamnat la 9 ani de închisoare.

În 2013, instanța supremă l-a condamnat pe Sile Cămătaru la 13 ani de pușcărie tot pentru proxenetism, în timp ce fratele acestuia, Nuțu Cămătaru, a primit 6 ani de detenție, într-un dosar de cămătărie, proxenetism, trafic de persoane şi fapte de violenţă.

Ion și Vasile Balint au fost denunțați în acest dosar de un afacerist israelian, Peleg Shauli, care a arătat că în septembrie 2003 a fost răpit de oamenii „Cămătarilor”, bătut, băgat în portbagaj în pielea goală și abandonat într-o pădure de la marginea Bucureștiului. Cămătarii i-au luat atunci bani, bijuterii din aur și actele firmelor pe care le controla.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro