Reacția Dianei Buzoianu, după a treia moțiune de cenzură căreia i-a rezistat: „Să fie clar pentru toți de ce ne supărăm tare la Ministerul Mediului”

Reacția ministrului

La scurt timp după vot, Diana Buzoianu a publicat pe Facebook un bilanț detaliat al ultimelor trei luni de mandat (perioada scursă de la precedenta moțiune), argumentând că măsurile sale de reformă și anti-corupție sunt adevăratul motiv al atacurilor.

„Vreau să vă arăt câteva lucruri realizate. Să fie clar pentru toți de ce ne supărăm tare la Ministerul Mediului”, a transmis Diana Buzoianu, enumerând o serie amplă de măsuri, care pot fi grupate pe următoarele paliere strategice:

1. Combaterea ilegalităților și controale stricte

• Litoral și balastiere: Au fost dărâmate peste 100 de construcții ilegale pe plaje. A fost lansată aplicația „Inspectorul balastierelor”, prin care cetățenii pot verifica legalitatea acestora, iar controalele recente au adus amenzi de 1,74 milioane de lei.
• Vămi: Au intrat în uz scanerele cu raze X pentru a depista camioanele care aduc ilegal deșeuri mascate ca produse second-hand.
• Amenzi record: Apele Române au aplicat sancțiuni de peste 22 de milioane de lei (față de 12,7 milioane anterior), iar Garda Forestieră a identificat într-o singură lună prejudicii egale cu 28% din totalul anului precedent. Comisarii Gărzii de Mediu vor fi obligați să poarte bodycamuri.

2. Reforma instituțională și digitalizare

• Romsilva: Instituția a fost restructurată masiv, direcțiile silvice fiind reduse la jumătate (de la 41 la 19). Au fost introduse contracte de mandat bazate pe criterii de performanță, regulă aplicată și directorilor de la Apele Române.
• Silvicultură modernă: S-a actualizat sistemul SUMAL pentru a opri furturile offline și s-a aprobat renunțarea la ciocanul de marcat silvic în favoarea echipamentelor moderne europene (începând cu 2026).
• Transparență: Digitalizarea Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) și publicarea datelor privind calitatea aerului în timp real (medii orare, nu la 24 de ore).

3. Investiții și protejarea mediului

• Buget record: 84% din bugetul ministerului merge către investiții, incluzând o sumă istorică de 250 de milioane de lei pentru baraje și diguri. A fost aprobată o finanțare de peste 2,6 miliarde de lei (transferată din PNRR la AFM) pentru infrastructura de apă și deșeuri.
• Conservare: Au început demersurile pentru declararea Pădurii Băneasa ca arie naturală protejată și s-a lansat studiul pentru plantarea a 380 ha de perdele forestiere în sudul țării, zonă afectată de deșertificare.
• Siguranța cetățenilor: S-au alocat 24 milioane de lei pentru 1.635 de sisteme de garduri electrice în zonele cu urși.

Nu în ultimul rând, ministrul a subliniat că România a îndeplinit cu succes toate condițiile de aderare la OCDE pe componenta de mediu, care reprezintă aproximativ o treime din totalul cerințelor de aderare ale țării.

De ce a fost acuzată Diana Buzoianu

Moțiunea, inițiată de Grupul PACE – Întâi România și susținută cu semnături de la AUR, a purtat un titlu virulent: „Diana Buzoianu, comisarul roșu-verde al setei și întunericului. Cum a instaurat bolșevica de la Mediu dictatura trotinetelor peste barajele și pădurile României”.

Inițiatorii au acuzat-o pe șefa de la Mediu că a transformat ministerul într-o „fortăreață a blocajului” prin refuzul de a emite avize de mediu pentru diverse proiecte.

De asemenea, i s-au imputat „dezastrul gropilor de gunoi” și un management considerat defectuos în timpul crizei apei din Prahova și Dâmbovița.

În replică, liderul USR, Dominic Fritz, i-a luat apărarea public, afirmând scurt și tranșant că ministrul „deranjează pentru că face curățenie”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro