Eforturi pentru dezamorsarea crizei din Kosovo, în vreme ce NATO trimite mai mulți militari pentru a împiedica noi violențe

Eforturile internaționale de dezamorsare a crizei din Kosovo s-au intensificat miercuri și vor continua joi, în timp ce etnicii sârbi au organizat noi proteste în Zvecan, un oraș din nordul țării, acolo unde confruntările recente cu poliția și cu forțele de menținere a păcii ale NATO au stârnit temeri privind izbucnirea unui nou conflict.

Sute de protestatari au repetat în cadrul unui miting cererea lor privind retragerea primarilor albanezi aleși în patru localități, în urma unor alegeri boicotate masiv de etnicii sârbi. Mulțimea a întins apoi un steag sârb uriaș în fața primăriei.

Protestul de miercuri din Zvecan s-a încheiat în mod pașnic. O evoluție pozitivă a situației, după ce, luni, etnicii sârbi au încercat să ia cu asalt birourile municipale și s-au ciocnit cu poliția kosovară și cu forțele NATO, incidente în urma cărora zeci de persoane au fost rănite.

Încercând să evite o nouă escaladare a tensiunilor, oficialii UE s-au întâlnit miercuri cu prim-ministrul kosovar Albin Kurti în marja unei conferințe la Bratislava, Slovacia.

Liderii Franței și Germaniei au anunțat, de asemenea, că intenționează să se întâlnească joi cu înalți oficiali din Serbia și Kosovo în cadrul summitului din Republica Moldova.

În acest timp, NATO a anunțat că va trimite încă 700 de soldați în nordul Kosovo pentru a ajuta la calmarea tensiunilor. Misiunea de menținere a păcii condusă de NATO, cunoscută sub numele de KFOR, este formată în prezent din aproape 3.800 de soldați.

Premierul kosovar respinge cererile sârbilor

Oficialii europeni au făcut apel la detensionarea situației. „Situația actuală este periculoasă și nesustenabilă”, a declarat și șeful politicii externe a UE, Josep Borrell. „Avem nevoie de o dezescaladare urgentă”, a subliniat el.

Vorbind în Slovacia, Kurti a respins categoric cererile sârbilor, dar a lăsat ușa deschisă pentru noi alegeri locale.

„Atâta timp cât există o mulțime violentă în fața clădirilor municipale, trebuie să avem unitățile noastre speciale”, a declarat el. „Dacă ar fi existat proteste pașnice care să ceară alegeri anticipate, acest lucru mi-ar fi atras atenția și poate că aș fi luat în considerare această cerere”, a mai spus oficialul.

Kurti a sugerat, de asemenea, că Rusia ar putea avea un amestec în ultimele incidente, indicând spre protestatarii care au desenat „graffitiuri cu litera Z” și care și-au arătat admirația pentru președintele rus „despotic” Vladimir Putin și pentru invazia rusă din Ucraina.

Rusia este un aliat apropiat al Serbiei, deși liderii populiști de la Belgrad susțin că urmăresc aderarea la Uniunea Europeană.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Moscova monitorizează situația și susține „toate drepturile și interesele legitime ale sârbilor din Kosovo”.

Critici din SUA și UE pentru oficialii kosovari

Etnicii albanezi reprezintă peste 90% din populația întregului Kosovo, dar sârbii sunt majoritari în nord și au cerut de mult timp punerea în aplicare a unui acord negociat de UE în 2013, pentru crearea unei asociații de municipalități autonome în această zonă.

Sârbii au refuzat să participe la alegerile locale din aprilie, iar candidații de etnie albaneză au câștigat primăriile din patru municipalități cu majoritate sârbă – inclusiv Mitrovița de Nord – cu o prezență la vot de 3,5%.

Sârbii cer acum guvernului kosovar să înlăture primarii de etnie albaneză din primării și să permită administrațiilor locale finanțate de Belgrad să își reia activitatea.

Vinerea trecută, trei din cei patru primari de etnie albaneză au fost escortați în birourile lor de către poliția kosovară, care a fost lovită cu pietre și a răspuns cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa protestatarii.

SUA și UE au criticat autoritățile din Kosovo pentru acest gest și pentru escaladarea confruntării cu etnicii sârbi.

Președintele francez Macron a criticat, de asemenea, Kosovo pentru organizarea alegerilor municipale în nordul țării. El a spus că oficialii din Kosovo nu au respectat un plan susținut de UE pentru a normaliza legăturile cu Serbia.

„Foarte clar, autoritățile kosovare sunt responsabile pentru situația actuală și pentru că nu au respectat un acord care era important și care a fost încheiat în urmă cu doar câteva săptămâni”, a spus el.

Violențele de luni au fost cel mai recent episod al tensiunilor crescânde dintre Serbia și Kosovo, care și-a declarat independența față de Belgrad în 2008.

Conflictul din Kosovo a izbucnit în 1998, când etnicii albanezi separatiști s-au revoltat împotriva regimului sârb, iar Serbia a răspuns cu o represiune brutală. Aproximativ 13.000 de persoane, majoritatea de etnie albaneză, au murit.

Intervenția militară a NATO din 1999 a forțat în cele din urmă Serbia să se retragă din teritoriu. Washingtonul și majoritatea țărilor UE au recunoscut Kosovo ca stat independent, însă Serbia, Rusia și China nu au făcut acest lucru.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE