„Sunteți în UE, dar autoritățile răspund ca în URSS”. Ce le transmit primăriile și Poliția refugiaților care s-au plâns că gazdele nu le-au dat banii de hrană alocați de Guvern
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Fără mecanisme clare de reglementare sau verificare a traseului banilor din programul social 50/20, gazdele din România și refugiații ucraineni au ajuns să se acuze reciproc de furt și înșelăciune. Pe parcursul programului, Guvernul a adunat restanțe de sute de milioane de lei pentru hrana și cazarea ucrainenilor, iar autoritățile ridică din umeri când sunt întrebate cum se poate face dreptate.
Cuprins:
- Răspunsul Primăriei Ploiești
- S-au întors în Ucraina
- Gratuitatea binelui
- Hotelul în care au locuit peste 100 de familii de refugiați
- Reprezentanții hotelului au refuzat dialogul
- Un alt caz de pe litoral, unde se formase una din cele mai mari comunități de refugiați din România
- Gazdă: „Nu sunt o societate de binefacere caritabilă”
- Restanțe de 300 de milioane de lei ale Guvernului român
- 78 de petiții la Primăria Constanța pentru cazuri similare. Cum s-au implicat autoritățile
- Pârghiile legale și procedura avocaților
- „Sunteți în UE, dar autoritățile răspund ca în URSS”
- „Cum n-aveam bani de mâncare, a trebuit să părăsim România”
- „Relațiile au fost excelente la început”
- „Lumea a murit de foame în țară și ei au numai pretenții”
- „DGASPC Sector 6 nu poate constrânge proprietarii”
- Dați afară din apartament pentru că statul nu a virat banii la timp
- „Și noi suntem amărâți, doamnă, că, dacă n-am fi amărâți, nu i-am fi luat în casă”
- Libertatea a relatat, în primul episod al acestei serii jurnalistice, cum au ajuns la conflicte gazdele din România și refugiații ucraineni, după ce statul a întârziat să deconteze banii pentru hrană alocați prin programul 50/20.
- În acest episod arătăm cum au răspuns autoritățile, de la primării și direcții de asistență socială la poliție, refugiaților care s-au plâns că n-au mai primit banii de hrană alocați de Guvernul român.
- Programul 50/20 pentru ajutorarea refugiatilor ucraineni s-a încheiat în aprilie 2023, după aproape un an. Cu toate acestea, statul nu a plătit încă sumele pentru luna aprilie. Restanțele continuă și pentru lunile mai-iulie, aflate în noul program social aplicat de Guvern.
Yullia a venit din Ucraina alături de cei trei copii ai săi, în vârstă de 6, 13 și 18 ani. Timp de trei luni (februarie, martie și aprilie 2023), cei patru au locuit în apartamentul lui Daniel F. din Ploiești, prin programul 50/20.
Yullia pune că proprietarul nu le-a dat nici mâncare, nici banii alocați cu acest scop prin program, dar că le promisese să le facă un transfer în cont, odată ce statul îi va face plățile. Datoria aferentă pentru 4 persoane găzduite timp de 3 luni este de 7.120 de lei. Potrivit Yulliei, nu s-a ținut de cuvânt, așa că ea a cerut ajutorul primăriei Ploiești.
Răspunsul Primăriei Ploiești
Aceștia au răspuns că solicitarea nu e de competența lor și i-au recomandat să se îndrepte spre poliție.
Într-un răspuns al Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, din 18 mai, la plângerea mamei, poliția răspunde că legislația prevede ca banii să fie decontați de stat proprietarilor și că „sumele de bani au fost încasate de către persoanele care v-au găzduit, ca beneficiari ai prevederilor legale”.
În total, primăria Ploiești a primit sesizări de la 5 familii de refugiați ucraineni, vizând „neîndeplinirea obligațiilor financiare de către proprietari”, arată instituția într-un răspuns către ziar. Pe toate le-a rezolvat la fel, trimițându-i pe solicitanți la poliție. În Ploiești, au fost găzduiți prin programul 50/20 un număr de 432 de refugiați ucraineni.
S-au întors în Ucraina
La sfârșitul lunii aprilie, Yullia și-a luat copiii și s-a întors în Ucraina, după ce părinții săi au fost răniți în urma bombardamentelor și internați. Înainte să plece, l-a rugat pe Daniel F. să semneze un acord că-i va returna banii pentru mâncare, dar acesta a refuzat.
Contactat de Libertatea, proprietarul neagă acuzațiile. El spune că nu le-a dat bani, dar că le asigura în permanență mâncare.
Gratuitatea binelui
„Le făceam piața”, spune Daniel F., care insistă: „Le-am acordat mai mult decât era nevoie. Mi-au lăsat dezastru, mi-au stricat clanțe, uși, canapele, îmi sunt și datori”. Bărbatul spune că și înaintea Yuliei, în apartament a locuit tot o familie de ucraineni, cu care nu a avut nicio problemă. În plus, după plecarea Yulliei:
Am intrat pe mai multe grupuri și i-am sfătuit să nu mai primească cetățeni ucraineni până nu-i verifică, pentru că nu merită mulți dintre ei. Au vrut să-mi arate că nu e bine să faci un bine gratuit.
Prin programul 50/20, cel care găzduia o familie de 4 persoane primea în medie 6.000 lei pe lună (din care trebuia să acopere și utilitățile). Cu acești bani, o familie poate închiria o vilă de 4 camere în Pipera. Iar suma e cel puțin dublă față de chiria pentru un apartament cu 3 camere în Ploiești, ca acela în care au locuit Yullia și copiii săi.
Hotelul în care au locuit peste 100 de familii de refugiați
O familie de patru adulți și patru copii (trei generații) au locuit timp de câteva luni la un hotel din Mamaia, care a găzduit peste 100 de familii de refugiați: Ștefan Building. La începutul lunii aprilie, reprezentanții hotelului au confirmat pentru presa locală că, pentru o perioadă, toate camerele au fost ocupate de familii din Ucraina.
Hotelul le-a cerut însă refugiaților să plece, după ce statul a întârziat cu plățile aferente programului. Ucrainenii au protestat pe faleza din Năvodari, apoi și-au făcut bagajele și au părăsit camerele de hotel.
„După protestul de la Năvodari, aceștia au eliberat locația și au plecat liniștiți fără niciun fel de scandal”, declarau reprezentanții Building Ștefan la acea dată pentru publicația locală Ziua de Constanța.
Reprezentanții hotelului au refuzat dialogul
Familia Elenei se plânge că proprietarul hotelului nu le-a dat banii de mâncare pe lunile ianuarie, februarie și martie. „Când mama și sora mea au mers la recepție să ceară banii de mâncare, au fost agresate fizic de personalul de securitate al hotelului”, acuză Elena, sora uneia dintre femei, care acum ține legătura cu avocatul familiei.
Cei opt nu și-au permis în cele din urmă să rămână în România și, după ce și-au cheltuit economiile, s-au întors în Ucraina, spune Elena. „După tot ce s-a întâmplat, mama a rămas cu o problemă de sănătate, hipertensiune arterială”.
Contactat de ziar, Claudiu Matei, administratorul hotelului, a refuzat să comenteze public situația.
Firma Building Ștefan AOP SRL a fost fondată în 2016. Asociați sunt Ștefan Odagiu, Paula Odagiu și Vasile Odagiu. Potrivit termene.ro., în anul 2022, firma a raportat un număr de 17 angajați, o cifră de afaceri de 83,8 milioane lei și un profit net de 38,5 milioane lei. Cele mai mari cifre de la înființare, după ce, în urmă cu doar un an, afacerile familiei Odagiu se prăbușiseră, raportând o datorie dublă în decursul unui singur an.
În 2022, însă, datoria a scăzut la 52,6 milioane de lei de la 68 de milioane de lei.
Un alt caz de pe litoral, unde se formase una din cele mai mari comunități de refugiați din România
Julia V, soțul și cei trei copii au fugit de război și au ajuns în România, unde s-au îndreptat spre litoral, cum au făcut foarte mulți oameni din comunitatea ucraineană. De la începutul lui noiembrie și până la sfârșitul lui aprilie, au locuit prin programul 50/20, într-un apartament din Mamaia, deținut de Alina Z.
La început, cele două spun că au căzut fără probleme la o înțelegere, care a inclus plata unei garanții de 300 de euro pentru eventualele daune.
După ce s-a încheiat programul pentru refugiați în formula anterioară (50/20), Julia și familia ei s-au mutat. Alina îi ceruse o chirie de 1.500 de euro pe perioada verii, dacă voia să rămână în apartament, susține Julia. „Am refuzat să plătesc atât și a început conflictul.”
Varianta Alinei e diferită. Ea spune că, la plecarea familiei, le-a returnat garanția înainte să constate daunele din apartament, de care i-a scris ulterior Juliei.
„Trei săptămâni după ce ne-am mutat, ne-a scris că apartamentul e stricat și plin de daune, deși am video și poze care arată că totul e în ordine. Mi-a dat sms că va lua banii din mâncare”, explică Julia. „Am întrebat de ce, a început cu insultele și amenințările”.
Gazdă: „Nu sunt o societate de binefacere caritabilă”
Într-una din conversațiile dintre cele două femei, Julia îi cere Alinei banii de hrană, iar românca îi răspunde:
„Vreau să-nțelegi că nu-ți opresc nimic din ce ți se cuvine, și eu apăr dreptul și proprietatea familiei mele, iar tu nu ai dreptul să-ți bați joc de ea. În acest moment, cea care are putere sunt eu, iar eu îmi voi opri ce mi se cuvine, stricăciuni și banii pe aprilie, dacă nu se vor da de la stat îi opresc de la tine. Eu nu sunt o societate de binefacere caritabilă”.
Restanțe de 300 de milioane de lei ale Guvernului român
Într-o discuție telefonică cu ziarul, Alina spune că i-a dat Juliei banii de mâncare așa cum au intrat prin program (mai puțin pe luna aprilie, pentru care statul nu făcuse plata la momentul conversației noastre).
Potrivit unui <a href="https://www.igsu.ro/Resources/Media/Documente%20L5442001/Raspunsuri_solicitari_frecvente/Sume%20alocate%20in%20perioada%20aprilie%202022%20-%20mai%202023.pdf" target="_blank" rel="noreferrer noopener">document</a> al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), dar și unei solicitări făcute de <a href="https://presshub.ro/exclusiv-romania-datoreaza-refugiatilor-ucraineni-300-de-milioane-de-lei-in-schimb-ii-trimite-la-munca-282164/">Presshub</a>, IGSU a declarat că valoarea plăților restante pentru cazarea și hrana refugiaților ucraineni pentru perioada aprilie-iulie 2023 este de 63,7 milioane de euro, adică aproximativ 300 de milioane de lei.
Proprietara Alina ne trimite ordinele de plată, care arată că ea a făcut plățile, dar a păstrat 3.100 de lei din lunile ianuarie-februarie pentru daunele din apartament, așa cum o avertizase prin mesaje pe Julia.
„I-am dat lenjerii noi, sigilate și, când am plecat, lenjeriile și prosoapele lipseau sau erau distruse”, spune Alina. Julia neagă că ar fi provocat stricăciunile de care vorbește românca. „Când am plecat, făcusem curat în tot apartamentul, am avut grijă de el. Noi n-am fugit din Ucraina de sărăcie, am fugit de război. Știm valoarea lucrurilor. Spălasem totul la plecare, pentru ca gazda să fie fericită. Cred că e furioasă pe familia noastră după ce a fost anulat programul”, a adăugat femeia din Ucraina.
78 de petiții la Primăria Constanța pentru cazuri similare. Cum s-au implicat autoritățile
În total, în Constanța (Mamaia inclusiv) au fost cazați până la 11.817 cetățeni ucraineni în luna martie a acestui an. Numărul proprietarilor care s-au înscris în programul 50/20 a crescut constant de la lună la lună, ajungând în martie 2023 la 2.260.
Potrivit unui răspuns transmis Libertatea, Primăria Constanța a înregistrat, prin Direcția de Asistență Socială, un număr de 78 de petiții prin care cetățenii ucraineni spuneau că cetățenii români nu le-au oferit mâncare sau banii de mâncare pe perioada șederii.
Primăria spune că le-a oferit petenților „consiliere și îndrumare” pentru a rezolva problema, dar nu a răspuns și câte dintre cazuri au fost astfel soluționate.
„Cele mai multe din aceste cazuri sunt concentrate în Constanța și Năvodari, acolo unde există o mare comunitate de ucraineni și foarte puțină voință din partea primăriei și a poliției pentru a investiga aceste cazuri”, a comentat situația Ilia Hubernikov, facilitator pentru comunitatea ucraineană, încadrat la Primăria Sectorului 2. El a ajutat zeci de familii din Ucraina să intre în legătură cu avocați care să-i sprijine în a-și cere drepturile.
Pârghiile legale și procedura avocaților
Avocatul Emil Toma spune că a reușit să obțină banii pentru mai multe familii de ucraieneni acolo unde a fost rost de înțelegeri amiabile.
A lucrat în principal pe partea civilă: trimitea gazdelor o notificare prealabilă și le dădea termen de 5 zile în care puteau face plata, înainte de demararea acțiunii în instanță. Unii s-au conformat pur și simplu, după ce au fost contactați de avocat, spune el. Pentru ceilalți, urmează să meargă în instanță pentru încălcarea legii.
O altă pârghie legală ar fi, pe partea penală, acuzarea gazdelor de fraudă sau fals în declarații, explică avocatul. Fiecare proprietar care a încasat de la stat banii pentru refugiați a făcut-o abia după ce a dat o declarație pe proprie răspundere, în care spunea că deja a oferit acestora hrană/bani de hrană.
Problema este, explică tot Toma, că în instanță povara probelor va pica pe ucraineni. Ceea ce va fi complicat pentru mulți dintre ei, pentru că mulți au mers pe încredere, bună parte din ei sunt deja plecați din țară și majoritatea nu vorbește limba, o barieră care s-a dovedit importantă în toate interacțiunile lor cu autoritățile.
„Din ce-am observat eu, și unii, și alții folosesc ca probe conversațiile lor pe Whatsapp. Dar acelea le-au purtat de regulă cu Google Translate, că nu vorbeau aceeași limbă”, a mai spus Toma.
În același timp, „poliția nu are o procedură uniformă pentru a gestiona aceste cazuri”, spune Hubernikov, lucru confirmat de avocatul Cristian Buzatu: „problema pare să fie generalizată și ar fi nevoie de soluții generale”.
„Sunteți în UE, dar autoritățile răspund ca în URSS”
„Sunteți în Uniunea Europeană, dar autoritățile răspund în tradiția Uniunii Sovietice: răspund ceva, dar nu ce ai nevoie”, se arată indignat Karl Rotenberh, un bărbat din Ucraina care a venit în România alături de soția lui.
Cuplul de pensionari a locuit din noiembrie 2022 până în 25 martie 2023 într-un apartament din Năvodari deținut de S.D. „În tot acest timp, proprietarul nu ne-a dat niciun leu pentru mâncare, dar a declarat în fața autorităților că ne-a dat bani și că noi i-am primit”, susține Karl.
<strong>Karl se referă la faptul că, așa cum era formulat programul 50/20, proprietarii primesc banii după ce declară, la Direcția de Asistență Socială, că în luna respectivă au asigurat hrana pentru ucrainenii pe care îi găzduiesc. Plățile sunt un decont, nu un avans.</strong>
Pe S.D., Karl și soția lui nici măcar nu l-au cunoscut. Au primit cheile apartamentului și s-au instalat în casă cu ajutorul unei rude a proprietarului care locuia în aceeași clădire. Același bărbat le-a scris, la plecare, o chitanță prin care se angajau ca, în decurs de o lună, să le dea toți banii de mâncare alocați de statul român prin program.
„Cum n-aveam bani de mâncare, a trebuit să părăsim România”
Datoria ajunge la 5.800 de lei, din care Karl spune că nu a văzut încă nici măcar o parte.
„Cum n-aveam bani de mâncare, a trebuit să părăsim România”, mai spune bărbatul, într-un dialog cu Libertatea. E dezamăgit că, deși a apelat și la poliție, și la direcția de asistență socială, autoritățile nu „au fost interesate. Proprietarul apartamentului m-a înșelat, iar autoritățile și poliția nu au nicio problemă cu asta”.
Într-un răspuns al Poliției Orașului Năvodari pentru Karl, aceștia îi scriu că, potrivit legislației, „persoanele fizice care găzduiesc cetățeni ucraineni proveniți din zona conflictului armat din Ucraina nu au nicio obligație financiară față de persoana găzduită”.
Karl a suferit recent un infarct miocardic. Acum se află în Ucraina. Curând va avea nevoie de o intervenție chirurgicală. „Dacă ar da înapoi ce-mi datorează, nu ar fi rezolvată complet problema, dar ar fi aproape în întregime soluția la problema mea”, mărturisește bărbatul.
Contactat de Libertatea, proprietarul apartamentului a promis că va reveni cu un răspuns, dar nu a făcut-o până la publicarea acestui text.
„Relațiile au fost excelente la început”
Lillia V., fiica ei de 4 ani și fiul său de 8 ani au fost găzduiți din 8 august 2022 până la începutul lunii martie 2023 prin programul 50/20 într-un apartament din sectorul 6 al Capitalei, deținut de Laura C.
Gazda se angajase să-i dea ucrainencei lunar banii pentru hrană. „Relațiile au fost excelente la început”, spune Lillia. Apoi, când statul a început să întârzie plățile, „gazda a încercat să ne forțeze să plătim noi utilitățile și am refuzat”. Din acest motiv, la 10 martie, Lillia și copiii au fost dați afară, potrivit lui Vladimir, soțul ei. Li s-a spus că își vor primi banii de hrană din urmă pentru cele 3 luni pentru care statul nu făcuse plățile și au avut încredere, pentru că majoritatea timpului s-au înțeles bine cu Laura.
De altfel, la plecare, ambele femei și-au trimis mesaje politicoase. „Mă bucur că v-am întâlnit și că ați avut grijă de apartamentul meu, l-ați lăsat curat”, scria Laura. „Când războiul se termină, vă invităm să ne vizitați în Odessa”, promitea Lillia, care a fost nevoită să se întoarcă în Ucraina.
„Lumea a murit de foame în țară și ei au numai pretenții”
În mai, când a aflat că statul decontase plățile către gazdele refugiaților, femeia i-a scris proprietarei. Nu a primit un răspuns după mai multe apeluri timp de 2 zile. În cele din urmă, Laura le-a spus că nu le va da banii, că a făcut deja prea multe pentru ei. În conversația lor, ea motivează că ar fi aflat între timp că ucrainenii plecaseră din țară în februarie, fără să o anunțe.
„Eu am fost om cu voi și mi-am achitat singură ratele și v-am plătit toate utilitățile ceea ce alți români nu au făcut. Se vede clar că doar v-ați folosit de programul ăsta și de bunătatea mea și nu apreciați tot ce-am făcut eu. M-am achitat cu totul față de voi chiar mai mult decât trebuia” scria românca pe Whatsapp.
„Să-ți pierzi credibilitatea pentru 3.840 de lei? E o rușine. A furat de la copii, e teribil”, spune Vladimir, soțul Lilliei, într-o discuție cu Libertatea.
De cealaltă parte a situației, Iulian, soțul Laurei, spune că ei sunt la zi cu toate plățile, pentru că au dat cash banii pentru hrană. Iulian neagă că le-ar fi cerut ucrainenilor bani pentru utilități.
„Au fost dați banii cash de către soția mea. Ce vrea, să-i mai dau o dată în cont sau ce vrea acum? Lumea a murit de foame în țară și ei au numai pretenții. Dar să se ducă dracu’ de ucraineni, că din cauza lor suntem așa cum suntem”, a continuat bărbatul cu un discurs furios.
Apoi ne-a transmis: „dar să lăsăm poliția să rezolve cazul, nu ziarul”.
„DGASPC Sector 6 nu poate constrânge proprietarii”
Într-adevăr, Lillia și soțul ei au depus o plângere la poliția sectorului 6, dar acolo „ni s-a spus că acest caz nu este sub jurisdicția lor”, povestește Vladimir.
Am scris primăriei, poliției, procuraturii, toți ne-au spus același lucru: că nu e treaba lor și să rezolvăm între noi sau să mergem la tribunal.
În sectorul 6, unde a locuit Lillia cu copiii ei, până la 908 oameni într-o lună (martie 2023) au depus cereri pentru decontarea cheltuielilor de cazare pentru refugiați din Ucraina (cel mai mare număr al acestora ajungând la 3.660 tot în martie). Dintre aceștia, 5 familii s-au plâns Primăriei de sector că nu li s-au dat hrană/bani de mâncare de către proprietari.
Potrivit unui răspuns către Libertatea, „DGASPC Sector 6 nu poate constrânge proprietarii să vireze banii pentru hrană refugiaților și nici nu dispune de pârghiile legale pentru a recupera eventualele sume nevirate”.
Cetățenii ucraineni au fost îndrumați să se adreseze instanței de judecată pentru rezolvarea conflictului.
Dați afară din apartament pentru că statul nu a virat banii la timp
Olha Nahorna (54 de ani) și soțul ei (64 de ani) au fugit din calea războiului și au ajuns în Tulcea, unde inițial au stat la centrul de refugiați amenajat la un liceu. Apoi, au aflat de programul 50/20 și au găsit pe Facebook un anunț pentru o garsonieră în același oraș. Timp de trei luni, au locuit la apartamentul închiriat de Anita și Viorica.
Olha spune că au căzut de acord că nu vor primi mâncare, ci banii. „Plățile au fost întârziate, așa că am trăit din pensia soțului și nu aveam destul pentru mâncare”, spune Olha. Ea menționează că pe 27 martie li s-a cerut ca de la 1 aprilie să părăsească locuința, fiindcă gazdele erau nemulțumite că banii de la guvern nu mai intrau.
Când au plecat din apartament, li s-a promis că vor fi sunați ulterior să li se dea banii pentru hrană, mai afirmă Olha. „În prezent, deși s-au dat banii pe program, gazda noastră nu ne mai răspunde la mesaje și ne-a blocat pe rețelele sociale.” Suma pe care Olha o cere este de 3.600 lei - pentru două persoane, timp de 6 luni. Pentru asta, a depus, fără succes, plângeri la primărie și poliție.
„Și noi suntem amărâți, doamnă, că, dacă n-am fi amărâți, nu i-am fi luat în casă”
Contactată de Libertatea, Viorica, proprietara casei, spune că s-a ocupat să ofere cuplului din Ucraina hrană. „Ei ce credeau, că e pomană? Le-am dat alimentele de bază: cartofi, ulei, pâine, carne de pasăre, de porc. De banii ăștia nu puteam să le dau carne de curcan.”
Viorica spune că i-a anunțat pe cei doi ucraineni să elibereze casa cu o lună înainte: pe 1 martie, nu pe 27 martie cum a spus Olha.
Și ei au zis că mă reclamă. Ei stăteau în casa mea și mă reclamau că vreau să-i dau afară.
Femeia acuză și nepăsarea statului, care a decontat sumele pentru ianuarie abia la sfârșitul lui mai.
„Trei luni de zile, acolo unde locuiam trebuia să fac economie. Stăteam în frig ca să am să le dau lor, să le plătesc facturile și să le iau mâncare. Și noi suntem amărâți, doamnă, că dacă n-am fi amărâți, n-am fi făcut să-i luăm în casă.”
Acest articol a fost publicat cu sprijinul Institutului Internațional de Presă (IPI), organizație globală dedicată promovării și protecției libertății presei și îmbunătățirii practicilor jurnalistice.
laurlaur2180 20.08.2023, 10:03
Comunisti vom fi mereu!
bituca 20.08.2023, 10:03
Asa e. Am ramas o tara comunista.
mica 20.08.2023, 10:16
Ne-am saturat si noi romanii de autoritati.
Bubulina61 20.08.2023, 10:19
Fiecare parte are dreptate în felul ei! Pe de altă parte cetățenii ucraineni au avut mai multe drepturi decât cetățenii români! Așa se întâmplă când sunt intermediari la mijloc!
bozo76 20.08.2023, 10:47
Cum trage proprietaru la raspundere statu ca a amanat 4 luni plata ajutorului in bani? De ce statu nu a dat banii direct refugiatilor? Ce trebuia sa faca proprietaru daca nu le facea mancare? Sa le dea banii cash in mana fara chitanta? De ce nu exista tabere de refugiati? Ce mancare pe zi poate obtine un tefugiat fara sa vorbeasca romana cu 20lei si 0 bani? Ce obligatie legala are proprietaru caruia i s.a amanat plata de catre stat cu 4 luni sa le mai plateasca unor refugiati cei 20de arginti. Mai ales ca au incetat rapoturile de gazduite, proprietaru trebuia sa le faca iesire din contract odata cu parasirea locuintei fata niciun fel de alte obligatii. Ca daia sunt refugiati nomazi si nu cuiele lu pepelea.