Deși cetățenii români i-au ajutat, gazdele nu le-au dat banii de mâncare veniți de la stat, acuză sute de refugiați. „A trebuit să ne întoarcem în Ucraina”. Cum se apără proprietarii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Statul a convins românii că, precum alte zeci și zeci de țări din toată lumea, România îi poate susține pe cei care și-au pierdut rudele și rostul în urma războiului din Ucraina. Același stat care a dat banii a eșuat însă într-un segment vital: traseul prin care sumele să ajungă la cei care au nevoie. Sute de refugiați povestesc că nu au primit banii de mâncare de la gazdele lor, iar unii dintre ei au fost nevoiți să se întoarcă în Ucraina.
Cuprins:
- Cum a funcționat programul 50/20: o afacere pentru unii români
- Statul a fost primul care a creat probleme
- „Dacă mă apuc eu să fac ceva legal, s-ar putea să-mi datoreze dânsa bani”
- Proprietarii care acuză daunele din apartament
- Proprietar: „Făcea meditații la domiciliu, fără acordul meu”
- 2.500 de ucraineni, găzduiți în Brașov prin programul 50/20
- Ce spune Direcția de Asistență Socială Brașov: „Excede sfera de competență”
- S-au întors în Ucraina
- Proprietară: „Mi-am jurat că în viața mea nu mai primesc ucraineni”
- Bărbatul fără rinichi care acuză că proprietarul român îi datorează 6.200 de lei
- „Statul român și-a bătut joc și de noi, și de refugiați”
- „Ne-a delapidat suma de 10.800 de lei”
- Primăria care a rezolvat majoritatea cererilor
- Trecerea la noul program, în timp ce statul avea în continuare restanțe
- Libertatea prezintă, într-o serie jurnalistică, 10 cazuri din toată țara în care cetățenii ucraineni spun că n-au primit (sau au primit doar parțial) banii pentru hrană de la proprietari și explicațiile pe care le-au oferit atât aceștia, cât și administrațiile locale sau poliția.
- Și gazdele, și refugiații sunt furioși: unii pe alții, dar și pe statul român. Primii, pentru că decontările s-au făcut cu întârzieri de aproape 4 luni. Ceilalți, pentru că atunci când au depus plângeri în care reclamau că nu li s-au dat banii de hrană, autoritățile le-au întors spatele.
- Din documentarea ziarului, o excepție este Primăria Timișoara, care a reușit să rezolve majoritatea cazurilor semnalate.
Marina, o profesoară în vârstă de 52 de ani, și soțul ei, 58 de ani, au ajuns în România în noiembrie 2022, la nouă luni de la declanșarea războiului de Rusia în Ucraina. Bărbatul are mâna stângă amputată de la încheietură, așa că nu putea rămâne să lupte în Ucraina. Cei doi au locuit întâi la un centru de refugiați, după care au căutat o cazare privată.
S-au mutat în apartamentul lui David P. din Brașov la sfârșitul lunii noiembrie. Locuința se afla în aceeași curte cu alte trei, unde stăteau și alte familii de refugiați ucraineni.
Marina spune că David se angajase să-i dea fondurile de mâncare odată ce va primi banii de la stat, prin programul 50/20, cu o condiție: să stea la el timp de cel puțin trei luni. Au bătut palma și apoi au urmat trei luni când „proprietarul nu ne-a întrebat niciodată dacă avem cu ce să ne susținem, dacă avem din ce ne lua mâncare”, spune Marina pentru Libertatea.
Cum a funcționat programul 50/20: o afacere pentru unii români
În cadrul programului 50/20, derulat de statul român între martie 2022 și aprilie 2023, celor care găzduiau refugiați din calea războiului din Ucraina li se decontau:
- 50 lei pe zi de persoană cheltuieli de cazare, conform OUG 28/2022;
- 20 lei pe zi de persoană cheltuieli de masă, conform HG 336/2022.
Banii sunt neimpozabili, în comparație cu, de pildă, închirierea unui apartament din partea unui proprietar, care este obligat legal să-l înregistreze la ANAF și să plătească impozit.
Banii pentru refugiați au venit prima dată de la Uniunea Europeană, imediat după ce Rusia a atacat Ucraina: 40 de milioane de euro ca asistență de urgență pentru gestionarea situației la granițe. Ulterior, potrivit unui OUG din iulie 2023, guvernul decontează de la UE suma de 400 milioane de euro pentru toate acțiunile de ajutorare a refugiaților ucraineni. Cu toate acestea, statul român a întârziat cu patru luni (până în mai 2023) plata sumelor necesare decontării cheltuielilor.
Proprietarii locuințelor care intrau în program urmau să renunțe la o eventuală chirie și să plătească utilitățile în schimbul celor „50 de lei pe zi”. În privința hranei, puteau fie să dea banii direct ucrainenilor, fie să le ofere mâncare toată durata șederii.
În martie, când statul a început să facă proprietarilor plățile pentru luna decembrie, Marina a insistat ca proprietarul să-i dea banii pentru mâncare: „El a început să spună că a primit fondurile parțial, că a cheltuit mult din banii lui pentru întreținerea apartamentului”, povestește ea.
„Ne-a transferat banii pe decembrie, dar ne-a cerut să părăsim apartamentul săptămâna următoare, că pusesem presiune pe el”. Totuși, la plecare, Marina spune că proprietarul le-a promis că le va trimite și banii pentru celelalte luni, după ce va face statul plățile.
Statul a fost primul care a creat probleme
Statul a fost primul care a creat probleme mari cu programul 50/20 în 2023, pentru că sumele au fost decontate cu mari întârzieri. Proprietarii au primit banii pentru luna ianuarie abia în a doua parte a lunii mai.
În cele patru luni de așteptare, mulți dintre cei înscriși ca gazde au început să le ceară ucrainenilor trecerea la un sistem clasic de tip chirie, să se mute în altă parte sau chiar să plătească din urmă datoria din program a statului român.
În plus, hotărârea de guvern care descria condițiile programului nu a inclus și un mecanism coerent prin care statul să verifice de fiecare dată că proprietarii asigură și hrană pentru refugiații găzduiți (sau echivalentul în bani).
Acesta este terenul care s-a dovedit fertil pentru:
- Conflicte între proprietarii români și refugiații ucraineni;
- Evacuarea oamenilor, uneori în decurs de câteva zile;
- Proprietari care au refuzat să dea alimentele sau banii de mâncare refugiaților până nu-i primeau ei înșiși de la stat;
- Și, în cele din urmă, ieșirea la iveală a unor atitudini xenofobe inclusiv acolo unde cetățenii ucraineni și gazdele din România se înțeleseseră perfect până când statul a început să întârzie mult plățile sau până a anunțat încheierea programului.
„Sunt mai multe cazuri care s-au întors de unde au plecat, în acel pericol. Am câțiva clienți care sunt în Ucraina acum, o familie îmi spunea că nu poate să vorbească foarte mult pentru că trebuie să meargă în adăpostul aerian”, povestește avocatul Emil Toma. El reprezintă pe partea civilă mai mulți ucraineni care acuză proprietarii că nu și-au respectat îndatorirea.
Toma spune că în fiecare zi e căutat de alți oameni care reclamă că nu au primit banii de hrană. „Cât vorbeam cu dumneavoastră am mai primit două cazuri cu aceeași problemă”, spune el spre sfârșitul conversației telefonice de 30 de minute.
„Dacă mă apuc eu să fac ceva legal, s-ar putea să-mi datoreze dânsa bani”
Marina și soțul ei s-au mutat din apartamentul lui David în 18 martie, după ce au făcut curățenie generală și „nu am făcut daune deloc”. Mai târziu, în aceeași zi, a primit un mesaj de la proprietar în care acesta îi mulțumea că au lăsat casa curată.
Mai târziu, când statul a dat, în sfârșit, banii din program pentru perioada ianuarie-martie, Marina a revenit să ceară sumele pentru mâncare: 3.040 de lei. „Dar deja îmi blocase numărul. Am dat mesaj de pe alt număr, mi-a spus că nu are de gând să plătească nimic, pentru că am fi lăsat casa murdară, că am rupt canapeaua, am înfundat țevile și că au ruginit bateriile, pentru că aș fi uscat hainele pe ele”.
Contactat de Libertatea, David P. confirmă parțial povestea femeii. Spune că nu le-a dat banii de mâncare pe ianuarie-martie, dar că i-ar fi chemat la o discuție despre daunele din apartament și să-și facă împreună niște calcule. „Am constatat stricăciunile și i-am spus: vino să stăm de vorbă. N-a vrut. Cred că dacă mă apuc eu să fac ceva legal, s-ar putea să-mi datoreze dânsa bani, dar nu-mi permit să fac așa ceva unei persoane care totuși se află într-o situație de deficit financiar”.
Proprietarii care acuză daunele din apartament
„În majoritatea cazurilor când refugiații se plâng proprietarilor și insistă să li se dea banii alocați hranei, aceștia acuză daunele din apartament”, spune Illia Hubernikov, un ucraineano-israelian care lucrează acum ca facilitator comunitar la Primăria Sectorului 2, după ce a vorbit cu zeci de ucraineni aflați în aceeași situație, pe care i-a ajutat să ia legătura cu avocați.
Gazdele pretind că au avut daune în proprietate de sume uriașe. Singura problemă e că nu pot dovedi 99% dintre aceste daune, din moment ce aproape nimeni nu a făcut o listă cu ce era în apartament și în ce condiții când refugiații au ajuns și când au plecat.
„Daunele, de regulă, nu sunt menționate atunci când refugiații pleacă din apartament, ci sunt amintite de proprietari doar după ce banii au intrat în conturile lor, iar refugiații încep să-i ceară”, mai precizează Hubernikov despre tendința generală.
Proprietar: „Făcea meditații la domiciliu, fără acordul meu”
Starea apartamentului nu e singurul aspect asupra căruia Marina și David au versiuni diferite. David spune că a decis să ceară cuplului să plece din locuința lui, pentru că Marina făcea meditații la domiciliu. „M-au anunțat chiar vecinii ei de curte, tot ucraineni, că desfășoară activitate economică acasă, fără acordul meu. Așa a umflat și utilitățile: că veneau zilnic 10-15 persoane, care stăteau câte o oră. Plus locuri de parcare luate de la vecini”.
Întrebată despre asta, Marina, care e profesoară de engleză, spune că a dat meditații voluntar, ca să-i ajute pe cei din comunitatea ucraineană.
2.500 de ucraineni, găzduiți în Brașov prin programul 50/20
În Brașov, mai mult de 7.000 de persoane s-au înscris pentru a găzdui refugiați din Ucraina prin programul 50/20, potrivit unui răspuns oficial al primăriei la solicitarea ziarului. Aceștia au găzduit un număr de aproape 2.500 de ucraineni pe perioada de derulare a programului.
„În practică, mecanismul 50/20 pare să fi mers la început, dar ulterior au început să apară tot mai multe abuzuri”, spune pentru Libertatea și Cristinel Buzatu, avocat la Baroul București.
„Din datele pe care le avem, vedem că tot mai mulți proprietari au cerut și bani cetățenilor ucraineni, pe lângă sumele primite de la stat. De asemenea, tot mai mulți au refuzat să acopere hrana acestora sau să le ofere lor direct acei 20 de lei”, adaugă avocatul. El reprezintă mai mulți cetățeni din Ucraina care încearcă să recupereze sumele pentru hrană date de statul român.
Ce spune Direcția de Asistență Socială Brașov: „Excede sfera de competență”
Dintre toate familiile care au aplicat la schema de ajutor 50/20 din Brașov, primăria a înregistrat numai șase plângeri de la ucraineni care au spus că nu li s-au virat banii de mâncare, nici nu li s-a oferit hrană pe durata șederii lor.
„Cetățenilor ucraineni li s-a adus la cunoștință că rezolvarea acestor solicitări excede sfera de competență a Direcției de Asistență Socială Brașov, dar au posibilitatea să solicite sprijinul organelor abilitate sau instanței de judecată în condițiile legii”, arată răspunsul instituției pentru Libertatea.
Marina susține că a depus și o plângere penală, dar că până acum nu a primit un răspuns din partea autorităților.
S-au întors în Ucraina
Vladimir, 18 ani, a locuit aproape cinci luni, din ianuarie până la sfârșitul lui mai, alături de fratelui său mai mic și de mama lor, pacient oncologic, într-o garsonieră din Chiajna (Ilfov), închiriată de Roxana C. Ei susțin că femeia nu le-a dat bani pentru mâncare.
Cei trei mărturisesc că, după ce au rămas fără bani, au trebuit să se întoarcă în Ucraina, unde se află în prezent. Au calculat datoria aferentă sumelor alocate prin programul 50/20 la 5.620 de lei.
„Înainte să plec din apartament, am rugat-o să ne trimită banii și mi-a spus: sigur că voi trimite. După trei zile, i-am scris din nou și am realizat că m-a blocat pe toate rețelele sociale și ștersese conversația cu mine. Apoi i-a scris și mama mea. Nici n-a citit mesajul”, explică tânărul.
Proprietară: „Mi-am jurat că în viața mea nu mai primesc ucraineni”
Libertatea a contactat-o pe Roxana C., care neagă complet versiunea familiei. Ea pune că le-a dat banii de hrană înainte ca aceștia să plece și că, atât cât au locuit acolo, le ducea și mâncare: „o dată la două zile, când gătea mama, mă duceam cu oalele la ei”.
Femeia a invocat pagubele lăsate de familia de ucraineni în casa sa: „Nu vreți să știți în ce hal mi-au lăsat casa. Oameni mai împuțiți ca ei nu am văzut. Mi-am jurat că în viața mea nu mai primesc ucraineni”.
Tot ea a precizat însă că a mai închiriat alte două locuințe unor familii de refugiați din Ucraina și că nu a avut probleme cu ei.
Bărbatul fără rinichi care acuză că proprietarul român îi datorează 6.200 de lei
Konstantin a găsit un refugiu în România, după ce a fost transferat din Ucraina ca pacient în martie 2022, la o clinică de hemodializă din Iași. Bărbatul de 43 de ani nu are niciun rinichi funcțional, așa că e dependent de dializă. El și mama sa, o femeie cu diabet, în vârstă de 67 de ani, au locuit timp de șapte luni într-un apartament de două camere închiriat de Manu D.
În primele două luni, proprietarul le-a dat fondurile acordate prin program pentru mâncare. Konstantin spune însă că ulterior nu au mai primit niciun ban și că pe 28 aprilie au fost evacuați.
„Nu a dat nicio explicație, a mințit în mod constant primăria și serviciul social din Iași că ne cumpără alimente în fiecare zi, dar este o minciună”, spune Konstantin într-o discuție cu Libertatea.
Bărbatul și mama sa au fost nevoiți să se întoarcă în Ucraina, deoarece nu-și mai permiteau să locuiască în România. El insistă că încă nu și-a recuperat nici parțial datoria de 6.200 de lei de la proprietar. „După ce noi eram deja în Ucraina, ne-a spus, într-o discuție cu avocatul nostru, că nu ne va plăti, pentru că a găsit mici pete pe perete și un dulap nespălat. Însă la predarea cheilor, nu avusese nicio pretenție. Apoi ne-a blocat și nu răspunde la telefon”, povestește Konstantin pentru Libertatea.
Un avocat de la un ONG i-a ajutat să redacteze o plângere. În prezent, Konstantin așteaptă un transplant de rinichi de la un donator din Ucraina, o operație costisitoare. Este motivul pentru care insistă să-și recupereze banii.
În discuțiile cu Manu, imediat după ce se mutaseră, proprietarul îi promitea că-i va plăti odată ce va primi banii de la stat, dar rapid schimba discursul și se plângea că găzduirea a 50 de refugiați l-ar fi lăsat cu datorii de 50.000 de euro.
„Statul român și-a bătut joc și de noi, și de refugiați”
Contactat de Libertatea, Manu D. a răspuns printr-un SMS. El neagă versiunea lui Konstantin și a mamei sale. „Au primit toate familiile găzduite de noi hrană așa cum scrie în lege. Altfel nu ar fi stat până în mai 2023 pe banii noștri, ai românilor”.
„Ucrainenii și-au bătut joc de locuințe, am găsit televizoare distruse, rahat de om pe pereți, lenjerii tăiate, paturi rupte. Ucrainenii nu au primit banii pe luna aprilie pentru că nici nouă nu ne-a plătit statul român până azi. Dar noi am plătit facturi de mii de lei pe un singur apartament”, adaugă bărbatul în mesajul text.
„Statul român și-a bătut joc și de noi, și de refugiați”, mai scrie el.
„Ne-a delapidat suma de 10.800 de lei”
„Ne-a delapidat suma de 10.800 de lei”, spune Hanna D. despre proprietarul apartamentului de 4 camere din Timișoara, în care a locuit alături de cei trei copii ai săi, soțul și mama sa în vârstă de 72 de ani. Sunt sumele aferente hranei prin programul 50/20 pentru 6 persoane timp de 3 luni (ianuarie-martie 2023).
Hanna afirmă că găsise apartamentul în stare proastă. „Majoritatea mobilierului nu era în stare de funcționare, multe lucruri le-am reparat noi”, explică ea. Femeia spune că a fost evacuată, deoarece nu au fost de acord să plătească o chirie de 4.500 de lei pe lună, plus utilități, cât i-a cerut până la urmă proprietarul. A avut la dispoziție doar câteva zile să găsească alt loc. Norocul familiei a fost că alți ucraineni refugiați în România i-au găzduit temporar.
„Înainte de a ne muta, am făcut curățenie în apartament și l-am lăsat curat. Erau niște desene în creion pe pereți. Dar nu cred că făcea 10.800 de lei să le repare, mai ales că aceia erau bani alocați pentru mâncare”, mai spune Hanna. La începutul lunii iunie, ea a depus o plângere la Poliția Locală, fără rezultat. În iulie, a contactat din nou proprietarul, care, spune ea, a amenințat-o: „vom merge și noi la poliție, vom vedea cine plătește”.
„Dar, în primul rând, e o minciună. Noi nu am deteriorat apartamentul. În doilea rând, banii de mâncare nu sunt ai lor, nu ei ne plătesc nouă”, insistă Hanna.
Contactat de Libertatea, A D. a răspuns doar printr-un scurt SMS: „Doamnă, au primit bani, numai că sunt niște șarlatani și ne-au vandalizat și apartamentul, asta nu v-au spus”.
În capturi ale conversațiilor dintre aceștia, proprietarii îi dau de înțeles Hannei că au considerat banii de mâncare un soi de garanție pentru apartament, dar și că vor plăti utilitățile din ei - niciunul din aceste aspecte nu era astfel reglementat prin program.
Primăria care a rezolvat majoritatea cererilor
Pe perioada derulării programului, 383 de persoane au solicitat decontarea cheltuielilor cu masa și cazarea pentru aproximativ 1.500 de refugiați din Ucraina în Timișoara, potrivit primăriei, care a răspuns unei solicitări a ziarului. Primăria a mai precizat că echipa Direcției de Asistență Socială a municipiului a verificat locuințele puse la dispoziția refugiaților pentru a se asigura că sunt condiții decente de cazare.
12 cetățeni ucraineni au solicitat sprijinul Primăriei Timișoara, spunând că nu au primit banii de mâncare și nici nu li s-au oferit alimente.
„În cazul a 10 persoane/familii, s-a luat legătura cu proprietarul şi a fost invitat la sediul nostru pentru o discuţie, iar în urma acestor discuții, proprietarul a virat banii pentru mâncare refugiaţilor găzduiți”, arată răspunsul Primăriei Timișoara.
Este singura administrație locală din cele contactate de ziar care spune că s-a implicat activ să rezolve problemele de acest tip. „În două cazuri nu s-a ajuns la o înțelegere amiabilă cu proprietarul, iar refugiaţii au făcut plângere la poliție și ne-au solicitat eliberarea unor adeverințe unde să fie menționate sumele care s-au decontat către proprietar pentru asigurarea hranei refugiaţilor”. Unul dintre cazuri este al familiei de 6 persoane a Hannei.
Trecerea la noul program, în timp ce statul avea în continuare restanțe
În perioada în care statul român a întârziat luni întregi plățile pentru cazare și hrană, mulți ucraineni au fost nevoiți să părăsească România. Dacă în martie, în țară se aflau 113.000 de refugiați ucraineni, acum mai sunt în țară 95.639. O parte dintre ei au plecat pentru că nu-și mai permiteau să rămână aici.
De la 1 mai 2023, programul destinat asistenței umanitare pentru refugiații ucraineni în România, intitulat 50/20, a fost anulat și înlocuit cu noul program 2000/600. În noul program, ucrainenii care aleg cazarea privată (și nu în centrele de refugiați) primesc direct:
- 750 de lei/lună (persoană fără familie)
- 2.000 de lei/lună (pentru o familie).
Aici se adaugă lunar suma de 600 de lei de persoană pentru mâncare.
Pentru a accesa programul în prima lună, refugiații trebuie să aibă Protecție temporară, dar și un cont bancar în România. În lunile 2-4, adulții apți de muncă trebuie fie să muncească în România, fie să dovedească faptul că își caută loc de muncă, prin înregistrarea la agențiile pentru ocupare a forței de muncă. O altă condiție care trebuie îndeplinită pentru a accesa fondurile privește înregistrarea copiilor ucraineni la o formă de învățământ în România.
La momentul tranziției către noul program, încă existau restanțe mari pentru lunile din urmă, deși atât purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, cât și șeful DSU, Raed Arafat, au dat asigurări public, în mai multe rânduri, că vor fi plătiți banii restanți către proprietarii din România.
În nota de fundamentare a hotărârii programului 2000/600 se arată că Guvernul a constatat că decontarea cheltuielilor cu hrană și cazarea refugiaților ucraineni (prin programul 50/20) „a fost văzută ca o sursă de venit atractivă pentru mulţi proprietari de locuinţe, aflaţi în căutare de chiriaşi”, iar acest fapt a dus „la creşterea cuantumului chiriilor practicate pe piaţa liberă, cu impact direct asupra cetăţenilor români care doresc să stea în chirie”.
***
În al doilea episod al seriei despre refugiați, Libertatea a vorbit cu ucraineni care au locuit în hoteluri din Mamaia, dar au fost nevoiți să plece de acolo, fără să-și primească însă banii de hrană.
Acest articol a fost publicat cu sprijinul Institutului Internațional de Presă (IPI), organizație globală dedicată promovării și protecției libertății presei și îmbunătățirii practicilor jurnalistice.
Richardxyz13 17.08.2023, 10:21
Astia-s romanii. Fura, inseala, mint si cand sunt prinsi, dau vina pe alții, sau pozeaza in victime. Toate astea se vor întoarce împotriva lor. Totul se plateste. Cel mai primitiv și ignorant popor.
Daniel1 17.08.2023, 10:39
Natie de prosti! Noi,românii. Ce popor i ar mai fi primit cu bratele deschise când e stiut cum se comporta ei cu si nostri in tara lor? Ce popor i ar mai fi primit dupa ce nenorocesc soselele,portul si Delta? Astia,ucrainenii,peste tot in Europa si au batut joc de gazdele lor. Nu mai zic de autoritatile tuturor statelor,dar interesati va la cunoscutii din strainatate care su avut de a face cu ei. Aceleasi probleme:aroganti si au distrus apartamentele unde au fost gazduiti! Sa ne fie de bine,dar nu am invatat nimic!
Daniel1 17.08.2023, 10:47
Mari jigodii mai sunteti,voi ucrainenii. Cea mai spurcata natie!
laurlaur2180 17.08.2023, 10:59
S-au saturat si romanii.
relutu63 17.08.2023, 11:00
Oameni de nimic.