Superstiţii şi obiceiuri în luna martie. Ce trebuie să faci de Mărțișor

Altă superstiţie spune că dacă Martie-i cu rouă, după Paşti mult plouă. În lună Martie se culeg primele flori de primăvară bune de leac, dar mai ales se fac pregătiri pentru ritualurile de magie de peste an: se culege urzică, cea dintâi buruiană care te scapă de boala şi iarbă-mare, iar şarpele prins în Martie este descântător şi fermecător; prelucrat cu „ştiinţa” babelor, el îţi poate spune cum o cheamă pe fiecare buruiană sau este bun ca leac în dragoste. Mai există superstiţia că cine are „gutunar” (răceală, guturai) în luna lui Martie, va fi sănătos peste an, potrivit superstiții.ro.

Între Mărţişor şi Mucenici

Între 1 şi 9 Martie există câteva obiceiuri care au născut superstiţii; Luna începe cu sărbătoarea Mărţişorului, pe 1 Martie, eveniment cunoscut doar în arealul balcanic, în mod special în ţara noastră şi la vecinii bulgari. Să mai spunem că mărţişorul este mai mult o superstiţie care a devenit obicei. Pe 1 Martie oamenii îşi aleg câte o zi din aşa-zisele Zilele Babelor, care le arătă cum va fi viaţa lor în acel an, luminoasă, noroasă sau posomorâtă.

Zilele Babelor

Babele de martie sunt de regulă în număr de şapte, dar în unele locuri funcţia oraculară se întinde până la ziua de 9 a lunii, iar în alte regiuni până în ziua de 12 Martie după cele 12 luni ale anului, fapt ce conferea funcţiei oraculare o mai mare greutate. Baba Dochia, o personalitate complexă în folclorul popular românesc, are propria poveste, pe care o puteţi citi în „Legenda fără sfârşit: Dochia, Babele şi Moşii”. Superstiţia spune că dacă vremea este rea în aceste zile ale Babelor, înseamnă că Baba Dochia îşi scutură cojoacele.

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

Cei 40 de mucenici

La 9 Martie există obiceiul Mucenicilor; de unde vine acesta? În „Vieţile sfinţilor” se vorbeşte despre cei 40 de mucenici din Sevastia, care au pătimit pentru credinţa lor în Christos. Poporul român pomeneşte pe aceşti mucenici, uneori numiţi „măcinici”, în diverse moduri: se dau de pomană 40 de pahare de vin sau rachiu, colaci sau alte de-ale gurii, dar mai sunt şi multe superstiţii legate de această zi. Ziua de 9 Martie este numită şi Ziua Şarpelui, zi care înseamnă şi activizarea practicilor vrăjitoreşti; ea mai este numită în popor Drăgostitele. În această zi, toţi oamenii care n-au nume de sfânt îşi serbează ziua. Superstiţia spune că cine lucrează în această zi, va muri de veninul şarpelui sau că cine nu ţine această sărbătoare zace patruzeci de zile.

Zilele Moșilor

După zilele Babelor, încep zilele Moșilor, imediat după 9 martie, când se mănâncă măcinicii. Începând cu data de 9 martie până pe 18 martie vor fi zilele Moșilor.

În unele zone din țară se spune că bărbații trebuie să își aleagă și ei un Moș între 9 și 18 martie, iar dacă Moșul aduce vreme bună, atunci tot anul vor avea parte de vești bune, de sănătate și spor la muncă. Iar dacă Moșul aduce vreme rea, atunci bărbatul respectiv trebuie să muncească pe brânci pentru a câștiga o pâine, notează libertateapentrufemei.ro.

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

Între Mucenici şi Blagovestenie

Între 10 şi 25 Martie sunt câteva obiceiuri însoţite de superstiţiile legate de acestea.

Alexiile

Alexiile, pe 17 martie, reprezintă momentul renaşterii vieţuitoarelor mărunte ale pământului, închise ritual la Ziua Crucii pe 14 Septembrie. Există superstiţia de a lega în ajunul Alexiilor foarfecele din casă cu o sfoară, pentru a lega botul jivinelor care atacă vitele. Fiind considerată şi Ziua Peştelui, căci atunci ies peştii din apele subterane, pescarii o sărbătoresc pentru a avea noroc la pescuit. Se spune că dacă mânaci un peştişor viu de Alexii, vei avea recoltă bogată la pescuit.

Alexiile vin de la Sfântul Alexie, omul lui Dumnezeu, sărbătorit pe 17 martie în calendarul ortodox. În tradiţia populară, Alexie este considerat patron al vieţuitoarelor care iernează în scorburi, sub pământ, pietre sau ape. În 17 martie, Alexie încălzeşte pământul pentru a elibera fiinţele care peste iarnă au hibernat şi tot el, la 14 septembrie, de Ziua Crucii, încuie pământul şi pune la adăpost vieţuitoarele. Aceste două sărbători populare corespund unor fenomene astrologice: echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă, informează tvrinfo.ro.

La echinocţiul de primăvară, cu date variabile de la an la an (20 sau 21 Martie, în funcţie de an), fetele pun grâu în blide cu apă, invocând ploile şi fertilitatea; superstiţia spune că aşa cum va creşte grâul verde şi sănătos, vor fi şi fetele şi holdele.

Recomandări

Dezmăț financiar al partidelor. Cheltuieli de 68,4 milioane de lei, subvenții de doar 42,31 de milioane de lei. Unde s-au dus cei mai mulți bani

Ziua Cucului

La 25 Martie este sărbătoarea numită Blagovesteniile, Buna Vestire, dar şi Ziua Cucului, pentru că este ziua în care are loc primul cântec al cucului, ce anunţă venirea primăverii. Obiceiul cel mai răspândit este acela de a face un foc mare lângă care se pun pâine, sare şi apă, ca să se încălzească îngerii, să mănânce şi să bea. Pâinea şi sarea se dau apoi de pomană. În această zi nimeni nu trebuie să caute gâlceava, că e de rău; să nu pui mâna pe ouă şi să nu pui cloşti, căci ies puii strâmbi şi urâţi.

Citește și: Mesaje de 1 martie. Cele mai frumoase urări de Mărțișor pentru fete

Vezi şi ce faci când ești deocheat!

Urmărește-ne pe Google News