De Florinela Iosip,

”Școala era într-o fostă magazie. La un moment dat ne-au mâncat șoarecii decorațiile de Crăciun în timpul vacanței”

Mădălina Muscă:

Mădălina Muscă are 30 de ani și este antropolog specializat în domeniul Educației, cu un doctorat în dificultățile educaționale cu care se confruntă copiii romi. A fost învățătoare la o școală din județul Ilfov, unde învață copii romi și neromi, și a făcut cercetare despre mai multe teme legate de învățământ și minorități etnice. Ea povestește pentru Libertatea ce situații a întâlnit în studiile sale.

Bătaia și șantajul emoțional, instrumente facile

La unul dintre cercurile pedagogice dintr-o școală din Ilfov, Mădălina a asistat la o lecție despre Drepturile Copilului. Printre altele, învățătoarea care susținea lecția i-a întrebat pe elevi care dintre ei a primit bătaie acasă. Au ridicat cu toții mâna. S-a discutat despre “telefonul copilului” și posibilitatea de a apela un număr gratuit în cazul în care sunt abuzați.

Una dintre învățătoarele din clasă a întrerupt însă lecția și i-a întrebat pe copii: “Dar de ce ați primit bătaie? Nu ați făcut ceva greșit?”. Unii dintre ei au răspuns că au fost “obraznici”. Învățătoarea i-a întrebat ulterior dacă au mai făcut repetat greșeala. Copiii au spus că nu, iar replica învățătoarei a fost: “Aha, vedeți! Și făcălețul e bun la ceva. Bătaia vă crește mari și învățați ce e bine și ce e rău”, mai povestește antropologul.

Cine sunt magistraţii care au decis că o fetiţă de 11 ani poate consimţi sexual cu un bărbat de 52 de ani
Recomandări

Cine sunt magistraţii care au decis că o fetiţă de 11 ani poate consimţi sexual cu un bărbat de 52 de ani

 

Bătaia și șantajul emoțional, explică Mădălina, sunt instrumente facile și eficiente pe termen scurt, care consumă foarte puțină energie, comparativ cu efortul de a discuta, explica și negocia limite.

“Segregarea, lipsa de învățământ în limba maternă, problemele cu facilitățile de transport, sărăcia, numărul de ani repetați, prejudecățile și atitudinile discriminatorii din partea cadrelor didactice, cât și a celorlalți părinți au ca efect una dintre cele mai mari probleme ale sistemul educațional românesc: părăsirea timpurie a școlii”, concluzionează Mădălina.

Conform Eurostat 2019, țara noastră are unul dintre procentele cele mai ridicate din Europa de părăsire timpurie a școlii: 16,4%. Pentru copiii romi însă, procentul este mult mai mare: studiul FRA din 2016 estima în jur de 77% romii aflați în situație de părăsire timpurie.

„Loviți-mă, că eu citesc mai repede așa!”

Într-una din zilele în care a Mădălina a rămas împreună cu Florin și Vijai, doi dintre elevii săi, Vijai nu reușea să se concentreze să citească. A încercat de mai multe ori să reia textul, dar nu izbutea. Atunci i-a spus Mădălinei:

A fost înregistrat primul pacient infectat cu noul coronavirus din România. Detalii de ULTIMA ORĂ
Recomandări

A fost înregistrat primul pacient infectat cu noul coronavirus din România. Detalii de ULTIMA ORĂ

 

Doamna, loviți-mă că eu citesc mai repede așa. Când mă bătea doamna cealaltă citeam cel mai repede

Vijai, elevul Mădălinei Muscă:
Scoala generala clasele I-VIII, Babadag judetul Constanta_miercuri 6 Octombrie.

Fotografia este ilustrativă și nu reprezintă personaje din acest material / Codrin Prisecaru

Mădălina l-a întrebat dacă are nevoie de bătaie ca să poată citi, iar băiatul i-a spus că altfel nu reușește. Învățătoarea a făcut un gest prin care și-a îndreptat palma spre fața lui și l-a mângâiat. Au râs amândoi.

“Nu era la ce se aștepta Vijai, dar a fost de acord să folosim împreună bătaia de acest tip de fiecare dată când nu reușește să citească. A funcționat o perioadă, până a ajuns să citească singur fără probleme”, își amintește Mădălina. Care este povestea ei?

„Știi unde mergi, nu?”

Mădălina s-a înscris în 2015 la concursul de titularizare pentru un post de învățătoare, examen pe care l-a luat din prima. Înainte să dea examenul, cercetătoarea a mai studiat teme legate de educație și copiii romi căldărari, ocazie cu care a învățat și limba romani.

Adrian Streinu Cercel, directorul Institutului ”Matei Balș”, despre primul român infectat de coronavirus
Recomandări

Adrian Streinu Cercel, directorul Institutului ”Matei Balș”, despre primul român infectat de coronavirus

 
Mădălina Muscă, antropolog

Când m-am prezentat la titularizare cu opțiunile pentru școlile unde aș vrea să merg, cei de la inspectorat m-au întrebat: Știi unde mergi, nu? Da, știu. Nu văd care este problema. Păi, sunt țigani din ăia cu palate. Da, știu, le-am zis din nou. Stai 10 minute și mai gândește-te să ne spui dacă ești sigură.

Mădălina Muscă, antropolog:

Cercetătoarea spune că prejudecățile la adresa romilor nu există doar la nivelul inspectoratelor școlare, ci și în rândul cadrelor didactice care activează în instituții de învățământ cu elevi de etnie romă, pentru că nu cred în potențialul acestor copii.

Într-o discuție dintre mai mulți profesori și învățători, purtată în cadrul unui cerc pedagogic la școală, cei mai mulți spuneau că aici nu vii să faci performanță, pentru că nu ai cu cine.

Mădălina Muscă, antropolog:

Experiența la catedră, dar și observațiile din proiectele de cercetare anterioare au făcut-o să vrea să înțeleagă mai bine care sunt problemele cu care se confruntă copiii romi când vine vorba de educația de la școală.

Segregarea

Una dintre principalele probleme cu care se confruntă școlile dezavantajate este segregarea chiar din interiorul acestora, spune cercetătoarea. “În anii 2000, clasa I a fost împărțită în două: o clasă cu romi și una cu neromi. S-au gândit că elevii romi n-au mers la grădiniță, motiv pentru care este mai greu să lucrezi cu ei. Nu știau cum să stea în bancă, nu știau cum să folosească hârtia și pixul sau să distingă culori și anotimpuri”.

Fotografia este ilustrativă și nu reprezintă personaje din acest material / Hepta

Un studiu al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE arată că, în 2016, doar 38% dintre copiii romi participau la educația timpurie, comparativ cu 86%, rata de participare în rândul copiilor neromi.

Ministerul Educației a fost sesizat și a făcut controale la școala din Ilfov unde a fost repartizată Mădălina Muscă, în urma cărora practica a fost diminuată semnificativ. Însă pe parcursul anului în care a fost la catedră, Mădălina a observat o altă formă de segregare, mai puțin evidentă. „O parte dintre părinții neromi preferau să-și transfere copiii la școli din vecinătate sau din oraș, dacă cei mici erau în clasă cu mulți copii romi”.

Romi bogați, romi săraci

O altă problemă, crede Mădălina, este că în acea școală, și la nivelul întregului sistem de învățământ, numărul învățătorilor și al profesorilor care știu romani este foarte mic. “Pe mine m-au întrebat elevii dacă sunt țigancă, pentru că vorbesc limba romani. Li se părea complet neobișnuit ca o persoană din afara comunității să cunoască această limbă”, își amintește Mădălina Muscă.

Antropologul consideră că sistemul educațional nu face niciun fel de formare pentru profesorii care urmează să lucreze cu elevii romi.

Un alt caz de segregare din școală, despre care i s-a povestit Mădălinei, s-a petrecut câțiva ani mai târziu. Clasa din ciclul primar cu elevi romi a fost divizată în romi săraci și romi bogați. Concret, clasa ajunsese să aibă peste 30 de elevi de diferite vârste, în timp ce legea prevedea că maximumul poate fi de 25 de elevi. Din acest motiv, clasa a fost separată în două.

Învățătoarea a fost cea care a făcut trierea. Ea a zis că i-a împărțit în funcție de vârstă, dar întâmplarea face că majoritatea copiilor din familiile sărace de căldărari erau într-o clasă, iar cei din familiile bogate de căldărari erau în cealaltă.

Mădălina Muscă, antropolog:

Fetița care a venit cu geaca udă la școală

Copiii mai săraci absentau mai mult de la școală, pentru că ajutau la muncile casnice sau aveau grijă de frații mai mici. În schimb, cei mai înstăriți veneau aproape zilnic la școală, fiindcă părinții lor își permiteau să acopere din costurile pentru manuale, rechizite sau meditații, explică antropologul.

La clasa cu romi săraci a ajuns Mădălina Muscă învățătoare, în 2015. Era emoționată, fiind prima oară când răspundea singură pentru educația a aproape 20 de copii. În primele două săptămâni de pregătire a anului școlar, celelalte învățătoare i-au spus constant „doamna de dinainte s-a chinuit cu ei, de asta s-a pensionat”, „au probleme de comportament, au fost deficitari de la început pe mai multe aspecte, sunt săraci, copii cu nevoi”.

Scoala generala clasele I-VIII, Babadag judetul Constanta_miercuri 6 Octombrie.

Fotografia este ilustrativă și nu reprezintă personaje din acest material / Codrin Prisecaru

O parte dintre copiii din clasa mea au venit îmbrăcați cu aceleași haine și cu aceiași teniși tot anul, chiar și când era foarte frig. Într-o zi de iarnă, după ce am fost acasă la una dintre fetele care a lipsit o perioadă mai lungă de la școală, a venit a doua zi în clasă cu geaca udă, pentru că era singura pe care o avea. O spălase cu o seară înainte și n-a avut timp să se usuce.

Mădălina Muscă, antropolog:

Educație cu bani de acasă

Pe lângă asta, postul de acum era foarte diferit față de ce experimentase în trecut, când a lucrat în calitate de colaborator la o grădiniță din centrul Capitalei.

Am avut ocazia să văd cum copiii de 4 ani din middle class-ul bucureștean au competențe de engleză, aikido și germană, iar copiii săraci cărora le predam acum nu știau să scrie alfabetul cap-coadă în clasa a III-a.

Mădălina Muscă, antropolog:

Copiilor Mădălinei le-a luat o săptămână să învețe alfabetul și luni întregi ca să scrie și să citească. În plus, mai povestește cercetătoarea, era dificil să lucrezi cu copii de niveluri și vârste diferite, de la 8 la 12 ani. Cei mai mari rămăseseră repetenți în anii trecuți.

Ca să se descurce cu toți elevii, Mădălina le-a cumpărat caiete diferite, din propriii bani, și lucra diferențiat la fiecare oră, după cum predică toți specialiștii în educație din lume, pentru că fiecare copil este diferit și are propriile nevoi. Gestul său însă a fost criticat de colegii de cancelarie.

Spuneau că, pe de o parte, trebuia să respecte programa de clasa a III-a și asta nu implica și munca de recuperare. Pe de altă parte, munca pe grupe de competențe poate să-i determine pe cei mici să nu progreseze într-un ritm mai rapid, când sunt antrenați de copiii mai avansați. Dar nu era cazul și pentru clasa Mădălinei. Atunci când a preluat clasa, majoritatea aveau de recuperat cunoștințe și competențe din anii anteriori.

Le-am spus că suntem în primele două luni de lucru și de când ne cunoaștem și nu pot să lucrez în același ritm cu toți. Jumătate dintre ei s-ar plictisi, iar cealaltă jumătate nu ar face față și n-ar înțelege nimic.

Mădălina Muscă, antropolog:

Principalele nevoi și clasa din fosta magazie

În școala aflată la doar 40 km de Capitală, copiii nu aveau nevoie de table inteligente sau alte dotări moderne, așa cum ar fi firesc într-o țară membră UE, ci de lucruri de bază. În primul rând, erau nevoile legate de infrastructură: de la clădirea insalubră, la accesul limitat la transport pentru elevi și profesori. „Maxi-taxiul care făcea naveta ba îi lua pe copii, ba nu-i lua”.

Dimineața și la prânz maxi-taxiul era plin – mașini mici, frecvență scăzută. Sistemul de transport nu era public, ci privat și funcționa defectuos. Copiii îi știau pe șoferii care nu prea opreau și îmi ziceau să vin să aștept cu ei în stație. „E din ăla care ia doar doamne”, îi spuneau Mădălinei.

Fotografia este ilustrativă și nu reprezintă personaje din acest material / Codrin Prisecaru

Clasa unde am predat era o fostă magazie și copiii stăteau într-o bancă de o persoană. La un moment dat ne-au mâncat șoarecii decorațiile de Crăciun în timpul vacanței.

Mădălina Muscă, antropolog:

Pe lângă banii pe care îi cheltuia pe transport, pentru că primăria n-ar fi avut bani de decont, Mădălina a trebuit să cumpere perdele sau cretă și hârtie pentru xerox – pentru care scotea, în fiecare lună, bani din propriul buzunar.

“Copiii au primit manualele, după noua programă școlară, cu un an întârziere de la Inspectoratul Școlar. Aveam acces doar la manualele electronice de pe site-ul Ministerului Educației, pe care le-am printat și făceam copii la xerox pentru elevi în fiecare zi”.

Un cadru didactic care abia intrase în sistem și voia să-și facă treaba cheltuia în jur de 300 de lei pe lună dintr-un salariu de 1.242 de lei net, cât era în 2015, în cazul Mădălinei.

Între timp salariile personalului din învățământ au crescut – salariul unui învățător debutant este în jur de 2.300 de lei în mână. Pe de altă parte, transportul dascălilor din rural rămâne în continuare o problemă, din cauza lipsei mijloacelor de transport și a unor drumuri accesibile.

O meserie care te consumă emoțional

Mădălina mai spune că, pe lângă efortul financiar pe care trebuie să-l facă un cadru didactic dacă vrea să predea în mediul rural, meseria în sine, mai ales când ai de-a face cu copii din medii vulnerabile, “te consumă emoțional“.

„Te obosește să ai în grijă 20 de copii cu vârste și nevoi diferite, mai ales când lucrezi într-o comunitate dezavantajată și n-ai niciun fel de suport. Nu exista mediator școlar. Își dăduse demisia în anul respectiv și după a plecat în Germania”, își amintește Mădălina, care atrage atenția că, în România, mediatorii școlari, cei care ar trebui să reprezinte o punte de legătură între familie și școală, sunt foarte puțini și extrem de prost plătiți.

“Învățătoarele, la un moment dat, nu mai au energie și putere să meargă acasă la copiii din clasele lor. Și cumva e de înțeles, pentru că asta nu e treaba lor. Mai rău este că nu aveam nici psiholog, cel puțin nu unul care să fie prezent în școală. Psihologul a venit de două ori la clasa mea, pentru că l-am urmărit când era în școală și l-am rugat să vină”.

Copilul violent și suportul de care au nevoie și elevii, și dascălii lor

Mădălina voia ca psihologul să stea de vorbă cu unul dintre copiii care avea părinți alcoolici acasă. Mama lui tocmai fusese dată afară din casă de către tatăl său, iar cel mic era agresat fizic de tată. Copilul adunase multă furie pe care n-a știut să o gestioneze, pentru că n-a beneficiat de consiliere.

“În momentul în care i-am cerut tema, mi-a zis că și-a făcut-o. Arată-mi ce ai făcut, l-am rugat. Mi-am făcut-o. Nu trebuie să ți-o arăt», mi-a spus el. I-am spus că nu am cum să verific tema, dacă nu mi-o arată. În momentul acela a ridicat caietul să mă lovească și a bufit în plâns. Toți copiii au rămas șocați și strigau să nu o lovească pe doamna”, își amintește fosta învățătoare.

A fost extrem de tensionat acel moment. “Amândoi am fi avut nevoie de suport. Am apelat la psihologul școlii să consilieze măcar copilul, dar mi-a zis că nu poate să intervină, pentru că are nevoie de acordul părinților. Problema era că părinții nu prea veneau la școală”, încheie Mădălina.

Citeşte şi:

11 ani în insolvență și un nou dosar. Cum a reușit fostul administrator special să “înfunde” și mai tare Rodipet, deși era plătit să o salveze

Hotel Concordia, clădirea Unirii și a dezbinării noastre. A scăpat de două incendii, e distrusă de ignoranță, iar primarul Negoiță refuză să spună cui aparține

DNA: Președintele USR, Dan Barna, nu are calitate de suspect sau inculpat în vreun dosar penal

Dan Puric: "Am făcut o conferință ca să ajut o fată care era oarbă. Am strâns 6.000 de euro, biserica vreo 4.000. Și i-am dat un telefon. «Băi Gigi, te rog din suflet, are nevoie de celule stem» Reacția lui Becali
GSP.RO

Dan Puric: "Am făcut o conferință ca să ajut o fată care era oarbă. Am strâns 6.000 de euro, biserica vreo 4.000. Și i-am dat un telefon. «Băi Gigi, te rog din suflet, are nevoie de celule stem» Reacția lui Becali

Horoscop 27 februarie 2020. Berbecii au parte de o zi destul de tensionată
HOROSCOP

Horoscop 27 februarie 2020. Berbecii au parte de o zi destul de tensionată