Discriminare pe criterii de boală

Instanța a apreciat că măsura a încălcat dreptul la egalitate, întrucât a fost dispusă în perioada în care lucrătorul se afla în concediu medical.

Deși compania a invocat motive organizatorice, legate de finalizarea unui proiect, judecătorii au concluzionat că în spatele acestei justificări se ascundea o discriminare pe criterii de boală, conform prevederilor Legii 15/2022.

Ca urmare, Curtea a confirmat nulitatea concedierii și a dispus reintegrarea angajatului, obligând firma să îi plătească salariile restante și o despăgubire de 5.000 de euro pentru prejudiciul moral suferit.

Lucrătorul, zidar de primă clasă, era angajat al unei companii de construcții din mai 2022, cu contract permanent și normă întreagă, având un salariu mediu lunar de 1.879 de euro, conform contractului colectiv de muncă la nivel provincial.

În aprilie 2023, după aproape un an de muncă, acesta a suferit un infarct miocardic acut și a intrat în concediu medical.

Soluționarea pe cale amiabilă a eșuat

Pe 15 mai 2023, în timp ce se afla încă în incapacitate temporară de muncă, compania i-a transmis prin WhatsApp o notificare de concediere, invocând articolele 51 și 52 lit. c din Statutul lucrătorilor și motivând decizia prin „rațiuni organizatorice și de producție” generate de finalizarea proiectului.

Simțindu-se lipsit de protecție, angajatul a apelat la Centrul de Mediere, Arbitraj și Conciliere (CEMAC), însă încercarea de soluționare amiabilă a eșuat. Ulterior, el a intentat un proces pentru concediere abuzivă împotriva companiei, a contractanților și a Fondului de Garantare a Salariilor (FOGASA).

Atât Tribunalul Social nr. 2 din Malaga, cât și Înalta Curte de Justiție din Andaluzia au decis că măsura este nulă, considerând că firma a folosit un pretext economic pentru a ascunde o decizie bazată pe starea de sănătate a angajatului.

Deși societatea a susținut că ar fi fost vorba despre „o neînțelegere”, instanța a subliniat că nu există nicio dovadă că firma ar fi încercat ulterior să clarifice situația, ceea ce infirmă această explicație.

Decizia Curții de Justiție

Curtea a concluzionat că drepturile fundamentale ale lucrătorului au fost încălcate și a dispus reintegrarea sa „în aceleași condiții existente anterior concedierii”, precum și plata salariilor pierdute începând cu 11 octombrie 2024, la care se adaugă o despăgubire de 5.000 de euro pentru daune morale.

Instanța a mai precizat că „lipsa totală a depozitului sau a garanției sumei prevăzute de hotărâre reprezintă un viciu ireparabil, în timp ce un depozit insuficient poate fi corectat”, în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale (STC 173/1993).

Prin urmare, Curtea a anulat acțiunea și a acordat firmei un termen de cinci zile pentru a depune suma corespunzătoare salariilor restante, calculate la 62,63 de euro pe zi, din 11 octombrie 2024 până la 15 ianuarie 2025.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.