Un specialist român în denim dezvăluie procesul de fabricație a blugilor: „Sunt chimicale periculoase implicate și oameni care-și riscă sănătatea”

Condițiile de muncă din fabrici

A lucrat atât în România, cât și în fabrici din străinătate, și-și amintește de începuturile sale în branșă: „Se foloseau chimicale periculoase, fără protecție reală. Tot ce aveai era un batic la nas. După 2005, cel puțin în Europa, au început să apară măști și echipamente, dar nu întotdeauna oamenii le purtau. Muncitorii stăteau ore întregi cu smirghelul în mână, fără protecție adecvată”, explică Domșa.

Tehnologul textil spune că un material bun este precum o pânză pentru pictor, adică permite libertate totală. Textilele slabe limitează designerul și compromit produsul. „Când zic libertate mă refer la toceală, patină, efecte de vintage – toate acestea se fac manual sau cu mașini speciale, cu pietre vulcanice, șmirghel, clor, enzime. Materialul trebuie să reziste la toate aceste procese”, explică el. 

Specialistul mărturisește că realitatea din spatele procesului de producție poate fi șocantă: „Salariile muncitorilor în textile, în spălătorii, au fost întotdeauna aproape de limita subzistenței. Munca e de multe ori necalificată, dar periculoasă, generând boli profesionale: silicoză, probleme de piele, psoriazis, iritații. Industria profită de oameni care nu au de ales. Este un sistem dur, dar care produce moda pe care noi o purtăm zilnic”, spune Domșa.

Chimicalele și procesele de uzură

Specialistul mai spune că expunerea blugilor la chimicale poate afecta pielea: „Dacă pașii de clătire nu sunt făcuți corect, substanțele rămân în material. Poți să porți blugii și să înceapă iritații sau mâncărimi fără să-ți dai seama de la ce vin”, spune el. 

Domșa susține că în producția de denim, chimicalele sunt esențiale pentru a obține aspectul final al blugilor. „Folosim indigo pentru albastrul clasic, clor sau alte decolorante pentru a deschide nuanța și a da patina dorită”, explică Domșa. Despre aceste substanțe spune că nu sunt doar pentru culoare, ci și pentru a crea efectul „vintage” – blugii să pară purtați sau tocmai ieșiți din anii 70.

După tratamentele chimice, Domșa face referire la importanța clătirilor repetate cu apă și substanțe neutralizante precum metabisulfit de sodiu sau oțet, care pot fi vitale. Ele opresc acțiunea chimicalelor agresive și reduc riscul de iritații la piele. 

Despre efectul de uzură, specialistul spune că se realizează prin combinarea proceselor mecanice și chimice: șmirgheluire manuală, perii automate sau pietre speciale care slăbesc ușor fibra materialului, urmate de spălări cu substanțe chimice care finalizează nuanța și textura. 

„Materialul reacționează în feluri diferite, așa că trebuie să ajustezi tot timpul cantitatea și tipul de chimical, ca produsul final să semene cât mai bine cu mostra clientului”, spune Domșa.

În prezent, specialistul în denim dezvoltă o mică afacere de blugi sustenabili, folosind materiale reciclate sau rămase în stoc: „Încerc să reproduc blugi cum erau în anii 70, netratați, fără chimicale agresive, doar vopsiți cu indigo”, spune el.

Prețul versus calitatea 

Domșa spune că prețul și calitatea rămân o problemă majoră pe piața de masă: blugi de calitate bună, din materiale japoneze sau brute, pot costa 200-300 de euro, în timp ce variantele de fast fashion (haine produse ieftin și în cantități mari, în tendințe sezoniere, cu durabilitate redusă), sunt mult mai ieftine și se degradează rapid. 

„Marea masă a consumatorilor caută blugi așa cum i-au văzut la alții. Puțini știu ce material poartă, diferența între un blug de calitate și unul ieftin nu e evidentă la prima vedere”, explică Domșa.

Despre blugii de calitate spune că sunt blugii pe care îi porți ani întregi și care, din ce se patinează/tocesc mai mult, arată mai bine și te îndeamnă să-i mai porți. 

„Sunt blugi făcuți cu materiale premium (nasturi, capse, fermoar). În comunitatea «denim freaks» (grup de pasionați de blugi și de tot ce ține de denim – de la materiale și cusături, până la spălări, patină și istoria brandurilor), blugii mai sunt numiți și «the second skin» (al doilea strat de piele, blugii devin aproape parte din corp), prin patina lor arătând stilul de viață al celui care-i poartă, existând  acolo un întreg univers de practici și simboluri”, spune el.

Domșa susține că blugii de tip fast fashion, parte a modei sezoniere și realizați din materiale economice, sunt mult mai puțin durabili în timp.

Acesta spune că blugii de calitate își mențin prețul, dând exemplu dintr-un magazin Nudie Jeans din Berlin, unde blugii second-hand costă cât blugii noi, susține el.

Vale Domșa afirmă că fiecare dintre noi alege ce vrea să poarte, dar costul real al blugilor, al muncii și al riscurilor ascunse în proces rămâne ascuns pentru public. „Moda e pentru plăcere, dar în spatele unui blug frumos e muncă grea, chimicale periculoase și oameni care își riscă sănătatea. Asta ar trebui să știe oricine își cumpără blugi. Moda înseamnă plăcere pentru unii și riscuri multe pentru alții”, concluzionează specialistul. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro