MENIU CAUTĂ

VIDEO/ Rezistenţa din Bucovina: trei oameni și forța lor extraordinară. Un localnic din Valea Putnei, un activist din Câmpulung și-o avocată din Cluj au blocat construcția “bombei” ecologice din Pasul Mestecăniș

Ştefan Pană

Libertatea  v-a prezentat în săptămâna care a trecut povestea bombei ecologice din mijlocul naturii, din Pasul Mestecăniş. O serie lungă de nereguli a făcut posibilă ridicarea unei gropi de gunoi la marginea unui sat, în plină zonă turistică, în ciuda unor decizii de blocare în instanţe.

Rezistenţa din Bucovina: trei oameni și forța lor extraordinară

Aceste dezvăluiri nu ar fi fost posibile fără eforturile unor oameni care de ani buni se luptă cu autorităţile pentru drepturile lor. Libertatea vi-i prezintă astăzi pe cei care au spus că nu sunt prea mici pentru a se opune celor mari.

Omul unde trăieşte trebuie să-şi apere condiţiile de viaţă”

Aristide Maxim are 61 de ani şi din anul 2000 locuieşte în satul Valea Putnei, jud. Suceava. A ales acest colţ de Bucovină pentru frumuseţile locului. Şi atunci când a aflat că în vârful dealului, la doi kilometri de casa lui, se ridică o groapă de gunoi, nu a putut sta cu mâinile-n sân.

Rezistenţa din Bucovina: trei oameni și forța lor extraordinară

Aristide Maxim

„Omul sfinţeşte locul. Cum poţi să-l sfinţeşti? Prin atitudinea civică pe care o ai, prin atitudinea faţă de natură. Nu pot sta pasiv când văd că cineva, prin abuz, încalcă cu atâta nonşalanţă drepturile noastre”.

De 11 ani se luptă cu autorităţile şi i-a strâns în jurul său pe sătenii din zonă. Este unul dintre cei mai vocali opozanţi ai gropii de gunoi. Nu crede că, doar pentru că nu ai putere, trebuie să stai degeaba. Cu această atitudine a reuşit în ultimii ani să blocheze de două ori în instanţă construcţia gropii.

„Cu bunăştiinţă te intoxică şi tu să stai cuminte şi să zici că, dacă te intoxică, ce să faci? Îţi ceri dreptatea!”

Cu toate acestea, de curând, autorităţile au făcut recepţia gropii. Nici atunci nu a stat pasiv. A pus mâna pe telefon.

„Ce mă motivează? Conştiinţa!”

Aristide Maxim l-a sunat pe Gheorghe Sologiuc. Solo, cum i se spune în zonă, are 33 de ani şi se luptă şi el încă de la început cu această groapă de gunoi, de la 20 de kilometri distanţă, din Câmpulung. Este activist de mediu şi un promotor al turismului în Bucovina.

„Fără media, în România, politicienii îşi cam fac de cap. Şi acum, au făcut recepţia fără să ştie presa. Nu ştiu cum a aflat domnul Maxim şi mi-a zis. Am sunat eu presa”.

Gheorghe Sologiuc a organizat proteste în judeţ, a făcut filmări şi a mediatizat cazul gropii de gunoi. Din conştiinţă, explică el.

„Când o să ne întrebe copiii «Tu ce ai făcut să te pui împotriva sistemului acesta defect?», să nu-mi fie ruşine, să bag capul în pământ. «Nimic, că am fost o slugă la ăi mai mari. N-am făcut nimic şi am îndurat»”.

Rezistenţa din Bucovina: trei oameni și forța lor extraordinară

Gheorghe Sologiuc

Situaţia gropii din Mestecăniş a contribuit şi la decizia lui de a candida, ca independent, în Consiliul Local Câmpulung. Şi a câştigat.

Groapa din Bucovina ajunge la DNA

Litigiile dintre săteni şi autorităţi nu au oprit lucrările, dar le-au întârziat. În 2017, Diana Ionescu, avocat din Cluj, trecea alături de soţ prin Pasul Mestecăniş. Un drum care avea să-i schimbe profund următorul an din viaţă.

„Am văzut că proiectul chiar e efectuat, se lucrează acolo. Erau maşini, oameni care munceau. Mi s-a părut efectiv revoltător ce am văzut. Am hotărât să ne implicăm din acest profund sentiment de revoltă. Mediul reprezintă o chestiune de interes public major”.

Rezistenţa din Bucovina: trei oameni și forța lor extraordinară

Diana Ionescu

Alături de soţul ei, tot avocat, a bombardat autorităţile cu solicitări pe Legea 544, privind accesul la informaţii publice. Aşa a pus mâna pe zeci de documente, care i-au arătat proporţiile dezastrului.

„Cum puteam eu să protejez mediul? Doar acţionând, folosind căile legale. În primul rând, să înţelegem ce se întâmplă acolo. Acesta a fost primul obstacol. Nu înţelegeam. Apoi, pentru a încerca să oprim acest proiect”.

Cu unele autorităţi, precum CJ Suceava, a trebuit să se şi judece, după ce au refuzat să elibereze documente de interes public. Toate litigiile au fost câştigate. Toate neregulile au fost documentate cu ajutorul Legii 544. Documentele pe care autorităţile locale au încercat să le ascundă sub preş stau acum la baza plângerii făcute la DNA.

Un ultim efort de a bloca bomba ecologică din Pasul Mestecăniş.


Citește și:

Comentarii