Mergi direct la conținut »
VIDEO/Gloria şi decăderea turismului balnear. Pe vremea lui Ceauşescu aducea României sute de milioane de dolari, acum este abandonat
Știri România Libertatea > Ştiri > Știri România > VIDEO/Gloria şi decăderea turismului balnear. Pe vremea lui Ceauşescu aducea României sute de milioane de dolari, acum este abandonat

VIDEO/Gloria şi decăderea turismului balnear. Pe vremea lui Ceauşescu aducea României sute de milioane de dolari, acum este abandonat

România are un potențial balnear extraordinar, dar care nu este valorificat. În anii '70-'90, oameni din toată lumea veneau în România pentru tratamente balneare, pentru nămol, saline, pentru Gerovital şi Ana Aslan, iar acum am ajuns în situaţia în care românii merg să se trateze în străinătate. Turismul balnear și balneogeriatric din România a ajuns o "rană deschisă", după perioada de glorie, de” bum” balnear și geriatric, când în țară intrau sute de milioane de dolari. Numai Institutul ”Ana Aslan” aducea 20 de milioane de dolari la mijlocul anilor '70, spune, într-un interviu pentru Libertatea, profesorul universitar doctor Gelu Onose, şeful Clinicii de Recuperare Neuromotorie de la Spitalul “Bagdasar-Arseni” din Bucureşti, care mai mulţi ani a condus Institutul Național de Recuperare.

De Elvira Gheorghiță,

Profesorul universitar doctor Gelu Onose, şeful Clinicii de Recuperare Neuromotorie de la Spitalul “Bagdasar-Arseni” din Bucureşti, vorbeşte, într-un interviu pentru Libertatea, despre abandonarea turismului balnear.

Medicul spune că România nu are nici Domul din Milano, nici Bazilica Sfântul Petru, nici Catedrala Notre-Dame, dar are un potențial balnear extraordinar, are o treime din totalul factorilor naturali de cură, ape minerale, izvoare terapeutice, nămoluri, mofete, emanațiile de bioxid de carbon, cu care se pot trata bolile cardiovasculare, hepatice, digestive şi afecţiunile locomotorii.

„România are resurse enorme. A avut și o infrastructură de care treptat s-a ales praful, dar a avut și o școală, și know-how-ul necesar. Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie a împlinit 95 de ani, iar Institutul de Geriatrie și Gerontologie „Ana Aslan” este primul din lume, fondat în 1952. Și ce dacă? Cui îi pasă?”, susţine Gelu Onose.

Profesorul crede că turismul balnear și balneogeriatric din România este acum „o rană deschisă”, după imensul prestigiu și vizibilitatea adusă țării la nivel internațional, în anii ’70, ’80 și ’90.

Profesoara care a ajuns o sperietoare pentru mafia italiană. Ce scrie pe afișul Valentinei
Recomandări

Profesoara care a ajuns o sperietoare pentru mafia italiană. Ce scrie pe afișul Valentinei

Personalităţi din lumea întreagă veneau în România să se trateze. Acum, noi îi trimitem pe români la tratament în străinătate

”Erau personalități care veneau din lumea întreagă în România. Dar, astăzi, nu contează nimic, nu mai facem nimic, nu mai avem adresabilitate. În schimb, există un foarte mare apetit ca, una- două, să trimitem în străinătate, la tot felul de unități, care, sincer să vă spun, nu văd ce au extraordinar față de noi, poate doar o anumită dotare cu aparatură. În rest, că mulți doctori sunt români, să spunem și aceste lucruri din Occident sau chiar din țări nu neapărat occidentale, cum este Turcia”, spune cu durere profesorul Onose, privind undeva spre anii de glorie pe care i-a trăit turismul balnear.

România are tot ce-i trebuie, are potențial, ar trebui să investească mai mult în staţiunile balneare

Profesorul Gelu Onose spune că România ar avea nevoie de ceva mai mulți bani și de organizare, pentru că potențialul este mult peste nivelul altor țări. Dar, din păcate, de aproape trei decenii, nimeni nu a fost interesat de promovarea stațiunilor și, mult mai rău, de întreținerea acestora.

Supraviețuitor al Holocaustului, Leonard Zaicescu își povestește viața, spaimele și speranțele
Recomandări

Supraviețuitor al Holocaustului, Leonard Zaicescu își povestește viața, spaimele și speranțele

Pentru un om din sistem, așa cum este profesorul Onose, care a cunoscut stațiunile balneare în perioada înfloritoare, decăderea a i-a deschis în suflet o rană.

”România are absolut tot ce-i trebuie și dacă ar avea un sistem de sănătate finanțat la nivelul standardelor europene, adică dublu, ar putea să facă față cu mult mai multă performanță decât multe alte sisteme sanitare”, crede profesorul Onosie.

România are potențial, dar nu a fost nimeni interesat de el. Decăderea a început atunci când fostul dictator Nicolae Ceaușescu a fost convins să dea activele sanatoriale de cură, mai întâi la consiliile județene, fără  o anumită experință în domeniu și apoi au ajuns la turism. De aici a crescut foarte mult caracterul turistic, cu umbrirea elementului medical, apoi a fost asociat cu subfinanțarea.

Viața de după cutremur: empatie și patriotism. Albanezii își reconstruiesc țara cu sufletele
Recomandări

Viața de după cutremur: empatie și patriotism. Albanezii își reconstruiesc țara cu sufletele

România are o rezervă uriașă de apă sulfuroasă, care ar putea trata suferințe locomotorii, vasculare, hepatice şi digestive

Apa sulfuroasă este foarte bună pentru suferințe locomotorii, vasculare periferice, pentru cure interne, pentru dischinezii biliare şi bolile digestive metabolice.

„Techirghiol, Sanatoriul balnear din Mangalia, Eforie Sud și Eforie Nord, Călimănești, Căciulata, Cozia, Olănești, Govora, toate sunt stațiuni cu potențial minunat. Unele pavilioane sunt din perioada antebelică, de dinaintea Primului Război Mondial. Sunt la linia de supraviețurie, dar măcar nu s-au închis. Apoi sunt Felix și 1 Mai, stațiuni care într-adevăr merg  destul de bine, Cheile Turzii, Buziaș, Băile Nicolina, Bălțătești, cea mai veche stațiune din vechiul regat, Vatra Dornei, Covasna, Borsec, Tușnad, Amara, Slănic Prahova, Lacul Sărat, Bazna, Geoagiu Băi”, spune profesorul.

El speră ca niciuna dintre aceste perle balneare ale României să nu aibă soarta staţiunii Băile Herculane.

”Dezastru de la Herculane este cel mai de departe în topul  nenorocirilor. Sper ca niciuna (dintre staţiuni, n.r.) să nu aibă soarta Herculanelor, pe vremuri perla Europei”, mai spune profesorul Gelu Onose.

Nordul Capitalei stă pe un imens zăcământ de ape termo-minerale sulfuroase, de tip Herculane

Zona de nord a Capitalei, despre care se spune că este bogată, nu a adus nici ea o dezvoltare a bogăției subterane, deşi este cunoscut zăcământul de ape termo-minerale sulfuroase care există în spatele Casei Presei Libere.

„Dacă autoritățile au acceptat nepăsătoare distrugerea stațiunii Herculane, măcar să fi făcut ceva aici, în București. Dar nu, şi aici domnește tot nepăsarea, nu se întâmplă nimic. Există o baie publică, în spatele Presei libere, care așa este dinainte de Revoluție. În vreme ce unele orașe, de exemplu Budapesta, au ape termominerale, dar nu cu așa proprietăți farmacologice ca ale noastre, ci care se pretează mai degrabă la aspecte de spa, totuși le valorifică extraordinar de bine. Pe Insula Margareta au un institut foarte mare de balneologie și recuperare și chiar a fost evidențiată la nivelul Uniunii Europene pentru acest lucru”, mai spune profesorul.

El susţine că de bogăția subterană a țării, mai marii ţării îşi aduc aminte doar în campaniile electorale, deşi o investiţie reală în acest sector ar putea duce la profit de zece ori mai mare decât suma investită.

„Numai în campanie, diverși promit că Bucureștiul va deveni stațiune balneară. Vorbim permanent de subfinanțare care este greu de explicat și argumentat. Apropo, că vrem să ne alinem la standarde europene, dar nu la finanțare – acest sector, dacă ar fi puțin investit în el și revigorat, ar putea întoarce înzecit investiția”, mai spune, cu regret, profesorul Onose.

În anii ’70, specialiştii români transmiteau experienţa lor în mai multe state, printre care şi Costa Rica. Acum, Costa Rica câștigă 5% din PIB din turismul de sănătate

”Avem stațiuni care, pur și simplu, ca om care lucrez de o viață în domeniu, sunt pentru mine o rană deschisă – vezi Herculane. Sigur că avem și unele stațiuni care merg foarte bine, cum este Techirghiolul. România a fost cândva în topul topului în turismul balneogeriatric, a furnizat know-how, au fost invitați reprezentanți ai institutului de profil, atât de recuperare, medicină fizică și balneologie și de geriatrie pentru a transfera know-how românesc, în anii ’70, ’80 chiar ’90, în Extremul Orient, în Sud-Estul Asiei, în Orientul Mijlociu, în America de Sud, în America Centrală, în Costa Rica. Acum, astfel de țări, precum Costa Rica, din turismul de sănătate câștigă 5% din PIB. Noi am dovedit că acest domeniu poate performa, spun acest lucru de peste 20 de ani, și bineînțeles toată lumea îmi dă dreptate, după care nu se mai întâmplă nimic”, spune profesorul.

Ceaușescu gândea să încălzească blocurile din nordul Capitalei cu energie geotermală

Ca să revigorezi orașul București, adică acele foraje care sunt cam la  3.000 de metri adâncime, ar costa de ordinul milioanelor de dolari sutele de metri de foraj. Dar pânza aceasta se întinde enorm. Nicolae Ceaușescu făcuse la Otopeni, la Moara Vlăsiei și în jurul bucureștiului, în zona de nord, atâtea blocuri pentru că se gândea că le va încălzi cu energie geotermală, așa cum face Islanda.

„Este adevărat că apele, fiind sulfuroase, colmatau și era necesar un sistem de transfer în contracurent, pentru care era nevoie de niște utilaje pe care nu le aveam, iar Ceaușescu nu voia să ia de nicăieri”, povesteşte medicul.

Profesorul Gelu Onose este doctor în medicină, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“, cercetător gradul l, medic primar de recuperare, medicină fizică și balneologie, precum și geriatrie și gerontologie, șeful Clinicii Universitare de Recuperare Neuromotorie a Spitalului “Bagdasar-Arseni“.


Citeşte şi:

28 de ani de la revoluție. Ce ar trebui să știe tinerii despre viața în comunism

Close
Închide
  Close