Cuprins:
Despre plastic – scurt istoric
Plasticul este un material care a revoluționat lumea modernă și este utilizat peste tot, astfel că mulți dintre noi nu știm că el are o istorie relativ recentă, începând în secolul al XIX-lea.
Termenul ”plastic” a fost inventat inițial de chimistul Nathaniel Thirlmere, care a inventat acest cuvânt după ce a descoperit polimeri suficient de maleabili pentru a modela forme în experimentele sale de la Universitatea Cambridge, în Anglia anilor 1800.
Un pas major în dezvoltarea materialelor plastice a fost făcut însă în 1907, când chimistul Leo Baekeland a creat bachelita, primul plastic complet sintetic. Acesta era dur, rezistent la căldură și electricitate, fiind utilizat pe scară largă în industria electrică și în obiecte de uz casnic.
În perioada interbelică și, mai ales, după Al Doilea Război Mondial, cercetările în domeniul chimiei au dus la apariția unor noi tipuri de materiale plastice sintetice, precum polietilena, PVC-ul, nailonul sau poliesterul. Aceste materiale au fost produse în masă, fiind ieftine, ușor de prelucrat și extrem de versatile.
În a doua jumătate a secolului XX, plasticul a devenit omniprezent în viața de zi cu zi, de la ambalaje și obiecte casnice, la componente industriale și echipamente medicale. Totuși, această dezvoltare rapidă a avut și consecințe negative asupra mediului, din cauza durabilității plasticului și dificultății reciclării multor tipuri.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b426fbdada127b98e765bafc8e08fb50.jpg)
Astăzi, istoria plasticului continuă cu un nou capitol, acela al bioplasticelor și al tehnologiilor de reciclare avansate, care încearcă să reducă impactul ecologic al acestui material esențial pentru societatea modernă, arată site-ul riiro.com.
De ce este dăunător plasticul încălzit
Când mâncarea sau băuturile sunt încălzite la microunde în recipiente de plastic, aditivii chimici din interiorul plasticului migrează în alimente, iar mici pete de plastic, cunoscute sub numele de micro- și nanoplastice, se descarcă și în alimente. Ambele pot prezenta riscuri pentru sănătate.
Mii de substanțe chimice sunt adăugate în materialele plastice pentru a le oferi culoare, textură, flexibilitate sau rigiditate. Dintre cele 16.000 de substanțe chimice cunoscute de cercetători, 3.200 sunt considerate „substanțe care prezintă motive de îngrijorare”, deoarece se știe că pot să provoace cancer, perturbă dezvoltarea neuronală și deturnează semnalele hormonale din întregul corp uman.
Chiar și la temperatura camerei, multe dintre substanțele chimice din materialele plastice migrează în alimente. Micro și nanoplasticele se descarcă, de asemenea, din ambalajele de plastic în alimente la temperatura camerei, dar procesul de migrare chimică și de eliminare a microplasticelor se accelerează atunci când plasticul este încălzit.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_77a83f27abfee22f39500b52f7ca422a.jpg)
Ce este BPA și de ce nu e bine să existe în recipientele de plastic folosite în alimentație
Încălzirea mâncării în recipiente de plastic poate fi dăunătoare pentru sănătate, deoarece, sub acțiunea căldurii, anumite substanțe chimice din compoziția plasticului pot migra în alimente. Printre cele mai cunoscute se numără BPA (bisfenol A), un compus care poate imita hormonii naturali din organism și care a fost asociat cu tulburări hormonale, infertilitate, afecțiuni cardiovasculare și un risc crescut de apariție a unor tipuri de cancer.
Preocuparea este legată în principal de activitatea sa asemănătoare estrogenului, deși poate interacționa cu alte sisteme de receptori ca substanță chimică care perturbă sistemul endocrin, arată beyondplastics.org.
Deși în multe țări utilizarea BPA-ului a fost restricționată, mai ales în produse pentru copii, el se regăsește încă în diverse tipuri de ambalaje sau recipiente mai vechi.
Ftalații, un alt grup de substanțe chimice frecvent folosit în producția de plastic, au și ei efecte negative asupra sănătății, în special asupra sistemului hormonal. Sunt considerați perturbatori endocrini, adică pot interveni în funcționarea normală a hormonilor din corp. Expunerea prelungită la ftalați a fost asociată cu scăderea fertilității, probleme de dezvoltare la copii și dereglări metabolice.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_2f79c4d71a93152e28a17a5478205c77.jpg)
Descoperă și – Cuptorul cu microunde este dăunător pentru sănătate sau nu?
Cât de sănătos este să încălzești mâncarea în recipiente de plastic
Încălzirea mâncării în recipiente din plastic este un obicei des întâlnit, mai ales datorită comodității oferite de cuptorul cu microunde. Totuși, acest gest aparent inofensiv poate avea consecințe negative asupra sănătății, din cauza reacțiilor chimice care pot avea loc atunci când plasticul este expus la temperaturi ridicate.
Majoritatea tipurilor de plastic sunt fabricate din compuși chimici derivați din petrol. În componența lor intră, așa cum am văzut, substanțe precum bisfenol A (BPA) și ftalați, dar și altele care sunt folosite pentru a oferi materialului rezistență, flexibilitate sau transparență. Problema apare atunci când aceste substanțe nu rămân complet stabile în structură, mai ales sub influența căldurii. Atunci când un recipient de plastic este încălzit, în special în microunde sau în contact direct cu alimente fierbinți, o parte din acești compuși poate migra în mâncare.
Organismele internaționale de sănătate, cum ar fi FDA (Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA) sau Organizația Mondială a Sănătății, atrag atenția că nu toate recipientele din plastic sunt sigure pentru a fi încălzite. Cele care nu sunt special concepute pentru temperaturi ridicate pot elibera substanțe toxice în alimente. Din acest motiv, este esențial să folosim doar recipiente marcate clar cu mențiunea „microwave safe” sau „potrivit pentru microunde”.
Un alt aspect important este faptul că anumite alimente, în special cele grase sau acide, pot accelera procesul prin care substanțele chimice din plastic trec în mâncare. De exemplu, un sos cu grăsimi sau un preparat pe bază de roșii încălzit într-un recipient de plastic nesigur poate deveni mai contaminat decât un aliment uscat sau rece.
Chiar dacă pare o soluție practică și rapidă, încălzirea alimentelor în recipiente din plastic poate duce la contaminarea alimentelor cu substanțe chimice periculoase.
Ce înseamnă plastic potrivit pentru microunde
Plasticul etichetat ca fiind „microwave safe” este conceput să reziste la temperaturi ridicate fără să se topească, să se deformeze sau să elibereze substanțe chimice periculoase în alimente.
Aceste recipiente nu conțin (sau conțin în cantități foarte reduse) substanțe precum BPA (bisfenol A) sau ftalați, care pot migra în alimente atunci când plasticul este încălzit.
Pe recipientele sigure pentru microunde apare de obicei o etichetă sau un simbol special, cum ar fi cuvintele „microwave safe” (scris direct pe ambalaj sau pe fundul recipientului) sau un simbol care arată un cuptor cu microunde sau linii ondulate.
Dacă un recipient din plastic nu are acest marcaj, este mai sigur să nu îl folosești pentru încălzirea alimentelor, deoarece nu ai garanția că materialul va rezista în siguranță la temperaturi ridicate.
Chiar și un plastic etichetat ca fiind sigur pentru microunde nu este întotdeauna complet lipsit de riscuri, mai ales dacă este folosit des, zgâriat sau vechi, arată chemicalsafetyfacts.org.
Descoperă și Greșeli pe care le faci când folosești cuptorul cu microunde
Ce alternative mai sănătoase există
Dacă să încălzim mâncarea în recipiente de plastic nu este sănătos, iată câteva alternative la îndemână pe care le putem folosi.
Una dintre cele mai sigure și populare opțiuni este reprezentată de vasele din sticlă termorezistentă. Acestea sunt durabile, nu reacționează chimic cu alimentele și pot fi folosite atât în cuptorul cu microunde, cât și în cuptorul clasic, fără a prezenta riscuri.
O altă variantă la îndemână o reprezintă vasele din ceramică. Acestea sunt stabile la temperaturi ridicate, nu conțin substanțe toxice și mențin căldura mai mult timp. Sunt potrivite pentru încălzirea și chiar pentru servirea alimentelor, oferind și un aspect estetic plăcut.
De asemenea, recipientele din inox (oțel inoxidabil) sunt o opțiune bună pentru încălzirea mâncării, mai ales pe aragaz sau în cuptorul convențional. Atenție, ele nu sunt recomandate pentru cuptorul cu microunde, deoarece metalul nu este compatibil cu acest tip de încălzire.
Descoperă și – Alimente pe care să nu le găteşti sau încălzeşti în cuptorul cu microunde
Sursă foto – Shutterstock.com
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_74217054929cb7d38890706bd8ad48e7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_87ce3ca52cccf64aa3ec89588db5f71d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_3ed4c96462145498d9e78f59f7a06ac3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_6346e59fb5ff5a5c6a6abde0d7dbf7cc.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_740b84f5dde6771e41ab91b08543ea35.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b0b78bce03d5a2c735fe4f7ed42e1726.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_caf55fb0c3e1a98c9feb21f14aa075c9.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_bcf8fd94618aab10fc9e54dce9511ed9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_024efbbee199c288cdcb35881a8e4a50.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_6d9d871c0b7a9b1a18aec60e9a9c9e42.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_ba03813f996024622be4681dbefc3d6e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1628aca9b57eb5fa82092d95859234b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_b1faf878ae9c3770908cc04ce6df06b1.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_ae8004251dd5e6490158050eb2e09a4e.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_58fe9c46cf481dc2282d3222a112d60d.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_eb00b121031a24912c98722f20aef578.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_696c51b847bc3131d18c399bcd4b7b56.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_0a9b2aed9a76d37ce865b458783b411e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_2b58f88a529ba9ebedf93eaece2a76c2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_e5c385f4f62c388d2129b64f92efdc2d.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_3a6fab5c9935225ac4000c72f336d785.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_f5ff570e6ef46fb034c19892c51f11b8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_e4ad34c74170c59c9d8133e20c621093.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_4a0f2a8a483c72d739515491d554fee1.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.