O femeie cu 3 boli autoimune grave se poate întoarce la o viață normală grație unui tratament revoluționar: „Remarcabil”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O femeie de 47 de ani, tratată la Spitalul Universitar Erlangen din Germania, a avut o recuperare remarcabilă după un tratament revoluționar, care i-a resetat sistemul imunitar. Aceasta suferea de trei boli autoimune grave care îi puneau viața în pericol.
Cuprins:
Tratament revoluționar în Germania
Este pentru prima dată în lume când o astfel de terapie a produs o îmbunătățire semnificativă în cazul unor afecțiuni multiple, relatează The Guardian. Femeia suferea de peste un deceniu de trei boli autoimune grave.
Pacienta a fost tratată la Spitalul Universitar Erlangen din Germania, după ce a eșuat în a răspunde la nouă tratamente anterioare. Înainte de intervenție, femeia depindea zilnic de transfuzii de sânge și de medicamente anticoagulante pentru a-i menține afecțiunile sub control.
Pentru a salva viața pacientei, medicii au recurs la terapia CAR-T (receptor de antigen chimeric T), o procedură folosită cu succes în tratarea unor tipuri de cancer.
Profesorul Fabian Müller, care a coordonat echipa medicală, a declarat că răspunsul rapid și profund al pacientei este „remarcabil”. „Terapia i-a îmbunătățit semnificativ calitatea vieții”, a spus Müller.
Bolile autoimune de care suferea femeia
Pacienta suferea de anemie hemolitică autoimună (AIHA), o boală rară în care celulele imunitare distrug globulele roșii. În plus, aceasta era afectată de trombocitopenie imună (ITP), care reduce numărul de trombocite și crește riscul de sângerare, și de sindromul antifosfolipidic (APS), care, dimpotrivă, crește riscul de formare a cheagurilor de sânge.
Toate cele trei boli autoimune au fost cauzate de celule B dereglate, care în mod normal produc anticorpi pentru a combate infecțiile.
„Pacienta nu mai avea opțiuni de tratament și nu ar fi putut părăsi spitalul, deoarece avea nevoie de transfuzii zilnice”, a explicat Müller.
Cum funcționează terapia CAR-T
Tratamentul a implicat recoltarea celulelor albe din sângele pacientei, izolarea celulelor T - responsabile cu distrugerea celulelor infectate sau anormale - și modificarea lor genetică pentru a recunoaște o proteină specifică, CD19, de pe suprafața celulelor B.
Celulele T astfel modificate au fost apoi reintroduse în corpul pacientei. Efectele au fost rapide: celulele B disfuncționale au fost eliminate, iar pacienta a avut ultima transfuzie de sânge la o săptămână după tratament. Două săptămâni mai târziu, era suficient de puternică pentru a-și relua activitățile zilnice.
Ulterior, celulele B regeneratoare au revenit la o stare sănătoasă, indicând o resetare a sistemului imunitar. Rezultatele au fost publicate în jurnalul Med pe 9 aprilie 2026.
Deși femeia încă prezintă un număr scăzut de celule albe și enzime hepatice ușor crescute, cercetătorii consideră că aceste probleme sunt cauzate de tratamentele anterioare, nu de terapia CAR-T.
Profesorul Ben Parker, reumatolog la Centrul Kellgren pentru Reumatologie din Manchester, a subliniat pentru The Guardian că răspunsul pozitiv al pacientei este un semn al unei potențiale „resetări imune”. Totuși, Parker a precizat că este nevoie de studii clinice pentru a confirma eficacitatea terapiei pe termen lung și pentru alte boli autoimune.
„Există numeroase studii clinice active pentru diverse afecțiuni autoimune, inclusiv lupus, miozită, scleroză multiplă, sclerodermie sistemică și vasculite. Unele dintre acestea au raportat deja rezultate preliminare”, a mai Parker. El a mai adăugat: „Cazurile individuale nu sunt suficiente pentru a demonstra eficiența unui tratament la scară largă. De aceea sunt esențiale studiile clinice”.
