Sunt peste 100 de boli autoimune și ele afectează în principal femeile: cum le recunoști și ce poți face

Cercetările deschid perspectiva unor noi tratamente

Zeci de studii clinice explorează metode de a „reprograma” sistemul imunitar afectat, cu rezultate promițătoare în tratarea unor boli precum lupusul și miozita. În paralel, cercetătorii caută modalități de a întârzia debutul bolilor autoimune, inspirându-se dintr-un medicament care poate amâna apariția simptomelor diabetului de tip 1, relatează Associated Press (AP).

Noile cercetări deschid perspectiva unor tratamente care ar putea face mai mult decât să amelioreze simptomele.

„Acesta este probabil cel mai interesant moment pe care l-am trăit vreodată în domeniul autoimunității”, a declarat dr. Amit Saxena, reumatolog la NYU Langone Health.

Potrivit companiei de cercetare de investiții Morningstar, piața globală pentru tratamentele bolilor autoimune este de 100 de miliarde de dolari pe an. Tratamentul este pe tot parcursul vieții și, deși este de obicei acoperit de asigurare, poate fi costisitor.

Cu toate acestea, pentru multe boli autoimune, tratamentul se bazează în prezent pe încercări și erori, cu puține metode care să ghideze deciziile pacienților.

Ce sunt bolile autoimune și de ce sunt ele dificil de diagnosticat?

Ele sunt considerate boli cronice care pot varia de la forme ușoare până la amenințări periculoase pentru viață. Sunt peste 100 la număr, fiecare cu denumiri diferite în funcție de modul și locul în care provoacă afectarea organismului.

De exemplu, artrita reumatoidă și artrita psoriazică afectează articulațiile; boala Sjögren este cunoscută pentru uscarea ochilor și a gurii; miozita și miastenia gravis slăbesc mușchii în moduri diferite, cea din urmă atacând modul în care nervii le transmit semnale; lupusul are simptome foarte variate, inclusiv erupții cutanate faciale în formă de fluture, dureri articulare și musculare, febră și leziuni la rinichi, plămâni și inimă.

Multe încep cu simptome vagi care apar și dispar sau imită alte boli. Multe au, de asemenea, simptome care se suprapun, de exemplu artrita reumatoidă și sindromul Sjögren pot afecta organele principale.

Diagnosticul poate necesita mai multe teste, inclusiv unele analize de sânge pentru a detecta anticorpii care se atașează în mod eronat de țesutul sănătos. De obicei, se concentrează pe simptome și implică excluderea altor cauze.

Un factor declanșator stă adesea la baza apariției bolilor autoimune

Majoritatea bolilor autoimune, în special la adulți, nu sunt cauzate de un defect genetic specific. În schimb, o varietate de gene care afectează funcțiile imunitare pot face oamenii susceptibili. Oamenii de știință spun că este nevoie de un factor declanșator „de mediu”, cum ar fi o infecție, fumatul sau poluanții, pentru a declanșa boala. De exemplu, virusul Epstein-Barr este asociat cu scleroza multiplă.

Oamenii de știință se concentrează asupra celor mai timpurii factori declanșatori moleculari. De exemplu, celulele albe din sânge numite neutrofile sunt primele care răspund la semnele de infecție sau leziune, dar cele anormal de hiperactive sunt suspectate că joacă un rol-cheie în lupus, artrita reumatoidă și alte boli.

Femeile sunt cele mai expuse riscului de boli autoimune

Femeile reprezintă aproximativ 4 din 5 pacienți cu boli autoimune. Se consideră că hormonii joacă un rol important. Femeile au doi cromozomi X, în timp ce bărbații au unul X și unul Y. Unele cercetări sugerează că o anomalie în modul în care celulele feminine dezactivează acel X suplimentar poate crește vulnerabilitatea femeilor.

Dar și bărbații suferă de boli autoimune. Una dintre cele mai grave, numită sindromul VEXAS, a fost descoperită abia în 2020. Aceasta afectează în principal bărbații peste 50 de ani și, pe lângă simptomele autoimune tipice, poate provoca cheaguri de sânge, dificultăți de respirație și transpirații nocturne.

Anumite populații prezintă, de asemenea, riscuri mai mari. De exemplu, lupusul este mai frecvent la femeile de culoare și hispanice. Europenii din nordul continentului prezintă un risc mai mare de scleroză multiplă decât alte grupuri.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE