Țara noastră a suferit numeroase pierderi teritoriale în fața marilor puteri ale lumii, care nu respectau cele două atribute garantate acum de Constituție.

De aceea teritoriul României s-a modificat de la o perioadă la alta, iar acest lucru a determinat la un moment dat și mutarea capitalei.

Care a fost prima capitală a țării și când a devenit Bucureștiul capitală veți afla în cele ce urmează.

Câmpulung, prima capitală a Țării Românești

Deși Bucureștiul este acum cel mai mare și cel mai dezvoltat oraș al țării, lucrurile nu au stat așa dintotdeauna. Prima capitală a României este considerată cea a Țării Românești care, potrivit datelor istorice, a fost stabilită la Câmpulung.

Din păcate, nu există documente sigure care să ateste cu exactitate când a fost întemeiat orașul. Cert este faptul că acesta a evoluat de la sat, la târg pentru ca, la începutul secolului XIV, să devină oraș.

Unii istorici spun că orașul Câmpulung a fost înființat de cavalerii teutoni în prima jumătate a secolului XIII, în timp ce alții, bazându-se pe tradiție și pe mitologie, susțin ideea că acesta s-a înființat spre sfârșitul secolului XIII.

Începând cu anul 1330, după victoria repurtată la Posada împotriva trupelor regelui Ungariei, Carol Robert, își stabilește reședința de scaun la Câmpulung Basarab I, primul domnitor al statului independent Țara Românească.

Câmpulung devine, astfel, timp de aproape patru decenii, centrul politic și administrativ al statului.

Capitala se mută la Curtea de Argeș

Încă din anul 1200, la Curtea de Argeș exista o mică reşedinţă voievodală şi o biserică, conform datelor istorice.

Începând cu 1365, voievodul Vladislav I a aici bătut primele monede româneşti, ducaţii de argint şi banul. În consecință, a luat ființă prima monetărie a Ţării Româneşti.

În 1369, domnitorul Vladislav I Vlaicu, cunoscut și sub numele de Vlaicu Vodă, urmașul la tron al lui Nicolae Alexandru (fiul lui Basarab I), avea să mute capitala la Curtea de Argeș. Acest oraș avea să fie capitala Ţării Româneşti până la începutul secolului XV.

De-alungul timpului, în Curtea de Argeș s-au născut mari domnitori ai Țării Românești precum Neagoe Basarab, Vlaicu Vodă și Mircea cel Bătrân.

Chiar și după mutarea centrului politico-administrativ la Curtea de Argeș, Câmpulung a continuat să aibă calitatea de reședință domnească temporară. Era perioada în care domnitorul  se deplasa în diferite localități și își stabilea reședințe temporare.

Manastirea Curtea de Arges
Manastirea Curtea de Arges


Când a devenit Bucureștiul capitala României?

Conform istoricilor, orașul medieval București a fost fondat undeva prin secolele XIV-XV. Prima atestare documentară a orașului datează din 20 septembrie 1459, actul fiind emis de domnitorul Vlad Țepeș. Documentul, prin care se întărea o moșie unor boieri, a fost descoperit în jurul anului 1900.

În acele vremuri, Bucureștiul era cunoscut și sub denumirea de Cetatea Dâmboviței. Poziția sa era una strategică, fiind situat pe drumul ce lega Târgșor de Giurgiu, în ultima așezare aflându-se o garnizoană otomană.

Puțin mai târziu, la 14 octombrie 1465, Radu cel Frumos, nimeni altul decât fratele și urmașul lui Vlad Țepeș, desemnează Bucureștiul drept Capitala Țării Românești. Astfel, avea o capitală în zona de câmpie și aproape de Dunăre mai ușor de controlat în comparație cu Târgoviște.

Era normal ca un domnitor precum Radu, pus pe scaunul domnesc de către turci, să stea cât mai apoi de ocrotitorii săi. Radu cel Frumos nu a fost considerat niciodată „părintele” acestui oraş, însă este primul care l-a folosit ca reședință domnească.

De-a lungul timpului, mai mulți domnitori au considerat Târgoviştea ca fiind capitala țării, nu Bucureștiul, din motive politice având în vedere contextul luptei antiotomane. Unul dintre aceștia a fost Constantin Brâncoveanu căruia boierii îi reproşau acest lucru.

De aceea, o perioadă, capitala a funcţionat când la Bucureşti, când la Târgovişte, după voința domnului în scaun. Bucureștiul avea, însă, să devină capitala Țării Românești în anul 1659 sub domnia lui Gheorghe Ghica, din ordinul Înaltei Porți.

Gheorghe Ghica
Gheorghe Ghica

Principalul motiv îl reprezenta faptul că era mai ușor de supravegheat de către garnizoana otomană aflată la Giurgiu. Totodată, trupele otomane puteau ajunge mai ușor la București decât la Târgoviște pentru a-l mazili pe domnul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, ceea ce avea să se și întâmple, în 1714.

Bucureștiul, capitala Principatelor Unite

Din acel moment, capitala s-a dezvoltat mai ales din punct de vedere economic. Aici era cel mai mare târg din țară al acelor vremuri, unde își dădeau întâlnire negustorii români cu cei greci. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care a devenit reședință domnească.

Au existat, însă, şi cauze strategice pentru care Bucureştiul s-a ridicat şi a devenit reşedinţă domnească. București era înconjurat de codrii, dar și de dealuri înalte, în timp ce mlaştinile Dâmboviţei făceau ca orașul să nu fie foarte expus dușmanilor cotropitori.

Cu timpul, Bucureștiul s-a extins, iar boierii au început să-şi ridice case şi moşiile acestora s-au mărit. De asemenea, au fost ridicate biserici şi hanuri, pe lângă noi alte edificii.

Oraşul s-a dezvoltat și a ajuns la ceea ce avea să devină mai întâi capitala Principatelor Unite, în urma Micii Unirii înfăptuită de Alexandru Ioan Cuza în 1859, iar mai apoi a României moderne.

Acest prim stat unit românesc avea să fie recunoscut, după cucerirea Independenței de Stat de la 1877-1878 ca Vechiul Regat. Bucureștiul și-a păstrat, mai apoi, și rolul de Capitală a României Mari, după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

De altfel, după 1859, Bucureștiul și-a pierdut o singură data rolul de capitală. S-a întâmplat în anul 1917, în timpul ocupației germane. Atunci, înaintea ocupării Bucureștiului de către trupele germane, Guvernul României s-a retras în Moldova, la Iași, oraș care a devenit Capitală.

Citeşte şi:

București, recomandat de Forbes pentru o vacanță. „De ce trebuie să fie acum pe lista de călătorii”

Zece descoperiri științifice și invenții care au schimbat lumea

Ce înseamnă semnalul SOS și când a fost folosit pentru prima dată?

Simona Halep, dispusă să returneze banii primiți dacă i se va cere. "Nu suntem fericiți de ceea ce s-a întâmplat"
PARTENERI - GSP.RO
Simona Halep, dispusă să returneze banii primiți dacă i se va cere. "Nu suntem fericiți de ceea ce s-a întâmplat"
IREAL! Informații de ultimă oră despre Elena Merișoreanu. În ce stare se află și cât mai stă în spital
Playtech.ro
IREAL! Informații de ultimă oră despre Elena Merișoreanu. În ce stare se află și cât mai stă în spital
Săptămâna viitoare am putea avea record de îmbolnăviri. Medicii fac scenarii sumbre: "Mortalitate care poate ajunge la 5-10% din populație"
Observatornews.ro
Săptămâna viitoare am putea avea record de îmbolnăviri. Medicii fac scenarii sumbre: "Mortalitate care poate ajunge la 5-10% din populație"
Horoscop 22 septembrie 2021. Gemenii încep o nouă etapă pentru sfera sentimentală, una luminoasă și frumoasă
HOROSCOP
Horoscop 22 septembrie 2021. Gemenii încep o nouă etapă pentru sfera sentimentală, una luminoasă și frumoasă
Căsătoriți pe nevăzute”. George și Cristina s-au căsătorit, în ciuda criticilor părinților ei
Știrileprotv.ro
Căsătoriți pe nevăzute”. George și Cristina s-au căsătorit, în ciuda criticilor părinților ei
Inventatorul vaccinului anti-COVID a murit în condiţii misterioase! Descoperire despre vaccin
Telekomsport
Inventatorul vaccinului anti-COVID a murit în condiţii misterioase! Descoperire despre vaccin
Laptopurile ASUS OLED ajută ochii asediați de lumina albastră
PUBLICITATE
Laptopurile ASUS OLED ajută ochii asediați de lumina albastră