Controlezi vârful, controlezi întreaga instituție. De ce oficiul dedicat spălării banilor trebuie depolitizat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Odată cu izbucnirea scandalului privind diploma de bacalaureat falsificată a fostului șef al Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB), Laurențiu Baranga, a ieșit din anonimat și instituția pe care acesta o conducea. Întrebarea care se năștea atunci era de ce e așa important pentru Guvernul Orban să pună un personaj vulnerabil, cu profil de proxy, la șefia acestei instituții. Răspunsul e simplu: oficiul reprezintă o mină de aur de informații.
Cuprins:
De la oameni de afaceri puternici la politicieni, foști ofițeri din serviciile secrete sau funcționari publici care au dat de gustul afacerilor, oricine, în mod normal, poate fi monitorizat, la nivel de tranzacții financiare, de această instituție. Și nu știi niciodată, dacă lași liberă instituția, cum un nume important poate să răsară din această cutie cu minuni și să ia calea Parchetelor.
ONPCSB colectează și centralizează date din partea băncilor, ANAF, caselor de pensii, furnizorilor de servicii de jocuri de noroc, notarilor, avocaților și executorilor judecătorești, auditorilor, experților contabili, chiar și din partea agenților imobiliari privind tot ceea ce înseamnă tranzacții financiare ale românilor.
Toate aceste informații ajung în bazele de date ale instituției, iar analiștii financiari efectuează veritabile rapoarte financiar-juridice ca să poată selecta, din acest munte de informații, doar pe acelea care ascund indicii cu privire la unele persoane care ar fi putut săvârși infracțiunea de spălare de bani sau finanțarea terorismului.
Controlezi conducerea, controlezi și instituția
Care era misiunea lui Laurențiu Baranga și, mai nou, a președintelui interimar, Constantin Aprodu?
Potrivit legislației în vigoare, lui Laurențiu Baranga îi revenea sensibila și importanta sarcină de a selecta care dintre rapoartele analiștilor financiari vor lua calea Parchetului General.
Președintele oficiului are puterea supremă asupra a ceea ce iese din bazele de date ale oficiului. Dar, mai ales, asupra a ceea ce rămâne ascuns în sertar.
Iar dacă președintele devine indisponibil, atunci vicepreședintele ajunge omul-cheie. Dar vicepreședintele are și el un CV corespunzător “exigențelor” sistemului. Militar în rezervă, membru al Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în retragere din SRI, coleg de școală militară cu celebrul Gabriel Oprea, absolvent de cursuri postuniversitare la SRI, cu o carieră îndelungată în aparatul de stat, despre Constantin Aprodu se poate spune orice, nu și că n-ar fi un apropiat al sistemului.
Așa cum am explicat într-un articol din Libertatea, potrivit statisticilor puse la dispoziție chiar de oficiu, performanțele colaborării dintre ONPCSB și Parchetul General sunt slabe: în ultimii aproape trei ani, din 3.011 informări către Parchet au fost constituite numai 27 de dosare trimise în judecată pentru infracțiunea de spălare de bani, având la bază informările ONPCSB. Indiferent cât de inexacte ar fi datele, cifra de la final a dosarelor trimise în judecată rămâne mică. Iar responsabilitatea o poartă atât conducerea oficiului, cât și a Parchetului General.
România stă prost în combaterea acestui fenomen infracțional și, cu toate că nu putem spune că vina pentru asta îi revine exclusiv oficiului, este și el o verigă importantă în lanțul structurilor de forță cu competență în acest domeniu.
La nivelul anului 2018, de pildă, raportul de activitate al PIIJ se lăuda cu numai 9 dosare trimise de judecată de către DIICOT, ce au prejudicii mai mari de 20 milioane de lei.
11 state UE au acest oficiu de tip law enforcement, România a optat pentru unul administrativ
Fiind una dintre cele mai sofisticate și periculoase infracțiuni, de cele mai multe ori, un rezultat al crimei organizate sau al grupărilor teroriste, la nivelul UE, de ani buni, s-a format un curent de presiune din partea oficialilor comisiei asupra statelor membre pentru eficientizarea acestor oficii.
În cele 27 de state membre, structura acestora diferă de la țară la țară: Bulgaria, de pildă, are acest departament încorporat în cadrul Agenției de Stat pentru Securitate Națională, sub comanda directorului. Germania are o structură de tip law enforcement, iar președintele ei este președintele Poliției Federale Criminale. În Danemarca, conducerea este numită de procurorul pentru Infracțiuni Transfrontaliere Economice, iar în Franța, structura e una administrativă, conducerea sa fiind numită de ministrul de finanțe.
România, în mod evident, a ales cea mai inofensivă structură, cea de tip administrativ, care se află sub controlul total al Guvernului.
Înainte ca noua Lege 129/2019 să intre în vigoare, oficiul avea un plen deliberativ, format din câte un reprezentant al Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Justiției, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Băncii Naționale a României, Curții de Conturi și Asociației Române a Băncilor.
Experții Moneyval, din cadrul Consiliului Europei, au militat însă pentru desființarea acestui plen - deși în interiorul său se afla și un procuror care aducea valoare investigativă rapoartelor -, în ideea de a depolitiza instituția și a evita scurgeri nedorite de informații din interiorul ei. Numai că desființarea acestui plen nu a rezolvat deloc problema, iar ONPCSB este în prezent la fel de politizat. Decizia rapoartelor informative sau chiar a sesizărilor către Parchete nu o mai ia acel plen, ci numai directorul ONPCSB.
Divide et impera sau despre cum să faci nefuncționale structurile de forță
Mai mult, lipsa de performanțe a oficiului, evaluată în raport cu colaborarea instituțională cu Parchetul General, arată ceea ce, de câțiva ani, e o mare problemă în zona tuturor instituțiilor cu atribuții în combaterea fenomenului infracțional. Fără o colaborare foarte bine pusă la punct între ele, acestea pur și simplu nu pot să performeze.
Cutremurul s-a produs odată cu decizia CCR de a interzice Parchetelor de a folosi tehnica SRI, iar de atunci, clasa politică nu mai ajută deloc aceste instituții să se reconstruiască singure.
Este inadmisibil ca, la patru ani de la acea decizie a Curții,<a href="https://www.libertatea.ro/stiri/seful-dna-crin-bologa-spune-ca-romania-trebuie-tinuta-sub-control-de-bruxelles-pana-la-repararea-legilor-justitiei-3207349"> reprezentanții Poliției Române și șeful DGA</a> încă să se plângă că nu au acces la un departament tehnic performant în lupta cu infracționalitatea.<br>
Întrebat de Libertatea, săptămâna trecută, în ce fel lipsa suportului tehnic venit de la SRI a dus la diminuarea luptei anticorupție, directorul adjunct al DGA, comisar-şef de poliţie Marius Negruț, declara: “Uneori este evident că se pierde momentul operativ foarte important”.
DIICOT mai are puțin și face implozie, după ce structura de Parchet a fost condusă, în ultimii doi ani, numai de procurori mediocri și cu probleme de integritate. Iar asta n-a deranjat deloc PNL, din contră, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, s-a arătat unul dintre suporterii cei mai înfocați ai Giorgianei Hosu.
Actualul procuror general, Gabriela Scutea, își cântărește atât de bine pozițiile pentru a nu deranja clasa politică, încât riscă să se prăbușească în irelevanță. Nici măcar atunci când vine vorba despre desființarea Secției pentru Investigarea Magistraților, o temă sensibilă pentru colegii de breaslă, Scutea nu ia public poziții tranșante și acoperă subiectul de date tehnice până ce nimeni nu îi mai înțelege mesajul.
Iar peste toate, procurorul greu de învins al sistemului, și el un alt apropiat al gărzii vechi din SRI, actualul prim-procuror adjunct PICCJ, Bogdan Licu, se arată, în subterane, mai puternic ca niciodată.
