Șeful DNA, Crin Bologa, spune că România trebuie ținută sub control de Bruxelles până la repararea legilor justiției
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție s-a declarat împotriva ridicării Mecanismului de Cooperare și Control (MCV) realizat de Comisia Europeană pentru România. “Avem nevoie de o monitorizare în continuare astfel încât să se constate un angajament clar de reparare a legilor justiției, iar blocajele din activitatea DNA să dispară”, a declarat Bologa, joi, în cadrul unei dezbateri privind statul de drept.
Cuprins:
Organizată de APADOR-CH și Expert Forum, dezbaterea a avut ca principală temă raportul Comisiei Europene privind statul de drept, pe care Bruxelles-ul l-a făcut public luna trecută.
Întrebat de Libertatea dacă a venit momentul ca oficialii europeni să renunțe la ideea de a monitoriza România în privința reformelor din sistemul judiciar, Crin Bologa a răspuns că nu și că lupta anticorupție are încă nevoie de sprijin extern.
Cred că nu este momentul să renunțăm la MCV cel puțin în cursul anului următor ca să vedem cum vor fi schimbate și reparate legile justiției. Avem nevoie de o monitorizare în continuare astfel încât să se constate un angajament clar al puterii legislative și executive de reparare a acestor legi, astfel încât blocajele care au fost în activitatea DNA să dispară. În momentul în care aceste blocaje vor dispărea și noi vom putea completa schema de personal, vom putea să ne recăpătăm competența inclusiv pe magistrați, în momentul în care lupta anticorupție se va dovedi că va reveni la un nivel înalt, eu cred că va trebui să fim convingători astfel încât MCV va dispărea de la sine. Dar acum noi considerăm un sprijin acest MCVCrin Bologa, procuror-șef DNA:
Bologa și-a manifestat totodată dorința ca investigarea infracțiunilor de corupție asupra magistraților să revină în competența DNA, nu la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, așa cum se întâmplă acum.
În momentul actual, la capitolul stat de drept, România este monitorizată de către Comisia Europeană prin intermediul a două rapoarte: celebrul MCV, raport care se derulează numai pentru România și Bulgaria, de la aderarea acestor țări în UE, și raportul privind statul de drept, inițiat de Comisia Europeană în acest an, care prevede o analiză a respectării principiilor statului de drept pentru toate statele membre UE.
Diferența dintre cele două rapoarte este, între altele, că în noul raport privind cele 27 de state membre nu se mai fac recomandări ca neregulile semnalate de experții Comisiei Europene să fie corectate, așa cum se obișnuiește în MCV-uri.
De pildă, comisia obișnuiește să facă recomandări în privința respectării de către clasa politică aflată la guvernare a celei mai bune formule în privința procedurii de numire la șefia Parchetelor.
În schimb, raportul pe stat de drept prezintă doar faptele sec. Lupa nu ar fi pusă atât de mult pe România, care ar fi doar una dintre cele 27 de țări monitorizate.
Pentru clasa politică românească, renunțarea la MCV ar fi o ușurare. Deseori, liderii politici au declarat că ar dori ca România să scape de monitorizarea Bruxelles-ului pe justiție. <br>
De altfel, în luna iunie a acestui an, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, le-a cerut experților Comisiei Europene să evite ”paralelismele de monitorizare” și ”a insistat pe nevoia unor standarde uniforme privind funcţionarea Justiţiei în toate statele membre UE, în acord cu valorile fundamentale care definesc şi stau la baza Uniunii Europene, a spaţiului de libertate, securitate şi justiţie construit prin instrumentele comunitare şi naţionale: drepturile omului, regula de drept, independenţa justiţiei”, potrivit comunicatului oficial al Ministerului Justiției.
Probleme de personal la DNA: “Pe un număr de 39 de posturi de procurori s-au înscris doar 11”
Șeful DNA a mai precizat că schema de personal a DNA este ocupată în proporție de 70% în ceea ce privește funcțiile de procurori și că întâmpină probleme în recrutarea unor noi magistrați.
“Am reușit să ocupăm o parte din funcțiile de conducere prin numire și delegare, ceea ce a dus la echilibru și stabilitate la nivelul direcției. Suntem în plină procedură de recrutare a unor procurori pe funcții de execuție, dar din păcate pe un număr de 39 de posturi de procurori s-au înscris doar 11. Această criză de personal a apărut din cauza modificărilor legilor justiției în ultimii ani. Prin creșterea vechimii de la 6 la 10 ani. De asemenea, prin modificare procedurii de examinare, care, spre deosebire de DIICOT, a devenit mult mai dificilă. Eu cred că aceste modificări au fost introduse pentru a bloca lupta împotriva corupției. Norocul nostru au fost cetățenii și instituțiile europene”, a mai spus Bologa.
Probleme tehnice după retragerea suportului SRI
Mai mult, atât procurorul-șef al DNA, Crin Bologa, cât și directorul adjunct, comisar-şef de poliţie, Direcția Generală Anticorupție, Marius Negruț, s-au plâns de dificultățile în dezvoltarea serviciului tehnic, ca urmare a deciziei CCR de a nu mai beneficia de suportul SRI pentru mandatele de supraveghere tehnică.
Întrebat de Libertatea în ce fel lipsa suportului tehnic venit de la SRI a dus la diminuarea luptei anticorupție, Marius Negruț spune că administrarea probatoriilor a fost “mult întârziată”.
“Nu este vorba de faptul că nu reușim să investigăm, doar că administrarea probatoriilor este mult întârziată. Dacă există un număr mare de solicitări de supraveghere tehnică la nivelul parchetelor, iar resursele sunt limitate, atât cele umane, cât și cele materiale, trebuie să prioritizăm aceste solicitări în funcție de importanța cauzei. Evident că se întârzie administrarea probatoriului. N-aș vrea să se creadă că aceste măsuri de supraveghere sunt panaceul universal al probațiunii și că ne limităm doar la ele. Dar este evident că în modul de operare în cazurile complexe de corupție suntem nevoiți să apelăm din ce în ce mai des la astfel de metode. Și uneori este evident că se pierde momentul operativ foarte important”, a declarat Marius Negruț.
La seminarul dedicat luptei anticorupție au mai participat procurorul general al României, Gabriela Scutea, director general Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, Cornel Călinescu, și director general Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, Silviu Popa.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
