OPINIE/ Fostul șef SIE Claudiu Săftoiu analizează ultimele manevre militare din Marea Neagră: „Intensificarea prezenței NATO în zonă trimite Moscovei semnalul că Marea Neagră nu aparţine Rusiei”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Forțele Navale Române - partener solid al aliaților NATO, în jocul strategic fierbinte din Marea Neagră
Cuprins:
- Capabilitatea navală militară românească - un contributor net la forța NATO în Marea Neagră
- Sub lupă rusească și sub un tratat vechi de 80 de ani, exercițiul maritim aliat trebuie executat impecabil
- Turbulențe între aliați, în jurul angajamentelor la Marea Neagră
- Cum s-a ajuns în situația ca NATO să reinvestească militar în Marea Neagră?
- Rostul strategic al „Sea Shield 19” - descurajare, nu agresiune
În timp ce Marea Neagră fierbe, la temperatura celor mai recente evenimente de securitate regională, provocate constant de Federația Rusă, expunerea și rolul României cresc exponențial, în conjunctura strategică actuală.
După anexarea Crimeii, în 2014, amenințările militare ale Moscovei la adresa țărilor riverane din zona extinsă a Mării Negre au determinat NATO, treptat, treptat, să repună pe agenda sa de priorități consolidarea securității în flancul estic al Alianței.
Postura activă a Forțelor Navale Române, care găzduiesc în aceste zile cel mai mare exercițiu aliat al NATO din Marea Neagră, din 1990 și până acum - „Sea Shield 19” -, este mărturia concretă a importanței pe care NATO o acordă expertizei militarilor români, armatei noastre de pe mare.
Aflată la cincea ediție, puternica desfășurare de forțe aliate efectuează de luni, 8 aprilie, exerciții complexe de interoperabilitate, timp de o săptămână, la 160 de kilometri în largul mării.
Capabilitatea navală militară românească - un contributor net la forța NATO în Marea Neagră
Un număr de 20 de nave militare - dintre care 14 românești -, avioane de vânătoare MIG-21 Lancer și F-16, precum și 2200 de militari din Bulgaria, Canada, Grecia, Olanda și Turcia se întâlnesc din nou, pentru a exersa proceduri comune de luptă împotriva amenințărilor subacvatice, de suprafață şi aeriene. Se urmărește un scenariu fictiv, pentru planificarea şi executarea unei „Operații de Răspuns la Criză” (CRO) sub mandatul unei Rezoluții a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (UNSC), „în contextul unui mediu de securitate caracterizat prin amenințări simetrice şi asimetrice”, au transmis autoritățile navale române. Două fregate, două corvete, două dragoare de mine, două nave purtătoare de rachete, două nave maritime pentru scafandri de luptă, trei remorchere maritime, un detașament de scafandri, vor opera în larg, în timp ce Brigada 243 Radioelectronică şi Observare, Direcția Hidrografică Maritimă, Centrul 110 Comunicații şi Informatică, Centrul pentru Tehnologia Informației şi Apărare Cibernetică, vor asigura suportul specific, de la țărm.Forțele Aeriene Române vor contribui la secvențele de luptă împotriva amenințărilor aeriene cu aeronave MIG 21 LanceR şi F-16. La exercițiul „Sea Shield 19”, comandamentul NATO a implicat Gruparea Navală Permanentă a NATO, de Luptă Împotriva Minelor SNMCMG-2 (Standing NATO Maritime Counter Measures Group), sub conducerea navei germane FSG Werra. Navele au în Marea Neagră în 19 februarie 2019. Odată cu intrarea SNMCMG-2, în Marea Neagră a intrat şi distrugătorul american USS Donald Cook, spre iritarea extremă a Moscovei, al cărei plan de recucerire a Mării Negre este compromis de manevrele NATO, din ce în ce mai persistente și mai angajate în zonă.
Sub lupă rusească și sub un tratat vechi de 80 de ani, exercițiul maritim aliat trebuie executat impecabil
Este cât se de poate de evident că NATO îşi întăreşte prezenţa la Marea Neagră, iar manevrele militare din largul apelor românești trimit semnale clare Rusiei. Exercițiul multinațional „Sea Shield 19”, găzduit de România, de o magnitudine fără precedent, este monitorizat îndeaproape de flota rusească din zonă. Spaţiul de manevră aliat în Marea Neagră este limitat de „Convenţia de la Montreux” - un tratat militar încheiat în 1936. Atunci, țările occidentale au redat Turciei suveranitatea deplină asupra Strâmtorii Bosfor și i-au conferit dreptul de a militariza zona strâmtorilor Bosfor și Dardanele, în caz de conflict armat. Consecvent, potrivit documentului, navele de război ale ţărilor neriverane la Marea Neagră nu au permisiune să staţioneze în apele acesteia, mai mult de 21 de zile. Și tonajul acestor nave este limitat. Astfel, vasele de război ale statelor din afara bazinul Mării Negre, cu o greutate mai mare de 10.000 de tone, nu pot intra în acest spaţiu. Dacă mai multe nave ale aceleiaşi ţări intră in Marea Neagră, tonajul lor total nu trebuie să depăşească 45.000 de tone. Potrivit Convenţiei, submarinele trebuie să navigheze numai la suprafaţă. Din cauza tratatului de la Montreux, navele mari ale NATO, precum nava-amiral a flotei a 6-a americane, „Mount Whitney”, nu pătrund decât rareori în Marea Neagră.
Turbulențe între aliați, în jurul angajamentelor la Marea Neagră
În termeni strategici, dar și simbolici, intensificarea prezenței NATO în zonă trimite Moscovei semnalul că Marea Neagră nu aparţine Rusiei. E bine de știut că raporturile de forţe în Marea Neagră s-au modificat semnificativ, în favoarea Rusiei, în ultimii 10 ani. Ucraina se teme de o posibilă blocadă a portului Odesa, cel mai important din Ucraina, unde este staţionată şi marina ucraineană, după anexarea Crimeei. Turcia, deși membră NATO, pare a fi lăsat Marea Neagră în grija rușilor, câtă vreme și-a deplasat mare parte din flotă spre Marea Mediterană. Pe fondul situației din Siria, și aflată într-o stare de dependență energetică reală față de Federația Rusă, Turcia nu a mai acordat prioritate Mării Negre. Această poziționare poate fi începutul unei răciri și mai mari a relațiilor dintre Turcia şi NATO, după fricțiunile tot mai mari din relaţia Turciei cu SUA.
Cum s-a ajuns în situația ca NATO să reinvestească militar în Marea Neagră?
După episodul Crimeea, Rusia a demonstrat cât de importante sunt Marea Neagră și Marea Azov, pe considerentul uni control cvasi total al regiunii. Această abordare total anacronică, inacceptabilă în secolul al XXI-lea, a fost susținută strategia A2/AD (Anti Access/Area Denial), un proces prin care adversarilor potenţiali le este blocat accesul într-o anumită zonă, prin sporirea propriilor capacităţi militare. Tocmai asta a făcut Rusia, prin sporirea prezenţei militare în Crimeea. Acolo a staţionat sisteme de rachetă noi, de tipul "Kalibr". Pe cale de consecință, exercițiile multinaționale și prezenţa sporită a navelor NATO în regiunea Mării Negre, poate fi integrat drept un „contrasemnal”, la pretenţiile nerezonabile ale Rusiei.La rândul său, NATO pregăteşte un pachet de măsuri pentru a-şi consolida poziţia în Marea Neagră. În plus, SUA şi-au consolidat recent prezenţa în regiune, inclusiv prin exerciţii comune cu România. Concentrarea de forţe şi construirea infrastructurii militare NATO la frontierele sale, nemulțumește și frustrează profund Rusia, care recurge constant la acțiuni provocatoare. De fapt, acest provocări sunt un control de securitate, prin care Rusia verifică disponibilitatea de reacţie a NATO. Cel mai mare exerciţiu NATO din Marea Neagră – „Sea Shield 2019” - inserează și secvenţe de luptă împotriva ameninţărilor aeriene şi terestre, coordonate de comandamentul flotei române.Comandantul grupării permanente SNMG2, Boudewijn Boots, prezent la exercițiul multinațional, a recunoscut că NATO este îngrijorată de evenimentele din regiune, acţiunile militare ale Rusiei fiind semnificative şi continue. Drept pentru care NATO și-a mărit prezenţa în Marea Neagră, de la 80 la 120 de zile pe an.Un alt argument al sporirii eforturilor de asigurare a securității la Marea Neagră este atitudinea afișat „imperialistă” a președintelui rus Vladimir Putin. Invaziile din Georgia şi Ucraina, intervenţia din Siria şi, mai nou, din Venezuela, nu lasă loc de îndoială privind visele sumbre ale liderului de la Kremlin. La aniversarea a 70 de ani de la crearea Alianței Nord-Atlantice, miniştrii de externe NATO au aprobat măsuri care să contracareze acţiunile Rusiei, în regiunea Mării Negre. S-a convenit consolidarea cooperarării maritime cu Ucraina şi Georgia, solicitarea făcută Rusiei de renunțare la anexărea Crimeii, eliberarea marinarilor şi navelor capturate în 2018, în Marea Azov, și revenirea la respectarea deplină şi verificabilă a tratatului INF.
Rostul strategic al „Sea Shield 19” - descurajare, nu agresiune
Deșfășurarea, sub comanda Forțelor Navale Române, a celui mai amplu exercițiu multinațional aliat plasează România într-o postură de responsabilitate extremă și onorantă. Suntem membri NATO respectați și net contributori de securitate, la Marea Neagră. „Nici o națiune militară nu poate egala, nici pe departe, puterea națiunilor repezentate de Alianța NATO”, a declarat secretarul de stat american Mike Pompeo, care a cerut țărilor membre să se opună fără teamă agresiunilor din ce în ce mai numeroase ale Federației Ruse, în regiunea extinsă a Mării Negre. Un îndemn la care subscriu fără ezitare. Fotografie principală: EPA
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
