Sărbătorile de iarnă sunt pentru unii momentul prielnic de a face spectacol pozând în Bunul Samaritean. Unii oameni ajută însă familiile nevoiașe tot timpul anului și fără să iasă neapărat în evidență. Este și cazul Liviei Mansour, din Constanța, care, cu ajutorul prietenilor și al constănțenilor, reușește să aducă zâmbetul pe buzele a sute de oameni, majoritatea copii.
Totul a început în anul 2012, când Livia Ciobanu - Mansour a văzut pe un grup de Facebook al mămicilor din Iași că se mobilizau pentru a duce donații la copiii din spitalele din zona lor. A ajutat și ea cât a putut, apoi a aflat despre un grup din Constanța - Mămici Constănțene. Acestea organizau și ele o strângere de fonduri ca să cumpere lapte, pampers, creme și alte lucruri necesare unor copii abandonați în Spitalul Județean.
"Am luat legătura cu ele și am mers când a avut loc întâlnirea cu donații la micuții din spital, clipă care avea să îmi schimbe viața. Mi-am dat seama că asta îmi este menirea de la Dumnezeu, să ajut micuți nevoiași“, povestește Livia.
Atunci a luat inițiativa și a format un grup de aproape 20 de fete cu care a început să colaboreze și chiar au făcut un spectacol caritabil în acel an la un centru comercial din Constanța.
"Lunile treceau și îmi doream să fac mai mult. Prietenele mele, din păcate, nu au putut să vină tot timpul și ușor-ușor am rămas doar câteva. Am decis să facem totul sub o formă legală și am înființat cu două dintre prietene - Lavinia Popescu și Mihaela Scutariu - Asociatia Umanitară Zâmbet pentru Suflete. Treptat, s-au alăturat și alte fete care aveau aceleași afinități ca noi - Nejla Dervis, Stela Belu, Lumi Adam, Simona Culcsâz“, povestește Livia.
În general, grupul de mămici încearcă să se sincronizeze în activități în functie de programul fiecăreia, dar nu reușesc întotdeauna. Acum, asociația are în grijă 21 de familii din satele Urluia, Adamclisi, Siminoc, Pietreni, Techirghiol, Năvodari, Siminoc, dar și din Constanța, din cartierele Medeea și la Gară, fiind vorba despre 62 de copii ale unor familii din județ, dar și alți 68 de copii de la Centrul Antonio.
De asemenea, câteva zeci de copii din localitățile Nicolae Bălcescu și Dorobanțu cu posibilități materiale reduse sunt aduși de două ori pe vară pe litoral, la plajă și la circ. Asociația colaborează și cu Direcția de Asistență Socială și pentru Protecția Copilului - înainte de Crăciun duc dulciuri și răcoritoare tuturor copiilor din centrele de plasament din județ care susțin Spectacolul de Crăciun la Casa de Cultură.
Înainte de marile sărbători, Livia petrece mult timp în bucătărie și "prăjiturește“ cum îi place ei să spună. Face prăjituri care sunt vândute apoi în cadrul unui târg de la un centru comercial din Constanța.
"Acum sunt ajutată mult de mama, verișoara, sora și micuța mea la prepararea prăjiturilor de casă, pregătirea pachetelor, a decorului... Cheltuiesc din bugetul meu destul de mult: tot ce ține de deplasări, transportul donațiilor, al prăjiturilor, decorul, ingredientele necesare pentru prepararea zecilor de prăjituri și multe altele, dar nu asta contează, ci faptul că îi putem ajuta cât de puțin pe acești micuți“, spune Livia.
În viața de zi cu zi, Livia este decorator de evenimente, așa că la târguri totul iese deosebit: "Creez un cadru dulce și imbietor pentru ca oamenii să fie încântați vizual în primul rând! Apoi, gustând minunile, să mai vină de drag. Creez și costumațiile tot pe aceleași principii. Fiecare târg are altă tematică și paleta cromatică, alt meniu de dulciuri. Așa am ajuns de la cinci mese la primul târg la aproape 20 de mese acum".
De-a lungul anilor, Livia a întâlnit multe cazuri deosebite, unele fiind greu de uitat.
"Unul dintre cele mai grave în fața căruia pur și simplu nu mi-am putut controla reacțiile a fost de acum câteva zile. O micuță de 6 anișori care nu putea să meargă a apărut în fața ușii asemeni unui animal, târându-se să vadă de ce mama ei a ieșit din casă, atunci când am ajuns noi la ei. Disperarea ei în clipa în care a văzut atât de multe jucării și dulciuri, pur și simplu m-a lăsat fără cuvinte“, își amintește Livia gâtuită de emoție.
Ea povestește că un alt caz care i-a frânt inima pur și simplu a fost al unor copii care trăiau într-un bordei de pământ, împreună cu părinții lor.
"Am fost la ei prima dată acum 5 ani și am continuat timp de 3 ani până în clipa în care mama a început să vândă ceea ce noi îi trimiteam. Două dintre fetițe au fost luate însă de o mătușă, unde trăiesc modest, dar nu se poate compara cu bordeiul unde au crescut și pot merge la școală. La ea merg de fiecare dată cu mare drag!“
La fel de emoționată își amintește despre situația extrem de gravă a altei familii din Ciocârlia de Jos, care are patru copii, dintre care o fetiță grav bolnavă, care trăiește practic ca o legumă și care nu poate decât să clipească...
Este așa din naștere, iar părinții nu au posibilități, nici să o poată hrăni. Mama nu poate munci pentru că trebuie să stea cu ea, iar tatăl nu face față tuturor cerințelor.
"Când am intrat să o văd, am simțit că rămân fără aer. Se uita fix la mine și clipea neîncetat, încercând parcă să zică ceva...Tot ce am putut face a fost să îi găsim un scaun cu rotile pentru a se putea deplasa... și să îi ducem de sărbatori cele necesare“, mai spune Livia Ciobanu - Mansour.