49 de ani de la cutremurul devastator din 4 martie 1977 în care au murit 1.578 de români
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Astăzi se împlinesc 49 de ani de la cutremurul devastator din 4 martie 1977, unul dintre cele mai tragice momente din istoria seismică a României. Cutremurul, de magnitudine 7,4 Mw (94 km adâncime) și o durată de 56 de secunde, a zguduit întreaga țară și a produs cele mai mari pierderi din istoria seismică a țării.
Cuprins:
Bucureștiul a fost cel mai afectat oraș în urma cutremurului din 1977
Efectele pe care le-a avut seismul s-au resimțit în Oltenia, Muntenia, în sudul Moldovei, dar și dincolo de granițe - Serbia, Bulgaria, Ungaria și în Rusia, până la nord de St. Petersburg, conform Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Bucureștiul a fost cel mai afectat oraș, astfel că 1.424 de persoane au decedat în urma prăbușirii a 32 de clădiri, unele dintre acestea fiind deja afectate de cutremurul din 1940 (magnitudine 7,7 Mw; 150 km adâncime).
La nivel național au murit 1.578 de persoane (90% în București), iar 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București). În Republica Moldova și Bulgaria au fost 120 de victime.
Au fost avariate grav 32.900 de locuințe, iar 182.000 mai puțin avariate la nivel național. Totodată, 200.000 de oameni au fost direct afectați, iar 35.000 de familii au rămas fără adăpost.
Au fost afectate 763 de unități industriale, 11 clădiri de spital au devenit nefuncționale - 9 în București, printre care Floreasca și Colentina, 6 clădiri universitare, 374 unități de învățământ și 763 unități economice au fost avariate, iar 23 de județe grav afectate.
Spre deosebire de cutremurul din 10 noiembrie 1940, cel din 1977 nu a fost precedat de preșocuri semnificative și nici nu a generat replici de mare intensitate. În următoarele șase luni, s-au înregistrat doar patru replici cu magnitudini între 4,0 și 4,8, conform Catalogului Romplus.
La momentul producerii cutremurului, în România existau mai multe seismometre, dar doar unul, cel de la stația INCERC din cartierul Pantelimon, București, a reușit să înregistreze integral mișcarea seismică. Acesta a măsurat o accelerație maximă a solului de 2,069 m/s².
Acest cutremur a reprezentat un punct de cotitură în abordarea tehnică și legislativă a construcțiilor. Codurile de proiectare seismică au fost fundamental revizuite și adaptate la specificul cutremurelor din Vrancea. Totuși, rămâne o problemă majoră vulnerabilitatea seismică a clădirilor, multe dintre ele fiind cu risc seismic.
Cum arată acum clădirile cu risc seismic din București
În continuare, România se confruntă cu o vulnerabilitate seismică ridicată. În București, cât și în țară, sunt încadrate în clase de risc seismic sute de clădiri. Clădirile marcate cu simbolul „bulina roșie” sunt cele încadrate în clasa I de risc seismic (RS1).
Majoritatea clădirilor cu risc seismic ridicat se află în zonele centrale și istorice ale Capitalei.
Cele mai afectate zone sunt:
- Centrul vechi și zona Universitate
- strada Academiei
- strada Bărăției
- strada Lipscani
- zona Piața Sfântu Gheorghe
- Magheru – Romană – Lascăr Catargiu
- bulevardul Magheru
- Piața Romană
- bulevardul Lascăr Catargiu
- Calea Victoriei și împrejurimi
- Moșilor – Colentina
- Grivița – Gara de Nord
În aceste zone se află numeroase imobile construite înainte de 1940, multe dintre ele afectate deja de cutremurele din 1940 și 1977, scrie Mediafax.
Pentru a verifica dacă un bloc are risc seismic, există câteva metode simple: raportul de expertiză tehnică al imobilului, lista oficială AMCCRS – publicată de Primăria Capitalei și hărțile online ale blocurilor cu anul construcției și clasa de risc seismic.
Cutremurul este un eveniment imprevizibil, de aceea este important să cunoaștem cât mai bine modul în care trebuie să acționăm, indiferent de locul unde ne aflăm. Iată care sunt principalele sfaturi în cazul unui cutremur.
