5 știri by Libertatea – Comunicarea nonverbală. Ce înseamnă gestul de a-i săruta mâna lui Cristian Mungiu făcut de actrița Tilda Swinton

Într-o țară cu o cinematografie subfinanțată, cu cele mai puțin săli de cinema și pe ultimul loc în din Uniunea Europeană la consumul de film în săli, premiul câștigat la Cannes de Mungiu este un success simbolic. Așa cum David Popovici câștigă medalii de aur provenind într-o țară fără bazine de înot, și premiul lui Mungiu spune povestea performanței într-o țară fără infrastructură. Comentat pe rețele sociale înainte de a fi vizionat, filmul „Fjord” reflectă războiul cultural, amplificat online, între ultra-progresiști și ultra-conservatori. Pentru Mungiu, valorile culturale diferite, în lumea democratică, trebuie dezbătute, nu impuse.

Este pupatul mâinii este un gest galant sau unul demodat? Cristian Mungiu și Tilda Swinton și-au sărutat reciproc mâna pe scena de la Cannes, după Palme dOr pentru „Fjord”. Gestul elegant a devenit imediat subiect de dispută între conservatori și progresiști. Pentru unii, e semn de respect reciproc și admirație artistică. Pentru alții, e replica stânjenită sau acidă a actriței la un gest perceput drept pre-modern sau anti-feminist ori chiar o modalitate de a neutraliza ierarhia. În comunicarea nonverbală, același gest poate fi perceput ca reverențios sau dimpotrivă, ca deplasat. Voi ce sens dați sărutului mâinii? Aștept comentariile voastre pe paginile de social media Libertatea.

Vi s-a întâmplat să vorbiți cu cineva, iar persoana căreia i vă adresați să stea pe telefon și să vă acorde atenție doar pe jumătate? I s-a întâmplat unei eleve de clasa a V-a, invitată la o dezbatere despre educație și sănătate emoțională organizată la Senat. Eleva vorbea cu lacrimi în ochi despre presiunea temelor, interzicerea telefoanelor la clasă și profesorii agresivi care îi fac pe elevi să se simtă „zero”. În acel moment, ministrul Educației urmărea atent ecranul telefonului mobil. În comunicarea nonverbală, lipsa contactului vizual transmite dezinteres, iar atenția la notificări, nu la cel care vorbește, exprimă sfidare și lipsă de empatie, indiferent de scuzele oferite ulterior.

La summitul despre combaterea dezinformării organizat la Cotroceni, Nicușor Dan a vorbit aproape 50 de minute despre încrederea în instituții. Vorbire lentă și desenarea ideilor cu mâinile. Președintele a sfătuit politicienii să comunice astfel încât să câștige încrederea cetățenilor. Ironic, în contextul în care România nu are un premier desemnat de trei săptămâni, deși a promis un nou guvern în timp rezonabil. Raportul România imună, prezentat la summit, estimează că, în 2025, dezinformarea a produs țării noastre pierderi de un miliard de euro afectând economia, companiile private, sănătatea publică și încrederea în stat. Totuși, faptul că nu avem încă raportul promis despre anularea alegerilor din 2024, crește neîncrederea în instituții, inclusiv în Administrația prezidențială.

Demisie pentru o înjurătură din deceniul trecut. Demeter Andras și-a dat demisia din funcția de ministru al Culturii, după apariția unei înregistrări din 2012 în care folosea un limbaj vulgar, înjurând în românește „interesul național” și invocând identitatea sa maghiară. Nu doar cuvintele au șocat, ci și tonul relaxat, aproape teatral, cu care a relatat despre un subiect exploziv. Încolțit din toate părțile, demnitarul a explicat că nu a trădat România, că i s-au atribuit afirmații pe care nu le-a făcut și că și-a dat demisia doar din cauza limbajului folosit, nu a retoricii.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE