Adrian Baboi Stroe, fost secretar de stat la Justiție: „Există trei modele principale la nivel UE în materie de integritate, iar România mergea pe transparență totală”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Curtea Constituțională a decis, joi, 29 mai, că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor. În plus judecătorii CCR au fost declarat neconstituțional și articolul care prevede publicarea declarațiilor de avere. Decizia CCR marchează un regres democratic, în special prin eliminarea accesului public la declarațiile de avere.
Cuprins:
Standardele europene în privința declarațiilor de avere
Totuși, care sunt standardele europene pe această tematică, impune UE un cadru unic în materie de integritate publică tuturor celor 27 state membre? Răspunsul este nu, dar recomandările promovate de Comisia Europeană, GRECO sau OCDE încurajează ca declarațiile de avere să fie publice și mecanisme de verificare independente pentru a preveni corupția.
Adrian Baboi Stroe, consilier parlamentar la grupul USR din Senat, a explicat, într-un interviu, pentru Libertatea cum diferă legile integrității publice în mai multe state UE, cum ar fi Franța, Germania, Polonia sau Olanda, iar concluzia este că nu există transparență totală în aceste state. Există trei modele principale la nivel european în această materie:
1) Declarații formale cu acces public complet (România, Polonia sau Letonia).
2) Declarații formale cu acces restricționat (Franța, Germania sau Ungaria).
3) Transparență fiscală fără declarații formale (Olanda sau Suedia).
Ca regulă generală, statele din centrul și estul Europei, care au ieșit din regimul comunist cu probleme grave de corupție, au avut tendința de a introduce sisteme mai cuprinzătoare și mai transparente de control al declarațiilor de avere și de interese.
Baboi Stroe a fost secretar de stat în Ministerul Justiției (2016), responsabil de elaborarea Strategiei Naționale Anticorupție și are un master în politici publice la London School of Economics.
„O lovitură pentru transparența și integritatea în sectorul public din România”
-Libertatea: Decizia CCR care permite demnitarilor să nu își mai publice pe site declarația de avere și nici să nu mai declare veniturile familiei demnitarilor este o lovitură crucială dată principiilor europene privind integritatea și transparența publică. Cum catalogați această decizie, reprezintă ea un regres democratic sau o formă de aliniere la practicile mai puțin transparente ale altor state UE?
-Adrian Baboi Stroe: Decizia CCR din 29 mai 2025 este, fără îndoială, o lovitură pentru transparența și integritatea în sectorul public din România. Țara noastră a decis în perioada de aderare la Uniunea Europeană să instituie un standard foarte înalt de transparență a declarațiilor de avere și de interese: Nu doar că aceste declarații sunt depuse de către toți demnitarii și funcționarii publici, dar legea asigura caracterul lor public și un mecanism de verificare, prin Agenția Națională de Integritate. Decizia CCR de ieri marchează indiscutabil un regres, în special prin eliminarea accesului public la declarații.
-Care sunt practica și standardele UE privind integritatea demnitarilor și politicieni aflați în funcții publice? Ce fel de standarde impun Germania, Franța, Polonia sau Olanda, de pildă?
-La nivel european, nu există un cadru unic, dar standardele promovate de Comisia Europeană, GRECO sau OCDE încurajează declarațiile de avere publice și mecanisme de verificare independente pentru a preveni corupția.
Totuși, practica diferă substanțial între state:
În Germania, nu există un sistem formal și cuprinzător de declarații de avere pentru toți funcționarii publici. Membrii Bundestag-ului declară doar veniturile suplimentare, care sunt publice. Această abordare restrictivă este criticată de GRECO pentru lipsa transparenței.
În Franța, Autoritatea Superioară pentru Transparența Vieții Publice (HATVP) publică online declarațiile de avere ale membrilor guvernului, dar accesul este limitat în cazul altor funcționari. Verificarea este riguroasă, cu sancțiuni aplicate pentru neconformitate.
-În Polonia, Legea privind statutul deputaților și senatorilor impune parlamentarilor să declare bunuri, venituri, cadouri și datorii, toate fiind publice. Biroul Anticorupție (CBA) monitorizează aceste declarații.
În Olanda, nu există obligații formale pentru declarații de avere, dar parlamentarii pot publica voluntar declarații de interese. Transparența fiscală compensează parțial această lipsă.
Dacă ar fi să sistematizăm puțin discuția, putem vorbi de existența a trei modele principale la nivel european în această materie:
1) Declarații formale cu acces public complet (România, Polonia sau Letonia)
2) Declarații formale cu acces restricționat (Franța, Germania sau Ungaria)
3) Transparență fiscală fără declarații formale (Olanda sau Suedia)
Ca regulă generală, statele din centrul și estul Europei, care au ieșit din regimul comunist cu probleme grave de corupție, au avut tendința de a introduce sisteme mai cuprinzătoare și mai transparente de control al declarațiilor de avere și de interese.
Soluții pentru transparentizare
-Ce soluții ar mai putea exista astfel încât accesul la declarațiile de avere ale demnitarilor să nu fie blocat total?
-Soluțiile vor putea fi analizate și propuse în cunoștință de cauză abia după ce Curtea Constituțională va publica motivarea deciziei în Monitorul Oficial, deoarece ele vor depinde de argumentele și nuanțele incluse în considerentele deciziei.
Ce putem spune acum, doar pe baza comunicatului CCR, este că pot exista soluții pentru a menține într-o anumită măsură transparența, fără a încălca protecția vieții private invocată de Curte. Iată câteva soluții pe care legiuitorul le-ar putea avea în vedere:
- Acces la cerere: Cetățenii și ONG-urile să poată solicita acces la declarații în temeiul legii privind liberul acces la informațiile de interes public, similar practicilor din Spania.
- Versiuni redactate (anonimizate): Publicarea online a declarațiilor, însă cu datele sensibile eliminate, păstrând informații esențiale, așa cum se procedează în Franța pentru anumite categorii.
Aceste soluții pot echilibra protecția vieții private cu interesul public, dar eficiența lor depinde de implementarea riguroasă și de voința politică. Repet, însă, că formularea precisă a unor soluții nu poate veni decât după ce vom avea motivarea Deciziei CCR publicată în Monitorul Oficial.
-Ce recomandări fac rapoartele pe stat de drept ale Comisiei Europene pe această temă?
-Rapoartele Comisiei Europene privind statul de drept, cum ar fi cel din 2024, subliniază importanța transparenței și verificării declarațiilor de avere pentru prevenirea corupției. România a prezentat până acum un model avansat de gestionare a declarațiilor de avere și de interese, îndeplinind toate cele trei condiții esențiale:
- caracterul cuprinzător, acoperitor pentru toate categoriile de demnitari și funcționari;
- caracterul public, prin accesul liber la aceste declarații;
- existența unui mecanism de control, printr-o instituție specializată (ANI).
Este foarte probabil ca raportul din 2025 să critice decizia CCR, deoarece reducerea transparenței contravine principiilor și bunelor practici de promovare a accesului public la declarații.
-Poate fi atacată la CJUE această decizie CCR?
-Nu în mod direct. Dacă o instanță națională demonstrează un conflict clar cu principiile UE, cum ar fi transparența sau dreptul la informații (art. 42 din Cartă), respectiva instanță ar putea fi sesiza Curtea Europeană de Justiție a Uniunii Europene printr-o cerere preliminară. Totuși, acest proces este complex și necesită un caz concret.
Moravurinoi 31.05.2025, 10:14
In Romania, o astfel de lege mangaie pe cap coruptia. Poate ar trebui dublata de legi mai chinezesti, vezi cazul Marius Balo. In alte tari, in occident de ex. copiii de mici sunt instruiti la scoala sa nu ia ce nu este al lor, or la noi esti smecher daca ajungi sa furi cat mai mult. Si vine si legea asta acuma, bravo mă