Principalele declarații făcute de Violeta Briciu, director medical Spitalul de Boli Infecțioase Cluj-Napoca

Doamna Nagy a fost preluată în 4 august în spitalul nostru, prin transfer de la Spitalul Județean, după ce a prezentat un istoric de boală de două săptămâni de infecție de căi respiratorii, cu febră, cu dificultăți respiratorii, cu dureri toracice interpretate de medicul de familie ca pneumonie și tratate la domiciliu
În 3 august a fost internată în Spitalul Județean și avem primul test de confirmare în 4 august. În 4 august avem primul rezultat pozitiv, dată care coincide și cu data transferului în spitalul nostru
Și a doua zi după preluare, avem un al doilea test molecular pozitiv, care confirmă diagnosticul de infecție COVID. Deci două teste pozitiv încă de la momentul preluării, 4 august și 5 august
A fost internată în 3 august, rezultatele le-a primit și fiul
Avem serologia, anticorpii care dovedesc faptul că este o infecție veche. Confimarea serologică din 10 august, a șaptea zi de internare, ne confirmă faptul că deja a și dezvoltat anticorpi față de acest virus care este prezent la nivelul căilor respiratorii superioare
Nu a luat coronavirus în spital. Avea rezultatul pozitiv încă de la momentul transferului din Spitalul Județean. A fost internată în 3, cu o zi anterior a fost recoltată și era pozitivă la momentul internării în Spitalul Județean

Ciucă și Bode, acuzați că se înțeleg cu PSD fără să se consulte cu partidul, după scandalul pragului pentru abuz în serviciu, adoptat în Senat. „S-a făcut semnul cu degetul să votăm”

Se exclude o infecție în spital cu coronavirus. În ziua internării în Spitalul Județean s-a recoltat și avem un test pozitiv
Violeta Briciu, director medical Spitalul de Boli Infecțioase Cluj-Napoca:

Avem un istoric de boală care corespunde definiției de caz suspect COVID conform metodologiei naționale, un istoric de boală, de infecție de căi respiratorii de două săptămâni. Avem toate datele clinice și de laborator care ne confirmă acest diagnostic de infecție
Avem 60% afectarea plămânilor la momentul primului Computer Tomograf efectuat în 6 august
În dinamică, leziunea se extinde, ajunge până la 80% la două zile după internare, deci o evoluție rapidă, pe care, din păcate, o vedem la cazurile severe

Într-adevăr, avem pacientă intubată, cu diabet zaharat. La o pacientă cu diabet dezechilibrat, acești germeni de spital, din păcate, sunt cunoscuți și studiile europene arată că la 26% dintre pacienții din Terapie Intensivă avem infecții nosocomiale. 7% crește riscul în fiecare zi de spitalizare.
Violeta Briciu, director medical Spitalul de Boli Infecțioase Cluj-Napoca:

Deci, fiecare zi de ședere în Terapie Intensivă vine, din păcate, cu acest 7% risc zilnic de infecție asociată îngrijirii medicale
Sunt germeni care există în cavitatea bucală, există pe tegument și, din păcate, la pacienții imunosupresați, prin boală, prin agresiunea virală, prin diabetul dezechilibrat, depășesc această barieră reprezentată de mucoase și duc la pneumonii
Aceste tulpini sunt cunoscute, sunt studii făcute, sunt germeni pe care îi avem, sunt colonizați la nivelul tegumentului, la nivelul cavității bucale și pot duce la pneumonii
Noi raportăm ca infecții asociate îngrijirilor medicale
Doamna a fost intubată și la fel și ca alți pacienți intubați beneficiază de un protocol de îngrijire

Recomandări

Corespondență din San Francisco. Ce spune Ion Stoica, al patrulea cel mai bogat român, despre cum a creat sistemul care învață ChatGPT și cum vede România politicienilor de azi: „Ceva absolut reprobabil, nu este admisibil”

Noi urmărim suprafețele, încărcătura microbiană în aer și nu avem dovedită depășirea acestor cantități
Violeta Briciu, director medical Spitalul de Boli Infecțioase Cluj-Napoca:

Aceste verificări se fac aleator și inopinat. În acest caz, este imposibil de stabilit dacă această tulpină a fost în cavitatea bucală sau a fost pe o suprafață. Nu se pot face astfel de analize
Din păcate, aceste infecții nu sunt numai în serviciile de terapie din țara noastră, sunt peste tot, recunoscute, în Europa, în SUA
Este un germene care poate să contamineze și suprafețele. Aparatele sunt dezinfectate conform protocoalelor, se verifică
Avem recoltări făcute și nu s-au depășit nivelele acceptabile prin legislație
Infecțiile nosocomiale au fost asociate. Decesul, din păcate, a survenit prin alterarea respiratorie, prin șocul septic. Aceste infecții au fost tratate

Considerăm că, din punct de vedere medical, nu am greșit cu nimic. Tratamentul a fost corespunzător infecției COVID severe și infecțiile asociate îngrijilor medicale au fost raportate, au fost tratate, conform antibiogramei. Deci, nu s-a făcut nimic greșit din punct de vedere medical în această situație
Violeta Briciu, director medical Spitalul de Boli Infecțioase Cluj-Napoca:

Se respectă protocolul, nu se cosmetizează (n.r. cadavrul), se respectă ordinul de ministru. Se pune în saci de plastic, aici este un ordin de ministru, el este dezbrăcat în Terapie Intensivă, nu este îmbrăcat. Aceasta este procedura, da

Recomandări

EXCLUSIV. Contractul prin care banii au dispărut către Sofia, oferit de un avertizor de integritate bulgar: „E furt cu premeditare: Euroins a cedat tot, iar statul român, adică cetățenii, vor trebui să plătească”

Prin telefon a intervenit apoi și Radu Țincu, medic primar Anestezie și Terapie Intensivă la Spitalul de Urgență Floreasca din București.

Principalele declarații făcute de Radu Țincu:

Infecțiile nosocomiale sunt o realitate și sunt peste tot în lume. Ceea ce diferă de la o țară la alta, diferă proporția
Un pacient care are imagine sugestivă de COVID, primul test este negativ, pentru că nu s-a putut identifica în acea probă recoltată. De aceea, protocolul național în vigoare spune că este obligatorie retestarea la câteva zile
Este foarte posibil ca pacienta să fi avut de la început coronavirus. Sigur, nu cunoaștem acest lucru, pentru că nu avem toate documentele

Infecțiile nosocomiale apar peste tot în sistemele de sănătate publică. Sigur că proporția, cel mai probabil în țările est-europene, este mai mare. Și este firesc să se întâmple așa.
Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul de Urgență Floreasca din București:

Infecțiile nosocomiale depind de infrastructura sistemului de sănătate publică. Avem spitale construite în anii ’50, ’60, pacienții sunt internați în saloane de 10 persoane, iar asistentele și medicii sunt nevoiți să se miște de la un bolnav la altul, în acest fel crescând riscul de infectare
Aceasta procedură de intubație crește riscul de infecții nosocomiale, pentru că este o procedură invazivă, iar plasarea acelui tub la nivelul traheii modifică funcționarea normală a aparatului respirator și crește riscul de a dezvolta infecții în această zonă.

Discutăm de o pacientă care avea anumite patologii cronice, înțeleg că era bolnavă de diabet zaharat. Diabetul în sine este o patologie care predispune la infecții de orice natură, cu atât mai mult infecții nosocomiale.
Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul de Urgență Floreasca din București:

Discutăm de o pacientă care avea și o infecție virală concomitentă, care produce o imunodepresie. De aceea, cresc șansele să dezvolți o infecție nosocomială
Infecțiile acestea pot fi luate de oriunde, inclusiv din aer, din aparate, de pe suprafețe, acolo unde nu se respectă măsurile sanitare

România are cei mai mulți oameni care mor de COVID-19 din Uniunea Europeană, iar o explicație ar fi, spun specialiștii, infecțiile nosocomiale.

Radu Țincu, medic primar Anestezie și Terapie Intensivă la Spitalul de Urgență Floreasca din București, explică ce se întâmplă în secțiile ATI ale spitalelor din România când la infecția cu COVID-19 se adaugă infecții provocate de germeni nosocomiali din spitale.

Adriana Nedelea LA FIX | Spitalul de Boli Infecțioase din Cluj, după decesul unei paciente COVID cu infecții nosocomiale: „Nu am greșit cu nimic”

Știri mondene

Știri România