Pensionara care și-a tranșat soțul cere întreruperea pedepsei de 17 ani. Ana Zaharia a pus cadavrul în trei saci și l-a mutat de la Roman la Târgu Frumos

Ana Zaharia are acum 74 de ani

Criminala, care în prezent are 74 de ani, arată că suferă de probleme cardiace și cere întreruperea executării pedepsei de 17 ani și 8 luni la care a fost condamnată în 2017.

Ana Zaharia este deținută în prezent la Penitenciarul Craiova de unde a deschis mai multe procese pe rolul instanțelor de judecată, în încercarea de a obține întreruperea executării pedepsei.

• Pe data de 25 iunie 2025, Înalta Curte i-a respins deținutei cererea de strămutare a cauzei prin care aceasta solicita întreruperea executării pedepsei, de pe rolul Curții de Apel Cluj pe rolul unei instanțe egale în grad.
• Între timp, pe 26 mai 2025, Curtea de Apel Cluj i-a respins Anei Zaharia cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată din motive medicale, confirmând astfel hotărârea Tribunalului Cluj din 4 februarie 2025.
• Motivul pentru care dosarul s-a judecat la Cluj este că, la data înregistrării cauzei, deținuta era încarcerată la Penitenciarul Gherla, fiind mutată ulterior la Penitenciarul Craiova.
• Ultimul demers juridic al Anei Zaharia este o plângere depusă pe rolul Judecătoriei Craiova, cu termen pe 11 iulie 2025, care vizează stabilirea regimului de executare al pedepsei.

În cererea de întrerupere a executării pedepsei, criminala arată că suferă de afecțiuni cardiace, respectiv „hipertensiune arterială de grad II, risc înalt” și „insuficienţă aortică de grad I/II”.

„Instanţa constată că, faţă de concluziile raportului de expertiză medico-legală întocmit cu privire la starea de sănătate a petentei, cererea acesteia nu este fondată, iar afecţiunile de care suferă pot fi tratate în reţeaua sanitară a ANP sau a Ministerului Sănătăţii, sub pază, în caz de nevoie”, arată judecătorii în hotărârea de respingere a cererii.

A beneficiat de schimbări succesive ale încadrării juridice

Curtea de Apel Bacău a condamnat-o pe Ana Zaharia la 17 ani și 8 luni de închisoare, după ce în 2015 aceasta și-a ucis soțul, i-a tranșat cadavrul în mai multe bucăți a încercat să-l ascundă.

Pe parcursul procesului, Zaharia a beneficiat de schimbarea încadrării juridice din „omor calificat” în infracțiunea de „violențe în familie” raportat cea de omor, pentru ca în final să fie condamnată pentru „omor asupra unui membru al familiei”.

Pe prima încadrare, Ana Zaharia risca pedeapsa de 25 de ani sau închisoarea pe viață, în timp ce a doua i-a adus o condamnare de 15 ani pronunțată pe fond.

Judecătorii i-au păstrat încadrarea pentru cea de-a doua infracțiune, respectiv profanare de cadavre.

Instanța a ținut cont de faptul că Ana Zaharia a avut o tulburare de personalitate, dar cu păstrarea discernământului, dar și de faptul că avea peste 60 de ani la data comiterii crimei.

• Printr-un prim raport de expertiză medico legală psihiatrică, din 30 octombrie 2015, s-a stabilit că Ana Zaharia are o tulburare de personalitate de tip mixt cu elemente preponderent paranoide. Are discernământ scăzut în raport cu fapta pentru care este cercetată.
• Printr-un nou raport, din 10 martie 2016, s-a stabilit că Ana Zaharia a avut păstrată capacitatea psihică de apreciere critică asupra conţinutului şi consecinţelor social negative ale faptelor pentru care este cercetată şi faţă de care discernământul a fost păstrat.

Din actele dosarului rezultă că nici până în prezent nu se știe cum anume l-a ucis Ana Zaharia pe soțul ei și nici care a fost motivul crimei.

• „Din cauza faptului că organele interne ale victimei au fost îndepărtate și nu au putut fi găsite, nici urmărirea penală și nici cercetarea judecătorească nu au reușit să stabilească cu exactitate modalitatea concretă în care a fost suprimată viața victimei. Instanța reține însă că moartea victimei a fost violentă, dovada în acest sens constituind-o leziunile descoperite pe corpul victimei cu ocazia efectuării necropsiei”, rețin judecătorii.

Ana Zaharia era căsătorită din 1999 cu Gheorghe Zaharia (la momentul uciderii având vârsta de 69 de ani), colonel în rezervă, expert inginer mecanic și tată a trei copii dintr-o căsătorie anterioară. Cei doi locuiau într-o garsonieră din municipiul Roman, județul Neamț. 

Vecinii știau despre femeie c-ar fi activat ca profesoară de geografie înainte de pensionare, însă informaţia nu a fost confirmată după producerea crimei de oficiali ai sistemului de învăţământ din judeţul Neamţ. 

Martorii au relatat despre niște discuții în contradictoriu în familie, Ana Zaharia încercând „a limita contactul soţului său cu cei trei copii”.

Drumul de la Roman la Târgu Frumos cu un cadavru secționat

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 422/2017 a Curții de Apel Bacău și Hotărârea nr. Hotarâre nr. 66/2016 a Tribunalului Neamț pentru a reface cronologia faptelor comise de Ana Zaharia.

Potrivit documentelor citate, ziua de 12 septembrie 2015 a fost ultima în care soții Ana și Gheorghe Zaharia au fost văzuți împreună, la supermarketul unde își făceau cumpărăturile de obicei.

Ana Zaharia a fost prinsă trei zile mai târziu, pe 15 septembrie 2015, lângă o piață agroalimentară din Târgu Frumos, imediat după ce aruncase într-un container de gunoi trei saci în care erau părți secționate din cadavrul soțului ei.

Cercetările aveau să arate că femeia călătorise 40 de kilometri de la Roman la Târgu Frumos cu un autocar și patru taxiuri.

• „Ulterior uciderii soțului său, inculpata (Zaharia Ana – n.r.) a tranşat cadavrul acestuia în mai multe părţi componente (separând capul și membrele de trunchi, membrele inferioare fiind secționate și la nivelul genunchilor), pe care le-a pus în trei saci de polietilenă, organele interne precum și organele genitale externe aruncându-le într-un loc ce nu a putut fi identificat.
• Capul victimei, înfășurat în niște hârtii (materiale publicitare ale unui supermarket), a fost pus într-o găleată de plastic și lăsat în locuință, probabil cu intenția de a fi aruncat în alt loc, îngreunând procesul de identificare a victimei.
• În seara zilei de 13.09.2015, în jurul orelor 20.00, inculpata l-a contactat pe (…) un taximetrist, căruia i-a solicitat să o ducă cu taximetrul, (…) deoarece are de transportat nişte bagaje.
• Inculpata a scos din locuinţa sa trei saci din plastic de culoare gri-verde, pe care martorul i-a transportat şi i-a aşezat în portbagajul autoturismului. Inculpata i-a solicitat taximetristului să o transporte la autogara din Roman unde aceasta a coborât, iar cei trei saci au fost lăsaţi pe peron alături de ea.
• Inculpata a rămas în zonă aproximativ 5 ore, respectiv până la orele 3.30 – 4.00 (14 septembrie 2015 – n.r.), când a sosit un autocar (…) Inculpata a discutat cu șoferul autocarului, probabil pentru a se urca în acel autocar dar, întrucât nu i s-a permis aceasta, a luat legătura cu martorul (…), de asemenea taximetrist, căruia i-a solicitat acestuia să o transporte, cu tot cu cei trei saci, înapoi la domiciliu.
• Martorul a ajutat-o pe inculpată să pună sacii în portbagajul mașinii și a transportat-o la domiciliu, unde a ajutat-o să descarce sacii. În timpul manipulării, unul din saci (cel mai mare) s-a rupt la un colț.
• În seara zilei de 14.09.2015, în jurul orelor 22.00, inculpata a luat legătura cu (al treilea taximetrist – n.r.). Inculpata (Zaharia Ana – n.r.) i-a cerut martorului să o aştepte, iar la scurt timp a ieşit din scara blocului cu trei saci, doi din plastic de culoare gri-verde şi unul din rafie de culoare albă, în interiorul căruia se afla de asemenea un sac din plastic de culoare gri-verde (sacul ce se rupsese cu o seară înainte).
• Martorul a aşezat sacii în portbagajul autoturismului, ocazie cu care a constatat că au un conținut urât mirositor (inițial martorul a crezut că prin apropiere se află un animal mort).
• Inculpata (Zaharia Ana – n.r.) a solicitat să fie transportată la staţia OMV, amplasată vis-a-vis de gara CFR din acest oraş. La destinaţie, martorul a ajutat-o pe inculpată să aşeze sacii lângă gardul din apropiere.
• Inculpata a rămas în zonă până la ora 0.55 (n.r. – 15 septembrie 2015) când s-a urcat într-un autocar cu destinaţia Târgu Frumos.
• Martorul a ajutat-o pe inculpată să aşeze cei trei saci în cala de bagaje a autocarului (și acest martor a sesizat că sacii emanau un miros urât, ce i-a provocat silă, ulterior ștergându-și mâinile cu un șervețel umed).
• La destinaţie, pe raza oraşului Târgu Frumos, conducătorul auto al autocarului a ajutat-o să descarce cei trei saci şi a observat faptul că imediat după ce a plecat, inculpata a luat legătura cu un taximetrist (al patrulea – n.r.) ce staționa cu taximetrul său la câțiva metri distanță, așteptând un client, inculpata solicitându-i să o transporte cu bagajele până la piață.
• După plecarea autocarului, martorul (…) a mers cu taximetrul, cu spatele, până în dreptul bagajelor inculpatei, respectiv până în dreptul sacilor pe care aceasta îi coborâse din autocar și care se aflau pe trotuar.
• Inculpata a pus cei trei saci în portbagajul mașinii, martorul sesizând imediat că sacii degajau un miros greu, puternic. Martorul i-a reproșat inculpatei acest fapt, însă în final a transportat-o până în la piața agroalimentară, unde inculpata a coborât iar cei trei saci au fost așezați sprijiniți de gardul pieței, în exterior.
• Întrucât mirosul greu emanat de sacii inculpatei îl făcuseră să creadă că ceva este în neregulă (pentru a scăpa de miros martorul s-a deplasat cu mașina pe o anumită distanță cu toate geamurile coborâte și cu capota la portbagaj ridicată, în încercarea de a o aerisi), martorul (…) s-a hotărât să sesizeze acest lucru unor lucrători de poliție.
• Întrucât a observat că inculpata intrase la stația Peco, martorul a întrebat un lucrător al stației dacă a observat ce a făcut inculpata în acest timp, răspunsul fiind că aceasta s-a spălat pe mâini.
• Cum pe moment nu a văzut nici un polițist, iar între timp venise clientul pe care îl aștepta (…), martorul a pornit spre această destinație, iar la scurt timp s-a întâlnit cu membrii unei patrule de polițiști, cărora le-a adus la cunoștință cele întâmplate, arătându-le-o polițiștilor pe inculpată, care se afla în continuare în stația de autobuz.
• Lucrătorii de poliție au chestionat-o pe inculpată în legătură cu aspectele semnalate (…) apoi au răsturnat containerul de gunoi în care inculpata pusese cei trei saci. Au deschis sacii și au constatat că aceștia conțineau părți din cadavrul unui om, astfel că imediat au fost demarate cercetările specifice”, se arată în motivarea Tribunalului Neamț.

Cum cred magistrații că a comis crima

Pe data de 6 octombrie 2016, Tribunalul Neamț a condamnat-o pe Ana Zaharia la 15 ani de închisoare, pentru „violențe în familie” raportat la infracțiunea de omor:

• „Tribunalul apreciază ca dovedită, dincolo de orice dubiu, săvârșirea faptei de omor de către inculpată. Apărările acesteia, potrivit cărora săvârșirea faptei nu este dovedită deoarece nu s-a putut stabili cauza morții, iar în locuință nu au fost identificate urme biologice, nu pot fi primite.
• În realitate, prin fapta subsecventă, aceea de a profana cadavrul victimei, respectiv îndepărtarea în totalitate a organelor interne și a unei porțiuni importante din pielea de pe abdomen (…), inculpata nu a făcut altceva decât să «mascheze», să îndepărteze urmele fizice ale leziunilor ce au condus la decesul victimei, făcând imposibilă stabilirea cauzei morții.
• Lipsa urmelor biologice din locuință poate însemna că victima a fost ucisă utilizând o metodă ce exclude împrăștierea unor asemenea urme (de exemplu sufocarea cu o pernă, sugrumarea, ștrangularea), că depesajul cadavrului s-a efectuat la un interval de timp suficient de mare de la deces, astfel încât nu se mai punea problema scurgerii sângelui, și că inculpata a acționat cu o deosebită grijă.
• Tribunalul constată că declarația inculpatei, făcută pe parcursul urmăririi penale, nu corespunde adevărului și urmează a fi înlăturată. (…) Este de-a dreptul absurdă susținerea potrivit căreia persoane necunoscute din București i-au dat în grijă, chiar inculpatei, sacii cu fragmentele de cadavru ale soțului acesteia, inculpata neștiind că soțul ei a fost ucis.
• Față de situaţia de fapt reţinută mai sus, de împrejurarea că victima (Zaharia Gheorghe – n.r.) a fost soțul inculpatei, că depesajul cadavrului s-a făcut post-mortem (…) și că nu s-a putut stabili în concret modalitatea prin care inculpata a suprimat viața victimei, respectiv dacă aceasta a fost supusă unor acte de cruzime anterior decesului, Tribunalul reţine că fapta săvârşită de către (Zaharia Ana – n.r.), de a-și ucide soțul și de a-i depesa cadavrul, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de violenţă în familie, prevăzută de art. 199 alin. 1 Cod penal, raportat la art.188 Cod penal (n.r. – omorul), şi profanare de cadavre şi morminte.
• Aceasta deoarece infracțiunea de violență în familie reprezintă o infracțiune distinctă, o formă agravată a infracțiunii de omor de sine stătătoare, iar nu o cauză de agravare a pedepsei prevăzute pentru infracțiunea de omor”, se arată în motivarea Tribunalului Neamț.

Din ce motive i-au majorat judecătorii pedeapsa în apel

Pe data de 31 martie 2017, Curtea de Apel Bacău a anulat schimbarea de încadrare juridică și i-a majorat pedeapsa Anei Zaharia la 17 ani și 8 luni, reținând următoarele:

• „Curtea constată că probele administrate în cauză, prin conţinutul lor informativ, permit formularea unor deducţii logice din care se poate se poate stabili, fără echivoc, existenţa faptelor de omor şi profanare de cadavre şi morminte precum şi vinovăţia inculpatei faţă de aceste infracţiuni.
• Prin segmentarea cadavrului şi înlăturarea organelor a urmărit pe lângă împiedicarea identificării victimei să determine imposibilitatea stabilirii cauzei morţii şi a mecanismului de producere. În activitatea de depesare, inculpata a eviscerat cadavrul şi a extras toate organele interne, acestea nefiind găsite.
•  Atitudinea inculpatei acţionează în defavoarea sa, având în vedere că este imposibil ca inculpata să fi încercat să scape de cadavru, dacă victima ar fi murit de cauze naturale.
• Din punct de vedere al laturii subiective curtea constată că inculpata a acţionat cu intenţie indirectă. Contrar celor reţinute de instanţa de fond, din probele administrate nu a reieşit că inculpata a urmărit să provoace moartea victimei, însă multiplele leziuni dovedesc că a acceptat, cel puţin, posibilitatea încetării din viaţă a lui (Zaharia Gheorghe – n.r.).
• Natura subiectivă a omorului nu include cerinţa săvârşirii faptei dintr-un anumit mobil. Aceasta înseamnă că infracţiunea există chiar dacă, în speţă, nu s-a stabilit în mod clar mobilul săvârşirii faptei.
• Motivul de apel al procurorului relativ la greşita schimbare a încadrării juridice a faptei de omor este întemeiat.
• Contrar opiniei primei instanţe infracţiunea de violenţă în familie nu constituie o normă de incriminare distinctă, ci o formă agravată a unor infracţiuni contra vieţii sau integrităţii corporală.
• Având în vedere modul concret în care inculpata a săvârşit infracţiunea, atitudinea avută după comiterea acesteia, Curtea apreciază că aceasta manifestă o vădită lipsă de respect faţă de valori sociale fundamentale protejate de legea penală – viaţa persoanei, motiv pentru care se impune majorarea pedepsei.
• Astfel, inculpata a suprimat în mod violent viaţa soţului său, după care a profanat cadavrul victimei prin secţionarea cadavrului şi înlăturarea organelor interne, urmărind împiedicarea identificării victimei şi stabilirea cauzei morţii.
• Inculpata a negat săvârşirea faptei, fără a putea furniza explicaţii plauzibile pentru elementele esenţiale ale cauzei, ignorând în totalitate probele dosarului, nu a manifestat vreun regret faţă de cele întâmplate şi în permanenţă a încercat să abată atenţia organelor judiciare asupra altor aspecte.
• Față de toate acestea, se impune majorarea pedepsei aplicate inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de omor, o pedeapsă 17 ani închisoare, fiind în măsură să asigure realizarea scopurilor de exemplaritate şi cel educativ, în îndreptarea atitudinii inculpatei faţă de comiterea de infracţiuni şi resocializarea sa viitoare pozitivă”, reține instanța de apel. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro