Analiză sumbră în presa germană a economiei românești: Cel mai ridicat deficit din UE în 2024 și rating în scădere

Datoria publică a României a ajuns la aproape 50% din PIB

România a înregistrat un deficit de 8,7% din PIB în 2024, cel mai ridicat nivel din UE.

Acest procent depășește cu aproape trei ori limita de 3% impusă de Uniunea Europeană și chiar și estimările inițiale ale guvernului român.

Datoria publică a ajuns la aproximativ 50% din PIB, un nivel considerat ridicat pentru țările din Europa de Est.

Ca urmare, agențiile de rating Fitch și Standard & Poor’s au redus recent ratingul de țară al României la BBB-, cu perspective negative.

Investitorii cer acum dobânzi de trei ori mai mari pentru obligațiunile statului român comparativ cu cele ale statului german, reflectând creșterea riscului perceput.

Programul de austeritate al Guvernul român, văzut cu scepticism

Guvernul român a prezentat Parlamentului un program cuprinzător de austeritate, promițând Uniunii Europene că va reduce deficitul sub 3% în următorii șapte ani. Pentru 2024, se estimează un deficit de 7%, urmat de reduceri treptate.

Ministrul de finanțe, Barna Tanczos, propune măsuri precum înghețarea salariilor bugetarilor și a pensiilor, reducerea cheltuielilor pentru instituții-cheie și majorarea impozitelor pentru întreprinderi.

Însă experții sunt sceptici. „Istoria recentă a României arată că cerințele fiscale nu au fost respectate cu consecvență”, spune Gabor Hunya, de la Institutul pentru Comparații Economice din Viena.

Recomandări

Motivarea BEC pentru anularea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale

Suspendarea și amânarea alegerilor prezidențiale au generat tensiuni

Încrederea consumatorilor români într-o evoluție pozitivă a scăzut, producția a continuat să scadă, iar inflația și șomajul sunt în creștere. Analiștii estimează că în 2024 creșterea economică a fost sub 1% din PIB.

Pe plan politic, suspendarea și amânarea alegerilor prezidențiale pentru luna mai, precum și alunecarea spre dreapta la alegerile parlamentare din decembrie, au generat tensiuni.

Expertul Gabor Hunya evidențiază „riscurile politice majore datorate sprijinului fragil pentru noul guvern de coaliție în Parlamentul de la București și așteptata alunecare spre dreapta la alegerile prezidențiale”.

Articolul din Frankfurter Allgemeine Zeitung concluzionează că toate aceste evoluții au loc într-un context în care atitudinea față de UE și NATO devine tot mai critică în România.

În fața acestor provocări economice și politice, capacitatea României de a-și redresa finanțele și de a-și menține stabilitatea rămâne incertă, necesitând eforturi susținute și reforme structurale profunde.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro