Cuprins:
În plus, cheltuielile rigide ale României, care includ pensiile, salariile bugetarilor și dobânzile, au ajuns la 88% din venituri în 2024, depășind nivelul din criza 2009-2010.
BCR: Măsurile fiscale sunt insuficiente
Economiștii BCR avertizează că măsurile de consolidare fiscală anunțate până acum par insuficiente.
Ei anticipează că partidele de guvernare vor propune noi măsuri pentru creșterea veniturilor după alegerile prezidențiale, pentru a evita o posibilă scădere a ratingului suveran în toamnă.
Guvernul a luat unele măsuri pentru a reduce deficitul, dar acestea par a fi insuficiente.
„Guvernul a înghețat indexările de pensii și salarii programate pentru ianuarie 2025, evitând un scenariu de colaps în piețele financiare, generând economii la cheltuieli de 1,5 puncte procentuale, și a închis câteva scutiri fiscale și excepții”, potrivit analiștilor BCR.
Cu toate acestea, BCR estimează că sunt necesare măsuri suplimentare de consolidare fiscală echivalente cu 0,8-1% din PIB pentru a atinge ținta de deficit de 7% din PIB în 2025.
Economiștii BCR, despre creșterea economică a României în 2025
Creșterea deficitului fiscal a dus la o creștere a deficitului de cont curent la peste 8% din PIB.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_d59c92b3fa59f33b9e60b03c92629abf.jpg)
Economiștii BCR se așteaptă ca creșterea economică să fie dezamăgitoare în 2025, după ce în 2024 a fost în jur de 1%.
Agențiile de rating au reacționat deja, două dintre ele reducând perspectiva de rating de la stabilă la negativă.
Acest lucru a crescut temerile că ratingul ar putea scădea sub pragul recomandat investițiilor.
Economiști: Guvernul are nevoie de o finanțare de 235 de miliarde de lei în 2025
Economiștii BCR consideră că „o retrogradare a ratingului este improbabilă până în toamna lui 2025 și poate fi cel mai probabil evitată de guvern dacă introduce un plan de ajustare fiscală, așteptat să urmeze după alegerile prezidențiale programate pe 4-18 mai”.
Guvernul are nevoie de o finanțare de 235 de miliarde de lei în 2025, dintre care 136 de miliarde pentru finanțarea deficitului. Datoria publică a crescut cu aproximativ 17 puncte procentuale față de 2019, ajungând la peste 50% din PIB.
Deși nivelul datoriei rămâne relativ scăzut comparativ cu alte țări europene, dinamica sa ridică îngrijorări privind sustenabilitatea, mai ales că o mare parte este externă și în valută.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d22a9693e1aeb747d3ccd0bd3c936a25.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_1f91b51fe207771ef96fb4ec2a57500b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_25acec5cf9c1d189a8844d052af57e25.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_bc63aff94848582092d1c24901a74d3a.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_48530cd446bfb7abe79405ced0a90785.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_4e4c857ca1897bf5e403858db48c2d4e.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_4a75cce21db396a4d9a980f3cbea6a37.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_dac807697dc26a82ee3d7aecc9cdfd8e.jpg)