Angajații din Europa sunt epuizați, iar asta costă UE 100 de miliarde în fiecare an

Epuizarea profesională crește în toată Europa

Un sondaj realizat în 30 de țări europene arată că aproape jumătate dintre angajați au un volum de muncă excesiv, 34% simt că munca lor nu este recunoscută, iar 16% se confruntă cu violență sau hărțuire verbală la locul de muncă.

De altfel, OMS a avertizat că milioane de europeni suferă din cauza burnoutului și că avem de-a face cu o „Epidemie silențioasă de extenuare”.

Mai exact, în Europa, peste 84 de milioane de persoane se confruntă cu probleme de sănătate mintală.

Românii sunt chiar cei mai afectați de epuizare. Potrivit sondajului realizat de Mind Education, „Sănătatea mintală și emoțională în context profesional”, în rândul angajaților români, 70% dintre respondenți au declarat că sunt extenuați sau la un pas de burnout. În plus, 60% au spus că suferă de crize de depresie severă sau sunt expuși riscului de depresie.

Această realitate persistă în ciuda investițiilor masive în bunăstare. Companiile europene au cheltuit aproximativ 16,9 miliarde de euro în 2023 pe programe de wellness – de la mindfulness până la coaching pe sănătate mintală. 

Cu toate acestea, „țările și companiile investesc mai mult ca niciodată în bunăstarea mintală – dar sănătatea mintală a angajaților pare să se înrăutățească”, arată cercetătorii australieni, care au identificat un „paradox predominant”.

Sonia Nawrocka, de la Institutul Sindical European (ETUI), confirmă tendința: „Mai ales după pandemie, am observat această creștere a numărului de persoane care se confruntă cu probleme de sănătate mintală, în special cele cauzate de sau legate de muncă, inclusiv epuizarea profesională”.

Programele de wellbeing nu rezolvă cauzele reale

Problema? Programele corporative nu rezolvă cauzele reale. Ele nu tratează riscurile psihosociale precum tensiunea profesională, orele lungi de muncă, insecuritatea locului de muncă, lipsa recunoașterii muncii sau hărțuirea. 

„Această problemă nu are absolut nicio legătură cu «Uite o clasă de yoga, pune-te la punct»”, spune Manal Azzi, specialistă principală în securitate și sănătate în muncă la Organizația Internațională a Muncii (OIM).

Experții spun că bunăstarea angajaților trebuie privită holistic, nu ca o acțiune rapidă bifată de HR. 

„Totul este prea simplist, prea mecanic și nu obținem rezultate”, avertizează Jolanta Burke, cercetătoare în psihologie pozitivă la RCSI.

Totuși, tinerii au început să se sature de orele lungi de muncă și pun mai presus sănătatea lor mintală, iar asta îi face în fața angajatorilor „dificili” și „leneși”.

Cum pot managerii influența starea de bine a angajaților

Printre soluțiile reale se numără schimbări în recrutare, stilul de management, evaluarea performanței și comunicare. 

Un raport TELUS Health arată că managerii eficienți au cinci trăsături cheie: grijă autentică pentru angajați, orientare spre echipă, incluziune, hotărâre și capacitatea de a crea sens în muncă.

Unele companii au testat săptămâna de lucru de patru zile în Regatul Unit, Germania, Irlanda și Islanda. Rezultatele preliminare arată reducerea epuizării și îmbunătățirea sănătății mintale.

Totuși, multe firme rămân reticente. 

„Într-adevăr, avem acea rezistență din partea angajatorilor de a-și asuma această responsabilitate uriașă… și, de asemenea, bugetul care ar putea fi vizat”, spune Azzi, adăugând că există „o lipsă de înțelegere și o lipsă de conștientizare”.

Unele țări europene adoptă totuși reglementări: Suedia are reguli contra intimidării și sarcinilor nesănătoase, iar Franța, Belgia și Portugalia promovează dreptul la deconectare.

Costurile uriașe ale stresului la locul de muncă

Costurile economice sunt uriașe. Depresia și bolile cardiace asociate stresului la muncă costă Uniunea Europeană peste 100 de miliarde de euro anual, iar angajatorii suportă peste 80% din acest impact, potrivit ETUI.

„Când apare un debut de anxietate cu adevărat severă sau depresie, uneori este prea târziu să mai dăm înapoi. Oamenii își părăsesc locul de muncă… și de aceea vrem să ne concentrăm pe prevenție”, avertizează Azzi. 

„Există stimulente mari pentru angajatori să ia măsuri, pentru că începe să-i coste”, concluzionează experta Manal Azzi.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE