Bornele Guvernului Ciolacu în 2025: gestionarea PNRR-ului întârziat, reforma statului și alegerile pentru prima funcție în stat

Buget suplimentar pentru alegeri și candidatul comun incert

Aleșii puterii din noua legislatură știu de la începutul mandatului că nu vor avea vacanță până la 1 februarie, urmând să fie chemați pentru adoptarea noului buget. Este un buget care dă bătăi de cap, dat fiind că salariile bugetarilor, precum și pensiile nu vor mai crește, așa cum a promis coaliția în ultimele șase luni. Practic, au trecut majoritatea alegerilor, iar partidele puterii au arătat cât le valorează promisiunile. Rămâne de văzut cât de solidare vor fi partidele și minoritățile naționale, în condițiile în care în ultimii ani, acestea au avut grijă să-și crească succesiv alocările de la buget.

De altfel, Guvernul Ciolacu va trebui să organizeze alegerile prezidențiale, decise pentru zilele de 23 martie și 6 aprilie, potrivit unor surse guvernamentale. Pentru aceste alegeri vor trebui alocați alți bani, fiind nevoie și de pregătirea de sume noi pentru rambursarea cheltuielilor care vor urma. Iar fiecare partid sau candidat independent poate să cheltuie și să-i fie rambursate circa 66 de milioane de lei. Rămâne de văzut și dacă partidele coaliției vor rămâne pe varianta Crin Antonescu, un candidat care ar împăca mai multe electorate.

Recomandări

Contabila-șefă de la Spitalul „Sf. Spiridon” Iași a câștigat mai mult decât colegii medici într-un proiect european contra hepatitei. Din 7,8 milioane de euro, peste 2,4 milioane de euro au mers pe salarii

Problema jaloanelor din PNRR nerespectate

În 2024, Guvernul a negociat cu Comisia Europeană un nou calendar pentru PNRR, cu mai puține cereri de plată. Executivul de la București nu-și respectă însă nici noile aranjamente. România a zăbovit timp de un an cu cererea de plată numărul 3 și nici acum nu e complet clarificat totul, în condițiile în care reforma pensiilor speciale a fost prost implementată, de exemplu.

Noua cerere de plată numărul 4, care ar fi trebuit depusă între iulie și septembrie 2024, nu a mai fost trimisă. Pe vechiul calendar, Guvernul ar fi trebuit acum să fie deja gata cu trimiterea cererii de plată numărul 6.

2,68 miliarde de lei sunt banii pentru țintele și jaloanele din cererea de plată numărul 4, conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Exact la începutul anului 2025, în primele trei luni, ar trebui să fie depusă și cererea numărul 5 de plată, însă nu e posibilă avansarea pe acest subiect până când nu e depusă cererea numărul 4, plus toate jaloanele și țintele acceptate de Comisie.

Nucleara din Guvern – reforma salarizării bugetarilor

Unul dintre obiectivele cele mai importante din cererea de plată numărul 4, adică reforma salarizării, nu a înaintat deloc. Această reformă ar fi trebuit să fie la cheie încă din iunie 2023, dar Guvernul a amânat cu un an și jumătate discuțiile, pentru a nu deranja o categorie mare de alegători.

Recomandări

Scena politică din România, în epoca fragmentării votului. Capitolul la care Călin Georgescu e surclasat de alți foști candidați la prezidențiale ANALIZĂ

1,3 milioane de votanți provin din sistemul bugetar. În continuare, PSD, PNL și UDMR nu vin cu schițe de reformă concrete, pentru a arăta ce au de gând. Una dintre marile probleme este că, de exemplu, nivelul sporurilor nu va mai depăși 20% din salariu în noua reformă.

Guvernul se confruntă deja cu mai multe proteste, iar unele categorii socioprofesionale amenință cu greva. Nemulțumirile sunt manifestate pe multe paliere, de la personalul din penitenciare până la talpa țării – funcționarii publici din primării, care au cedat până la urmă cu ideea paralizării instituțiilor în mai-iunie 2024, dar de data aceasta par deciși să-și spună clar părerea.

Iar cuvântul reformă e problematic pentru coaliție. Partidele ar trebui să avanseze cu calendarul restructurării numărului de demnitari și înalți funcționari publici, dar și reorganizarea unor instituții prin comasări. În ultimii doi ani, șefii PNL și PSD au vorbit de reducerea numărului secretarilor de stat, dar mai mult s-au bazat pe lipsa numirii unora noi după îndepărtarea UDMR de la guvernare, în iunie 2023. Acum va fi testul eficienței versus solicitările liderilor din teritoriu, care doresc oameni puși în poziții-cheie.

Noi numiri la Curtea Constituțională

Recomandări

Dobânzile mari oferite de stat la titlurile Tezaur prefigurează o surpriză neplăcută pentru români: o inflație mai mare – ANALIZĂ

De partidele coaliției țin două din numirile pentru Curtea Constituțională a României. Anul acesta expiră mandatele a trei judecători de la CCR, adică Marian Enache (președintele Curții, numit de Senat), Varga Attila (numit de Camera Deputaților) și Livia Stanciu (numită de Klaus Iohannis). Enache, acum prezentat ca neutru politic, este un vechi PSD-ist, apropiat în anii ’90 de Ion Iliescu, iar de multe ori în mandatul său la CCR a fost acuzat de opoziție că servește interesele de moment ale social-democraților.

Dacă cutuma s-ar păstra, unul dintre noii judecători va fi stabilit de UDMR, care a avut constant un reprezentant din rândul minorităților, în timp ce unul va fi cel mai probabil dat de PSD. O a treia propunere ar trebui să vină de la președinție, însă rămâne de văzut dacă Klaus Iohannis va veni cu o nominalizare sau va ceda prerogativa viitorului șef al statului.

Urmărește-ne pe Google News